Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Gîndul de joi, 12 ianuarie 2017
După Guvernul Dacian Cioloș, Klaus Iohannis are un Guvern al Meu și mai dihai: Guvernul PSD condus de Sorin Grindeanu
Cînd eram mai tînăr şi aveam, ca să zic aşa, o funcţie executivă în presă, am participat, la invitaţia TVR, ca ziarist, alături de alţi lideri de opinie, la pe atunci faimoasele confruntări în perspectiva primului tur al prezidenţialelor.
Ţin minte astfel că la prezidenţialele din 2000 am fost prezent şi la interviurile date de fiecare candidat despre ce va face şi ce va drege el dacă va ajunge preşedinte.
Constituţia României, chiar aşa cum e ea, schizofrenică, delimitează clar prerogativele preşedintelui de cele ale premierului în domeniile financiar şi economic.
Preşedintelui îi revin prerogative de politică externă, de Siguranţă naţională, de arbitrare a relaţiilor între puteri. În nici un caz nu-i revin prerogative ţinînd de felul în care se alcătuieşte Bugetul, de creşterea sau scăderea preţurilor, de salarii, de taxe şi impozite. Aceste prerogative ţin exclusiv de Guvern, care, prin premier, supun măsurile financiare și economice examenului celui care e Stăpînul Guvernului: Parlamentul. Asta deoarece, în timp ce prerogativele de politică externă ţin de interesul naţinal, aflat deasupra partidelor, politicile financiar-economice ţin de programele cu care partidele se prezintă în alegeri.
Cu toate acestea toţi candidaţii din 2000 la prezidenţiale se concentrau pe chestiunile financiare şi economice. Dacă ajung preşedinte – zicea cîte unul – voi micşora preţul la alimentele de bază.
– Cum o să faceţi? săream eu cu întrebarea, Constituţia nu vă dă prerogative în acest domeniu.
– Voi trece în Strategia de siguranţă naţională – răspundea candidatul, chestiunea preţului la alimente de bază ca ţinînd de interesul naţional.
La acest răspuns, nu mai comentam nimic.
Pînă în 2008, cînd s-a transpus în practică nenorocita modificare Constituţională prin care alegerile prezidenţiale se ţin în ani diferiţi de cele parlamentare, în postdecembrism votul românilor era dat unui singur partid întruchipat de Guvern şi de Preşedinte.
Un Emil Constantinescu, de exemplu, deoarece el îl pusese pe Victor Ciorbea premier din partea CDE, se putea implica în chestiuni precum Bugetul.
Într-un fel votul dat CDR fusese și votul dat lui Emil Constantinescu și invers, votul dat președintelui fusese și votul dat majorității parlamentare.
Capitalul electoral al președintelui depindea crucial de capitalul Guvernului.
De remarcat însă că în aceste chestiuni preşedintele se implica prin partidul din care făcuse parte, dat fiind că el era de facto şi liderul partidului de Guvernămînt.
Coabitarea, începută cu preşedinţia lui Traian Băsescu, s-a anunţat din start ca un dezastru.
Cum în Constituţia din 1991 nu s-a luat în calcul coabitarea, prerogativele preşedintelui nu sînt clar delimitate de cele ale premierului.
Cînd partidul de guvernămînt a fost cel al preşedintelui, ca în cazul Traian Băsescu – PDL – s-a înţeles de la sine că Preşedintele e un fel de superpremier.
Da chiar şi atunci, preşedintele Traian Băsescu a evitat gesturi spectaculoase de autoritate precum chemarea premierului la raport.
Nu acelaşi lucru s-a întîmplat în Guvernarea Dacian Cioloş.
Premierul, un soi de sfetnic al Preşedintelui, era chemat săptămînal la raport la Cotroceni.
Nimeni nu s-a mirat.
Guvernul Dacian Cioloş fusese asumat de Klaus Iohannis drept Guvernul Meu.
Klaus Iohannis era de fapt premierul sau mai degrabă superpremierul.
În 11 decembrie 2016, Coaliţia PSD-ALDE a obţinut o majoritate zdrobitoare în Parlament.
