cristoiublog.ro
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Prizonier în închisoarea cărților de Ion Cristoiu (format ebook) este disponibilă pe:

Gîndul de Breaking News, marți, 3 iulie 2018

EXCLUSIV: Acuzații tulburătoare: Protocolul SRI – Ministerul Public moare dar nu se predă

Text și foto: Traian Horia

În timp ce pentru revocarea Codruței Kovesi, o Decizie CCR nu produce niciun „efect”, iar șefa DNA este menținută în funcție, Parchetul General refuză să facă public un act de anulare a Protocolului SRI-Ministerul Public, susținând că Decizia CCR pe acest caz produce toate „efectele” posibile.
Parchetul General refuză să facă public un act de desființare a Protocolului SRI-ICCJ chiar și pentru cei ce au calitatea de inculpați în „campania anti-corupție ofițeri SRI-magistrați”.

Foaie verde stat-din-stat, actu’ e clasificat

Pe 20 aprilie 2018, omul de afaceri constănțean Sorin Strutinsky a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ, Parchetul General) o copie a documentului prin care fusese desființat  celebrul Protocol dintre PICCJ-ICCJ și SRI, încheiat în februarie 2009 și declasificat de SRI la presiunea opiniei publice, denunțat în presă sau în mediile politice ca pilon de Stat Paralel. Din acel moment și până în prezent, PICCJ i-a refuzat accesul la un astfel de document dintr-un motiv cel puțin bizar: actul ar fi „clasificat”, iar Decizia Curții Constituționale ar fi suficientă pentru nevoile procesuale ale petiționarului. Sorin Gabriel Strutinsky este un om de afaceri constănțean care a fost urmărit neîntrerupt de „organe” între aprilie 2009 și august 2017, fără să fi fost implicat în activități teroriste sau dușmănoase țării: un cetățean al unei țări care pretinde că este o Democrație și nu o dictatură bananieră. După ce a fost ținut în malaxorul SRI-ICCJ ani de zile, Parchetul General îi refuză acum cu trufie dreptul la un document esențial pentru apărarea sa procesuală. În plus, prin „clasificare”, Augustin Lazăr îi anula inculpatului Strutinsky posibilitatea de a solicita înscrisul în virtutea Legii Liberului Acces la Informații de Interes Public (544/ 2001).

Despre „efectul Klaus Iohannis-Kovesi” în afacerea „Protocolul”

În cel puțin două rânduri (în aprilie și mai 2018), Parchetul condus de Augustin Lazăr i-a refuzat cetățeanului Strutinsky dreptul la o dovadă care să consfințească public faptul că celebrul Protocol ICCJ- SRI nu mai există, adică – „fizic” vorbind, „nu mai produce efecte” pe dosarele de cercetare penală. Procurorul general Lazăr insistă că Protocolul nu mai produce efecte de la publicarea Deciziei Curții Constituționale, dar la drept vorbind, această susținere este perfect irelevantă: ca un singur și popular exemplu, de care probabil procurorul general Lazăr va fi auzit,la mult timp după Decizia CCR cu privire la revocarea din funcție a șefei DNA, Laura Kovesi, aceasta este bine-merci la locul său în sistem, iar Decizia CCR nu a produs niciun „efect” (cum crede Parchetul General), chiar dacă a fost publicată. Asta fiindcă lipsește un act intern, blocat prin dorința președintelui Klaus Iohannis de a „citi cât mai adânc” și mai „aprofundat” Decizia Curții Constituționale cu privire la Kovesi.

România „lucrului bine făcut”: ce e public, e secret

PICCJ susține, însă, aiuritor, că actul cerut de Strutinsky este „clasificat” și că petiționarul trebuie să se mulțumească eventual cu Comunicatele de Presă care anunțaseră că Protocolul nu mai producea „efecte” odată cu publicarea Deciziei CCR din 2016. Parchetul General, o instituție de forță care ajunsese să își trimită procurorii la concursuri de tip „Cine știe câștigă” alături de „partenerii” din SRI, atinge în acest caz un nou vârf de ridicol: aceasta, deoarece, se confirmă că în România „lucrului bine făcut” a lui Klaus Iohannis, un act denunțat „public” de Sistem va rămâne totuși la „secret”, fiindcă așa îl vrea Sistemul.

Test de cultură generală: pe „clasificări”

De ce era nevoie să fie „clasificat” la Înalta Curte – Parchetul General, un act, pretins emis, în contextul desființării Protocolului cu SRI? În plus, cine dispusese „clasificarea” unui act public, comportându-se ca un vechil pe moșia Justiției – un personagiu care confundă un Protocol cu o lege organică și care îi aplică ștampila de „Abrogat – Strict Secret”? Dacă esența Deciziei CCR era conținută și în actul solicitat la Parchet de Sorin Strutinsky, devenea evident absurdă orice secretizare a înscrisului. Acestea sunt doar câteva elemente care sugerează că subiectul „Desființarea Protocolului SRI- Înalta Curte- Parchetul General”, este departe de a se fi consumat. Nici nu e de mirare: speranța de viață a Protocolului – un act infam, care sfida Constituția, fusese fixată de inițiatori pentru o perioadă mult mai mare: în 2012, în cadrul Protocolului se realizase acreditarea sistemului informatic interconectat dintre părțile sale, iar în martie 2017 se aprobase prelungirea acreditării până în 2020.

Ce este abracadabrant și mioritic?

