cristoiublog.ro
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Prizonier în închisoarea cărților de Ion Cristoiu (format ebook) este disponibilă pe:

Gîndul de luni, 5 februarie 2018

Dosarul Microsoft – un răsunător succes al Binomului SRI-DNA în folosirea luptei anticorupție pentru răfuieli politico-mafiote

Documentul emis de DNA despre Dosarul Microsoft a dus la o unanimitate a presei. Și cea anti-Kovesi, și cea pro-Kovesi, susțin că e vorba de un eșec. Există însă o deosebire, la care trebuie să luăm aminte pentru a pricepe că afacerea e declanșată chiar de Codruța Kovesi, care ține scandalul sub control, orientîndu-l spre dușmana ei Mihaela Iorga.
Eu însă susțin că Dosarul Microsoft nu e un eșec, ci o victorie a DNA. A DNA ca instrument anticonstituțional de folosire a luptei împotriva corupției pentru răfuieli politico-mafiote.

26 septembrie 2014. Deşi oficial campania electorală pentru prezidenţialele din noiembrie 2014 n-a început, totuşi, atmosfera e una de campanie. Confruntarea principală e, ca de obicei în ultimii 24 de ani, între candidatul Dreptei şi candidatul PSD.

Candidatul Dreptei e Klaus Iohannis.
Candidatul PSD e Victor Ponta.
În partea Dreaptă sînt însă mai mulţi candidaţi. Aceştia pot avea şanse de a intra în turul doi, în confruntare cu Victor Ponta, în condiţiile în care Klaus Iohannis e în faţa unui Proces de incompatibilitate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dintre candidaţii Dreptei, cu mari şanse de a-l contracara pe Klaus Iohannis, e Elena Udrea. Despre ea se ştie că beneficiază de sprijinul preşedintelui în exerciţiu, Traian Băsescu.

În această atmosferă, pe 26 septembrie 2014, cade Comunicatul DNA nr. 1342/VIII/3, prin care opinia publică e informată că şefa DNA, Codruţa Kovesi, a cerut Parlamentului ridicarea imunităţii pentru Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu, foşti demnitari, pentru infracţiuni de corupţie, Parlamentului European, ridicarea imunităţii pentru Dan Nica, fost ministru, şi preşedintelui României, Traian Băsescu, cererea de a se putea începe urmărirea penală împotriva a cinci foşti demnitari: Adrian Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Atanasiu, Mihai Tănăsescu.
Se deschide astfel ceea ce va intra în istorie drept Dosarul Microsoft, şi, evident, drept Scandalul de corupţie Microsoft.

Se numea Microsoft deoarece cei 10 miniştri erau acuzaţi de a fi atribuit ilegal mai multe contracte de licenţe Microsoft pentru şcoli în valoare de sute de milioane de euro.
Mita pretinsă de cei anchetaţi ar fi fost de 20 milioane de dolari.

Spaţiul public românesc încearcă zguduirea unei explozii nucleare:

  1. Cererile de ridicare a imunităţii parlamentare presupuneau un tărăboi politic uriaş.
  2. Cererea de ridicare a imunităţii europarlamentare extindea Scandalul dincolo de graniţe.
  3. Pentru prima dată în postdecembrism, 10 foşti miniştri, din Guverne diferite, erau acuzaţi de a fi participat la o afacere de corupţie prin folosirea funcţiei lor.
    Potrivit DNA, ei luaseră şi mită pentru asta.

Afacerea căpătase conotaţii politice uriaşe. Omul simplu era revoltat:
Aşadar, corupţia a atins nivelul incredibil de cancerizare a celor mai înalte funcţii în stat.

Dînd curs unui mecanism deja rodat, Divizia Presă a Binomului alcătuită din televiziuni, precum Digi 24, site-uri precum Ziare.com, Hotnews, dar şi din unităţi de comandouri plasate în diferite publicaţii – Evenimentul zilei, România liberă, Gîndul – primesc pe sub mînă şi în chip ilegal date şi documente menite a-i transforma pe prezumtivi vinovaţi în vinovaţi pur şi simplu.

Concomitent, potrivit regulii, aceeași Divizie Presă angajează o campanie gălăgioasă de cîntare a DNA, a Codruţei Kovesi, îndeosebi, pentru ceea ce ea, Divizia, numea Lovitura de moarte dată corupţiei din România.

Cine citea însă cu mintea limpede Comunicatul observa imediat cîteva ciudăţenii:

  1. Deşi se vorbea de un mecanism care funcţionase de-a lungul mai multor guverne, lipseau din Comunicat persoanele prin intermediul cărora fusese mituiţi cei 10 demnitari.
  2. Comunicatul dezvăluia şi felul în care fusese deschisă investigaţia:
    „Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucît din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte.”

Ne aflăm în 26 septembrie 2014. Sesizarea fusese făcută în 5 iunie 2013. După un an şi trei luni, DNA se sesizează din oficiu!
Şi exact în campania electorală.
Nici cu o lună mai devreme, nici cu o lună mai tîrziu.

Dintre cei 10 demnitari, şase erau lideri PSD. Campania de presă a Binomului vine în sprijinul Comunicatului cu acuzaţia că întreaga afacere s-a desfăşurat în timpul Guvernării Năstase. Cei doi demnitari PDL nu făcuseră altceva decît să prelungească contractele dubioase.