Guvernul acestei Coaliţii, condus de Sorin Grindeanu, lucrează la Buget, pe care urmează să-l prezinte Parlamentului.
Bugetul e o chestiune exclusivă a Majorităţii Parlamentare.
Nu de alta, dar el concretizează politica economică făgăduită de PSD-ALDE electoratului şi pentru care a primit un vot copleşitor.
Cu toate acestea, miercuri, 11 ianuarie 2017, premierul Sorin Grindeanu şi ministrul de Finanţe au fost convocaţi la Cotroceni pentru a raporta lui Klaus Iohannis felul în care e conceput Bugetul pe 2017.
Purtătoarea de cuvînt a Preşedinţiei, Mădălina fostă Puşcalău, a argumentat pe 9 ianuarie 2017 convocarea astfel:
„La discuţie va participa şi ministru de finanţe, Viorel Ştefan. Preşedintele României vrea să afle direct de la premier care sînt planurile guvernului în legătură cu bugetul pe anul 2017. Este o discuţie necesară pentru că există foarte multe îngrijorări în legătură cu sustenabilitatea acestor măsuri şi efectele pe care le-ar putea avea asupra economiei”.
Citind şi recitind textul, un minim cunoscător al Constituţiei simte nevoia să-şi facă cruce.
Mai întîi pentru formularea funambulească există îngrijorări. Există îngrijorări din partea cui ? Din partea Mădălinei fostă Pușcalău? Din partea Răvășitoarei? Din parte amicului de table al lui Klaus Iohannis? Din cîte știm, îngrijorări a formulat PNL, dar aceasta e perfect explicabil. Ca partid de Opoziție, PNL își întemeiază politica pe contestarea măsurilor făgăduite de PSD în campanie pe motiv că ele nu sunt sustenabile economic.
E mai mult decît interesant că, dacă-i vorba de îngrijorări care să-l preocupe pe președinte, ele țin de dezvăluirile lui Sebastian Ghiță, de loviturile de imagine pe care le primesc SRI și DNA, de Abuzurile Binomului.
Sunt îngrijorări care țin de Siguranța națională, domeniul de care răspunde președintele.
Alegerile din 11 decembrie 2016 au fost cîştigate de PSD-ALDE cu un program economic pe baza căruia se va face Bugetul pe 2017.
Klaus Iohannis are un alt punct de vedere despre cum trebuie făcut acest Buget.
Şi anume că el trebuie să conţină măsuri de protecţie socială sustenabile din punct de vedere economic.
Din cîte ne amintim în 2014 Klaus Iohannis n-a cîştigat alegerile cu un program economic de austeritate.
Nici nu le-ar fi cîştigat cu acest program.
Şi atunci pe ce temei electoral şi mai ales constituţional cere el Guvernului un Buget de austeritate?
Pe nici un temei.
Mirosind că liderii PSD și ALDE se scapă de ei la gîndul unei crize politice, alimentate de Servicii (tinerii frumoși și liberi s-au întors în cazărmi cu forțe proaspete după cîrnații de Sărbători), Klaus Iohannis ține să arate națiunii că el e Jupînul, chiar dacă PSD și ALDE au cîștigat parlamentarele.
Că preşedintele vrea să fie superpremier şi pentru Guvernul PSD-ALDE nu e nici o problemă.
Klaus Iohannis vrea multe.
Problema e că Sorin Grindeanu n-avea obligaţia să meargă la Cotroceni şi să dea socoteală lui Klaus Iohannis.
Şi cu toate acestea, Sorin Grindeanu l-a luat pe ministrul de finanţe şi s-a dus la Cotroceni pentru a da socoteală lui Klaus Iohannis.
Mai rău decît Emil Boc în raport cu Traian Băsescu.
Mai rău decît Dacian Cioloş în raport cu Klaus Iohannis.
Guvernul Dacian Cioloş a căzut tocmai pentru c-a fost Guvernul Meu al lui Klaus Iohannis.
Nu-i nimic.
I-a luat locul un alt Guvernul Meu:
Cel condus de Sorin Grindeanu.