Abracadabrant și mioritic rămâne faptul că, pe „mușchii” unei instituții fundamentale a statului de drept, ceea ce este „public” la PICCJ va fi trecut a doua zi la „secret” – inclusiv denunțarea unui Protocol acuzat că a încălcat dreptul la apărare al unor inculpați în faimoasa „campanie anti-corupție” ce provocase emoții unui Occident absent și infantil. Este vorba de aceeași campanie anti-corupție care se află azi sub tirul presei, descrisă ca paravan pentru un bine- înfipt Stat Paralel. Sorin Strutinsky susține că motivul real al refuzului Parchetului este faptul că (eventual în „solidaritate” cu alte exemple, cum ar fi cel al președintelui Klaus Iohannis care ignoră de ceva timp Decizia CCR pentru cazul „Revocarea Laurei Kovesi”) instituția lui Augustin Lazăr ignoră practic Decizia CCR. În consecință, Protocolul rămâne „activ” să producă în continuare efecte, inclusiv pe probatoriul din dosarele penale ale unor „ținte” cum a fost Strutinsky și unde angajați SRI au fost parte în investigație.

Strutinsky merge la judecată cu Parchetul lu’ Taica Lazăr

Fiindcă a eșuat să obțină prin Solicitare de Informații Publice o dovadă că Protocolul SRI-Parchetul General a fost desființat, Sorin Strutinsky este decis să obțină actul în sala de judecată, împotriva Parchetului General. “Personal nu cred că Protocolul este denunțat, se merge pe el în continuare și e posibil să existe doar niște acte auxiliare acestuia prin care se renunță la unele lucruri (subiecte sau metode), dar rămâne pe fond în vigoare”, ne-a declarat Strutinsky. Omul de afaceri a mai spus că deoarece vechiul CPP nu rezolva situația și interzicea SRI să acționeze ca organ de urmărire penală, instituțiile de forță au mers pe o legislație de prevenirea și combaterea terorismului care permitea mandate de 6 luni, cu prelungiri repetate de câte 3 luni (!!!). “Dacă ar fi mers pe simpla siguranță națională sau pe dreptul comun, ar fi inundat Înalta Curte cu cereri lunare”, a completat el.

Țară frumoasă, cinste cui te ține normală

Să reamintim aici că statutul de țară normală al României a dispărut definitiv după ce Corupția a fost declarată „pericol pentru siguranța națională”, asimilată practic unui rang egal cu terorismul, iar Protocoalele între instituții de forță ale Statului au sprijinit această anomalie. În timp ce în alte state UE, actele de mituire (în special pe extinderile în afaceri ale unor multinaționale, sau a unor înalți oficiali) ating anual sume impresionante, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro, România era declarată, fără drept de apel, prin „societatea civilă” finanțată Soros, UE sau Fonduri Norvegiene, sau prin lideri politici iresponsabili, „campioana” corupției europene. „Campania anti-corupție”, condusă de DNA și secondată un timp de echipele magistrat-ofițer de informații, a decimat practic o generație întreagă de investitori, reprezentanți mass-media, politicieni autohtoni. Ulterior, multe dintre persoanele prezentate televiziunilor că defilau în pas-de-gâscă purtând cătușe la mâini (faimoșii „penali” despre care se scandează și azi pe la mitingurile „rezist”) în fața unei audiențe isterizate de „performanțele anti-corupție” ale României, au fost declarate nevinovate de judecători, dar vor rămâne cu traume toată viața.

Comentarii

16 Responses to Gîndul de Breaking News, marți, 3 iulie 2018

  • Foaie verde stat din stat,
    Actu’ e clasificat !
    Și iar verde didiţel,
    Ăsta-i … statu’ paralel !
    Căci, de-i verde maghiran,
    Poate fi cel … subteran !!!
    “Terminând” cu … mărăcine,
    Ăsta-i statu’ ! N-ai cu … cine !

    • Ce-i, bă cioară borîtă , vrei să demonstrezi că tot românul prost e și poet ? Nu te mai obosi , a demonstrat asta, cum laude, Kîrnat , zilnic !

      • Tot românul prost e pesedist! Dacă nu ești prost, nu ești pesedist! Așa ca tine!

        • Proastă-i mă-ta , care n-a știut să-i pună lu bețivul de tac-tu un prezervativ și a fătat un limbric fecaloid ca tine !
          Proști da mulți , bă jită !

          • Vaca de mă-ta a bălegat un pesedist ca tine! Și, fiind pesedist, ești prost! Și, pentru că ești prost, mă cac în gura ta! Să ții gura larg căscată, să mă cac bine! Voi, pesediștii, vă lăudați că sunteți mulți! Și sunteți mulți, da’ proști! Și sunteți proști, da’ mulți!

      • Bă, boschețel, nu-ți ajunge câtă UE-ți dau eu? Ce paștele mă-tii cauți la subsol? Curvo!

  • PetreSCULĂ, lua-mi-ai-o-n-gură, de-asta nu poţi tu să-mi dai limbi in cloacă, căca-m-aș în moaca ta si-a … ‘afinilor’ tăi !!!
    Hai să continuăm, atunci !
    Fut’te-n cur, de stârpitură,
    Lua-mi-ai-o pe urmă-n gură,
    Chiar de-aș fi, eu, pesedist,
    Tot în bot îti dau un RIST !!!
    De nu știi, ce-nseamnă asta,
    Să-mi lingi k**ele și creasta !!!

  • Materiale bune. Păcat de comentariile unor cititori care-și aruncă frustrările că pe niște dejecții.

  • Petrescule, ai belit-o! Unde-s multi puterea creste! Unde-i Adriana Petrescu sa-ti ridice osanale ca altadata?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *