Documente

1 2 3 13

Cum se schimbă amicii și dușmanii în politică!

Pe 22 august 1944, România avea ca dușmană de moarte URSS și ca prietenă Germania. Pe 24 august 1944, URSS devine Marea Prietenă a României, iar Germania, Fiara fascistă. În decembrie 1947, așa cum arată prima pagină a Scînteii, Iosif Broz Tito descinde la București în ipostaza de conducător iubit al Iugoslaviei. În iulie 1948, peste nici șase luni, Tito de deja dușmanul României, iar în noiembrie 1949 e Iuda Tito. Peste patru ani, e deja un bun vecin, iar peste cinci ani, prieten. mai mult

1946. Un eveniment cu vădite conotații electorale: Vizita Patriarhului Nicodim la Moscova

1946. România e în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare după nouă ani de dictaturi succesive. Nu sunt alegeri obișnuite. De rezultatul lor depinde orientarea României către Est sau către Vest. În acest context, orice gest în favoarea comuniștilor are importanță. Cum a fost, de exemplu, gestul Patriarhului Nicodim de a face o vizită în URSS între 23 octombrie – 7 noiembrie 1946 în fruntea unei Delegații a BOR. mai mult

Poemul lui Dan Deșliu, Lazăr de la Rusca, în desene de broșură pentru mase

„Punctul culminant al literaturii despre continua ascuţire a luptei de clasă rămîne însă poemul Lazăr de la Rusca, de Dan Deşliu, publicat în Scînteia din 6 august 1949 cu următorul motto: „În memoria lui Lazăr Cernescu, ţăran sărac, şi a tovarăşilor săi căzuţi în lupta împotriva duşmanilor clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare, în lupta pentru socialism, pentru înflorirea patriei“. Cum îi stă bine unei capodopere a momentului, poemul ia calea tipăririi în ediţii succesive. Lazăr de la Rusca e transcrierea literară a unui caz real, pentru care s-au documentat, în vederea unor texte tipărite ulterior, doi scriitori fruntaşi: Dan Deşliu şi Petru Dumitriu (autorul reportajului Lazăr Cernescu – ţăran sărac, Scînteia, 25 iunie 1949 şi al povestirii Vînătoare de lupi): Asasinarea țăranului Lazăr Cernescu de către cei din Munți. Prinși, responsabilii vor fi condamnați la moarte prin sentința din 25 iunie 1949 de către Tribunalul Timișoara. mai mult

Revista Urzica pe Șantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră

Apărută la 1 februarie 1949, revista Urzica se vrea de satiră și umor. Că umorul și satira stau sub semnul luptei de clasă mai de înțeles. Multe dintre caricaturi, deși tendențioase din punct de vedere politic, mărturisesc mînă de profesionist, formată la fostele reviste comerciale. În mai 1949 se deschide Șantierul Canalul Dunăre - Marea Neagră. Revista de satiră și umor Urzica dedică Șantierului unui supliment. E unul Șantierul cel mai cultivat de publicistica și proza bombastică e vremii. Ce dracu au găsit pe un astfel de șantier în materie de umor redactorii revistei?! mai mult

Portrete și secvențe de mult uitate

Între 21 februarie – 23 februarie 1948 se desfășoară la Ateneul Român Congresul Partidului Muncitoresc Român, partid rezultat din unirea dintre PCR și PSD- aripa procumunistă. Potrivit unei tradiții pe cale de a se naște, Editura PMR scoate o carte dedicată Lucrărilor. Din paginile ei am spicuit portrete și secvențe de mult uitate. mai mult

Ultima noapte a lui Napoleon înaintea Bătăliei de la Waterloo

Noaptea de 17 spre 18 iunie 1815, noaptea dinaintea Bătăliei de la Waterloo, a fost petrecută de Napoleon la ferma Caillou din Genappe. În prezent, aici, la adresa Chaussée de Bruxelles, 66, se află Muzeul Ultimul Cartier al lui Napoleon, renovat în întregime cu ocazia Bicentenarului din 2015, înzestrat cu aparatură multimedia de ultimă oră. Din întreg Complexul Waterloo e locul care m-a impresionat cel mai tare prin obiectele legate de Împărat, cum ar fi celebrul pat de campanie. mai mult

Fortul Napoleon de la Ostende

Construit între 1810 și 1814 de Napoleon pentru a se apăra de englezi, Fortul Napoleon de la Ostende ( Flandra), merită vizitat nu numai pentru restaurantul terasă recomandat de toate ghidurile. E o mărturie a măreției napoleoniene. mai mult

Sentinela despre Rebeliunea legionară

Rebeliunea legionară, afacere încâlcită din Istoria țării, prin care confruntarea dintre General și Legiune a fost tranșată în favoarea Generalului de Germania, sau mai precis prin trupele germane venite deja în România (ceea ce a înhămat România pentru trei ani la carul de Război al Germaniei) s-a încheiat joi, 23 ianuarie 1942. Primul număr al Sentinelei după înăbușirea Rebeliunii apare duminică, 26 ianuarie 1941. O publicație, mai ales dacă ea are caracter de revistă, apare pe piață cu o zi înaintea datei de apariție. Sentinela a fost pe piață, așadar, sâmbătă, 25 ianuarie 1942. Luând în calcul și tipărirea, materialul a fost dat la tipar pe 24 ianuarie, la o zi după Rebeliune. Noua Schimbare de Regim se regăsește cum era și de așteptat, în conținutul paginii întâi: Afișul reprezintă un Soldat Român, echipat de război, care ține în mână un muncitor (în stânga) și un țăran (în dreapta). mai mult

Un document românesc uitat: Siebenbürgen

După Dezastrul de la Stalingrad, Regimul Mareșal Ion Antonescu se orientează spre recuperarea Transilvaniei, luate României prin Diktatul de la Viena. Una dintre componentele marii operațiuni viza și cunoașterea de către nemți a situației reale a Transilvaniei. În acest scop, sub conducerea lui C.C. Giurescu se editează de ministerul Propagandei, în două volume, una dintre capodoperele tipăriturilor românești: Lucrarea Siebenbürgen (Transilvania). Primul volum prezintă Transilvania în general. Al doilea ce-au făcut românii în Transilvania după Marea Unire. mai mult
1 2 3 13

Paris, cea mai vizitată capitală din lume – partea a II-a

Cum se făceau pe vremuri demascările
Cu Ion Cristoiu prin infernul contemporan | 21. Cînd vor fi dezvăluite secretele Revoluţiei, unii vor muri, alţii vor fugi.
Au furat treapta de la scara tramvaiului
Cum se schimbă amicii și dușmanii în politică!
Prin Cuba lui Fidel Castro: Afacerea Ochoa | 1. Arestarea unui general erou