Electoratul a mers la urne pentru a da un vot Guvernului PSD-ALDE?
Nu.
A mers la urne pentru a da un vot noului Guvern al Meu al lui Klaus Iohannis.
E totuşi o deosebire de Guvernul Meu Dacian Cioloş.
În cazul Guvernului Dacian Cioloş, de dezastrul Superpremierului Klaus Iohannis a răspuns chiar Klaus Iohannis.
În cazul noului Guvern al Meu, de dezastru răspunde însă PSD!
Comentarii
Dinspre aici, bate vantul:
Ambasada Statelor Unite ale Americii „felicită” noul Guvern şi noul Parlament al României și „aşteaptă cu interes” să colaboreze cu prim-ministrul Sorin Grindeanu şi cu membrii cabinetului, se arată într-o declarație a Ambasadei SUA la București.
Ambasada subliniază că parteneriatul dintre România și SUA se bazează şi pe „angajamentul faţă de buna guvernare şi de consolidarea statului de drept”.
„Ambasada Statelor Unite ale Americii felicită noul Guvern și noul Parlament al României. Asteptăm cu interes să colaborăm cu prim-ministrul Sorin Grindeanu și cu membrii cabinetului său pentru a dezvolta și mai mult Parteneriatul nostru Strategic, al cărui scop este creșterea securitătii comune, sporirea prosperității reciproce a națiunilor noastre și consolidarea instituțiilor democratice. Parteneriatul nostru se bazează și pe angajamentul fată de buna guvernare și de consolidarea statului de drept. De asemenea, Statele Unite susțin ferm eforturile președintelui Klaus Iohannis și ale instituțiilor judiciare și de aplicare a legii în aceste privințe. Îi indemnăm pe toți reprezentanții ramurilor executivă, legislativă și judiciară din România să colaboreze pentru a continua lupta țării împotriva corupției și pentru a asigura credibilitatea conducerii și instituțiilor României”, se arată în declarația Ambasadei SUA.
Pentru Iancu de la DW,
Ultima “scriitura”, a acestui nume, m-a lasat perplex. Nu pot sa cred ca, prestigiosul DW, are un asemenea angajat. Ori, ce deosebire este intre “internautul” putin scolit si acest “editorialist”? Niciuna.
a) semnele de punctuatie sunt puse de aiurea;
b) topica frazei este anapoda, dar incearca sa contureze o inteligenta, care “lipseste cu desavarsire”. Ma intreb, ce note a luat la Limba romana? Eu, zece pe linie, si la BAC tot zece, desi eram un parlit de elev, fiu de detinut politic. Comunistii ne-au lasat in sapa de lemn. Eu, pot gresi in scriitura. Limba romana, limba mea natala, a ramas aducerii aminte, intr-un suflet naufragiat, alungat de tina si pulberea comunista, mana in mana cu actuala consiliera a presedintelui Romaniei. Dumnezeu si multe documente, imi sunt martori. Ca sa pot trai, cat de cat, pe meleaguri straine, “rup” engleza si franceza. Dar tu Iancule? MacBook PRO, retina display, unul dintre calculatoarele mele, workstation, este setat in limba tarii unde m-ati alungat, nu in romana. Gandirea este corecta, dar “cuvintele scapa” in engleza, uneori in franceza. Topica este corecta, nu alambicata si imbracata in portocaliu, sau in culoarea SRI.
c) “Tara arde si Nenea Iancu se piaptana”. Multe cuvinte de ura, acoperite de un limbaj obscur, “sa fie bine, sa nu fie rau”, cu tendinte de servitor de palat, umil, retinut in fata stapanului pentru care “tratatele nu sunt decat petice de hartie” , iar cuvantul de azi suna total diferit (acelasi cuvant) maine, ca din gura lui Tomas de Torquemada, din “Cainele Domnului”. Sa postezi o fotografie de iarna, cu o “Dacie” si politistul roman, este de “noaptea mintii”. De ce nu o fotografie cu eternul Volkswagen (1937, by the German Labour Front), caci sunt in dotarea politiei romana, nicidecum in SUA. Romanii pot fi pacaliti de nemti cu cazanele lor poluante. (vezi decizia USA impotriva Volkswagen). Manipulare de doi lei. Am multe fotografii cu teribila iarna canadiana, dar nu m-a dus capul niciodata sa public imaginile si a trag concluzii asa cum face DW.
