Gîndul de luni, 22 februarie 2016

Cutremur în Justiție! Printr-o Decizie a CCR, toate sentințele din procesele de corupție din ultimii 10 ani sunt puse la îndoială!

Scandalul ANAF versus Antene, amplificat artificial de implicarea anticonstituțională a lui Klaus Iohannis și de graba păduchilor politici – printre alții, Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea- de a se cuibări în părul de la subțioara lui Dan Voiculescu, a împins în plan secund un moment pe cale să zguduie din temelii nu numai Justiția, dar și statul de drept din România:
Comunicatul Curții Constituționale de marți, 16 februarie 2016, despre deciziile luate de ședința din acea zi a plenului.
Amîndouă deciziile se referă la excepții de neconstituționalitate din Codul de procedură penală.

Al doilea punct al Comunicatului are următorul conținut:
În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:
«(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.»
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma «ori de alte organe specializate ale statului» din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sînt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sînt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București – Secţia I-a Penală .
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Din cîte se știe, prin aparatura (cît 17 tiruri la Tonola) și specialiștii de care dispune („instalatorii” și filorii ) SRI a asigurat în ultimii 10 ani, gratuit, supravegherea tehnică în anchetele penale ale DNA, DIICOT, SPUC, ca și pentru investigațiile DGPI, DGIA, SIE, SPP. Acest serviciu e făcut de SRI instituțiilor de mai sus de mai mult de un deceniu. SRI și a construit această aparatură tehnică în mulți ani și contra sumei de 100 milioane de euro, în vederea supravegherii tehnice în cazurile de Siguranță națională. Pentru că nici una dintre instituțiile de mai sus nu-și putea permite să facă rost și să folosească aparatura respectivă, s-a apelat la SRI. După ce obține un mandat de la judecător pentru supravegherea tehnică a unui suspect, procurorul se adresează SRI. Așa se explică, alături de informările date de SRI DNA și DIICOT, precizarea din finalul Comunicatelor DNA: Cu sprijinul SRI. M-am ocupat de chestiunea implicării SRI în supravegherea tehnică de mai mult timp. Din cîte-mi amintesc am discutat asta într-un interviu din 2006 cu un procuror italian anti- mafia. Scriind mult și despre serviciile secrete din lume, la citirea Comunicatului am tresărit. Comunicatul CCR nu ne spune clar dacă e neconstituțională doar sintagma prin formularea sa vagă și, în consecință, Parlamentul trebuie s-o modifice, precizînd că e vorba de SRI, sau e neconstituțională supravegherea tehnică de către SRI în dosarele DNA și DIICOT și, în acest caz, atît DNA, cît și DIICOT își văd puse sub semnul întrebării unul dintre principalele mijloace moderne de a obține probe pentru dosarele de corupție sau de crimă organizată.
Supravegherea tehnică a suspectului.
Ca să nu mai spun că declararea drept neconstituțională a supravegherii tehnice de către SRI pune sub semnul întrebării ca fiind în afara Constituției toate sentințele din procesele de corupție din ultimii 10 ani, sentințe care s-au bazat și pe interceptările de la dosar obținute cu sprijinul SRI.

Tehnica și specialiștii în supravegherea tehnică (voi explica într-un alt text că supravegherea tehnică nu se limitează la interceptarea telefoanelor cu mandat de la judecător) nu pot fi luate de la SRI și date DNA sau DIICOT, din simplul motiv că SRI are nevoie de tehnică și de specialiști în activitatea de protejare a siguranței naționale. Pentru a deține această tehnică și acești specialiști DNA sau DIICOT are nevoie de opt- zece ani de acum încolo. Și de 100 de milioane de dolari, desigur. În aceste condiții, se pune o întrebare dramatică pentru Justiția din România:
Vor mai avea procurorii probele zdrobitoare pentru un dosar care sunt interceptările telefoanelor, înregistrările ambientale, rapoartele de filaj?

Deși doar după publicarea Motivării de către CCR se poate desluși dacă e neconstituțională doar sintagma sau chiar faptul de a apela la SRI din partea DNA și DIICOT, intervențiile unor membri ai CCR lasă să se înțeleagă că e vorba de apelul la SRI.
Din Comunicat se vede că excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la CCR de Tribunalul București – Secţia I-a Penală .
De la apariția Comunicatului s-a discutat în presă și la televiziuni despre Decizia CCR. Nimeni n-a avut curiozitatea să se intereseze de Adresa prin care Tribunalul București a trimis CCR excepția de neconstituționalitate. Această adresă e vitală pentru înțelegerea momentului istoric nu numai pentru că ne dezvăluie amănunte senzaționale despre procesul în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, dar și pentru că din lectura textului ne dăm seama că a fost pusă la îndoială nu sintagma, ci supravegherea tehnică de către SRI. Dacă CCR a dat curs acestei excepții, atunci Decizia vizează nu schimbarea unei sintagme, ci folosirea ca probe în dosarele penale a interceptărilor făcute de SRI pînă acum în ultimii 10 ani. Ceea ce ar putea însemna punerea la îndoială a tuturor sentințelor judecătorești în procesele de corupție.
Făcînd rost de adresa de la Tribunal o reproduc mai jos.
Fie și ca document crucial pentru un moment istoric:
Cel în care 10 ani de luptă împotriva corupției s-au dus dracului!

Cometarii

46 Responses to Gîndul de luni, 22 februarie 2016

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Marsilia, marele port de Provence – partea I

Fortul Napoleon de la Ostende
Cerşetorii care ştiu pe de rost Iliada
Cu Ion Cristoiu prin infernul contemporan | 14. Și redacția Zig- Zag a fost devastată de mineri!
Cînd CIA finanțează pe sub mînă Cultura
Am dat mîna cu Ramon Castro, fratele lui Fidel Castro | 8. Scandalul exproprierii