d) daca asta este preocuparea principala a unui “ziarist” de la DW, apoi este un fel de “anus contra naturii” troienite, si o foarte slaba pregatire profesionala. Cu siguranta, un ordin de prostire a romanilor pe fata si fara niciun fel de rusine. Deturnarea atentiei de la gravele problem din Justitie.
e) Tara se prabuseste. Presedintele tace. Mai scoate din cand in cand, cuvinte nearticulate, zambind complice. Ma intreb pentru cine zambeste? Pentru poporul saracit? Pentru doamna Rarinca? Pentru domnul Gutau? Pentru Olguta Vasilescu? Pentru sefa PNL, care l-a pus pe Stolojan sa ma bata ca nu i-am dat voie in platoul de emisie unde era o transmisie in direct, studioul meu de televiziune? Pentru Ciolos si inteligenta lui tehnocrata? Pentru consiliera de la Cotroceni, care mana in mana cu PDSR-ul (impreuna) m-au batut, m-au batjocorit in ziarele soros-iste, incercand sa imi ridice licenta de emisie (prima din Romania) prin Gasparik Attila? Pentru mine, detinator al multor premii jurnalistice, al unui premiu academic? Pentru Ticu Isari, presedinte fondator Rotary? Pentru Ticu Isari, presedintele televiziunilor private, cand eram in Romania? Pentru Ticu Isari, fiu de detinut politic? Pentru tatal meu?
Felicitari pentru gândurile zilnice.
Inteleg ca v-ati schimbat „pe surse” de la 1 la parter. Va propun la 3, ca sa rimeze cu Grindeanu.
Rodico, intelege mama ce vrei..pt ca, dupa postarile astea, chiar nu cred sa aiba cineva pretentii 😉
Bine ar fi daca ai traduce comentariul asta „Cret”.
Exista mai multe posibilitati:
1. cea exprimata de dl Cristoiu
2. presedintele doreste sa arate ca-i pasa de Romanía (dupa CE s-a speriat de ultimile sondaje)
3. este pur si simplu curios ca om.
Vom intelege mai mult dupa reactiile din zilele urmatoare.
PE de alta parte, Dragnea nu vrea sa rupa el prima scandura din gard. Asteapta pana creste suficient aversiunea poporului impotriva presedintelui. Poate se intampla o minune cu binomul.
Uite ca azi minunea sa intamplat.
Nu, electoratul a mers la urne pentru o sticla de ulei.
15% din populatia Romaniei a pus stampila pe PSD (in special mosi si babe). Asta nu le ofera o legitimitate reala astfel incat sa faca ei tot ce vor in tara.
Legitimitate a avut FSN in 90 cand s-a prezentat toata lumea la vot si au luat 85%. Iohannis e obligat sa se bata si pt drepturile celorlalti 85% care fie nu au votat, fie au votat impotriva PSD.
Acum adevarata forta a tarii, care munceste, produce, plateste pensiile si salariile, sunt, fie ca va convine, fie ca nu, tinerii frumosi si liberi, crescuti si educati in cultura europeana. Forta atat ca numar, cat si ca putere masurata in muschi. E, astia n-au votat PSD decat intr-un procent mic, de aia le e frica PSD-istilor si trebuie sa dea raportul la Cotroceni.
Si mai e o componenta importanta: nivelul de implicare a fortelor externe in treburile noastre politice, in fata carora votul e egal cu zero (vezi referendum 2012). Parerea mea e ca linia impusa de SUA si UE in ultimii ani nu numai ca nu se va schimba, dar va fi intarita. Trump e un mare inamic al Iranului, deci scutul de la Deveselu nu numai ca nu va fi inchis, dar va fi intarit. Om trai si-om vedea.