Pe lîngă cei acuzaţi de DNA, Divizia Presă, Digi 24 îndeosebi, odioasa televiziune înfiinţată şi îndrumată de Binom, pune sub acuzare aproape întreg Guvernul Năstase.
Cum ne aflam în campanie electorală, acţiunea DNA dă o lovitură de imagine PSD al cărei candidat era Victor Ponta.

Pe 28 octombrie 2014, DNA dă publicităţii un nou Comunicat.
De data asta opinia publică e informată că s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea 24 de ore a inculpaţilor:
Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan, Gabriel Sandu.

Din Comunicat, rezultă că Dorin Cocoş era una dintre rotiţele mecanismului.
Dorin Cocoş însemna însă Elena Udrea.
Noua acţiune dădea o lovitură candidatei Elena Udrea. Semnificativ rămîne faptul că Divizia Presă a Binomului foloseşte Cazul Dorin Cocoş pentru a se năpusti asupra Elenei Udrea. Dorin Cocoş era acuzat de a fi acţionat pe vremea Guvernului Năstase. Pentru Divizia Presă e un bun pretext de a o înfăţişa pe Elena Udrea drept complicele PSD şi prin asta a lui Victor Ponta. Campanie nu lipsită de tîlc. Elena Udrea trebuia să fie compromisă în ochii electoratului de Dreapta.

Prin ricoşeu, Lovitura îl ţintea şi pe Traian Băsescu, sprijinitorul public al Elenei Udrea. Traian Băsescu trebuie şi el scos din joc, deoarece avea influenţă asupra electoratului de Dreapta. Practic, momentul e folosit de Divizia Presă pentru a proclama divorţul de Traian Băsescu. Aşa cum arăta Elena Udrea în Jurnal, se dovedea că Divizia Presă îl sprijinise pe Traian Băsescu la Ordin. Acum primise Ordin să se lepede de el.

Nici în 26 septembrie 2014, nici în 20 octombrie 2014, DNA nu ne spune cine au fost cei care au mituit pe demnitari.
Pe 25 martie 2015 vine răspunsul.
Cei doi mituitori sunt Claudiu Florică și Dinu Pescariu.

Rechizitoriul prin care sunt trimiși în judecată Dorin Cocoș, Gabriel Sandu și Gheorghe Ștefan arată c-au fost scoși de sub urmărirea penală, deoarece au denunțat faptele pe care le-au comis. Dinu Pescariu o denunțase și pe Elena Udrea, în 5 noiembrie 2014.

Modul de Operare e identic cu cel din Cazul Alina Bica. În ianuarie 2015, pentru a-i putea fi prelungit mandatul de arestare al Alinei Bica, Ovidiu Tender e pus să se urce în mașină și să facă un denunț împotriva fostei șefe a DIICOT.

Plecînd de la o ipoteză lansată de Traian Băsescu la B1Tv, pe 25 martie 2015, scriam în Evenimentul zilei despre un fapt incredibil:
Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, „cei care au iniţiat şi condus Grupul Infracţional din Afacerea Microsoft au fost scutiţi de orice acuzaţie în Dosarul Microsoft.
S-au implicat Claudiu Florică și Dinu Pescariu în Afacerea Microsoft în virtutea unui ordin?

Traian Băsescu a lăsat să se înțeleagă că respectivilor nu li se întîmplă nimic indiferent cîte fapte de corupție comit, pentru că sunt pe o listă.
E lista cu ofițeri acoperiți?
Cred că da.
Altfel DNA nu-și putea permite scandaloasa scoatere de sub urmărire penală exact a celor care au fost creierul Afacerii Microsoft.”

Documentul emis de DNA pe 1 februarie 2018 ne spune un adevăr:
Din mărețul Dosar, implicînd numeroase persoane, cele mai multe fiind înalți demnitari, s-a ales praful. Au fost condamnate, și acelea destul de blînd, doar patru persoane. Patru sunt doar trimise în judecată. Cum procurorul doar propune, cel care dispune fiind judecătorul, nu putem exclude posibilitatea de achitare a celor patru, chiar dacă unii sunt trimiși în două dosare. În rest, Dumnezeu cu mila!

Ne aflăm în fața unui eșec al DNA?
Răspunsul depinde de ce înțelegem prin DNA.
Dacă înțelegem un Parchet specializat în lupta împotriva corupției, e vorba de un eșec.
Dacă înțelegem ceea ce e de fapt DNA – Grup Infracțional Organizat condus de Codruța Kovesi prin care lupta împotriva corupției e folosită pentru răfuieli politico-mafiote, e vorba de un succes.

Se vede limpede acum că Dosarul a fost deschis și folosit sub semnul intervenției anticonstituționale a Binomului SRI-DNA în bătălia politică. Mai întîi în bătălia politică prezidențială. Apoi în bătălia împotriva Elenei Udrea. Pentru deschiderea și susținerea dosarului era nevoie de denunțători. Binomul SRI-DNA știa bine că Afacerea a fost pusă la cale de Claudiu Florică și Dinu Pescariu. Și n-avea cum să nu știe odată ce ea fusese, ca toate afacerile în IT și cu atît mai mult cu una cu Microsoft, cu sprijinul și sub supravegherea SRI. Cînd a fost nevoie de detonarea Scandalului – în toamna lui 2014, cînd SRI prin Florian Coldea optase pentru Klaus Iohannis – Claudiu Florică și Dinu Pescariu au primit ordin să se urce în mașină și să facă denunțurile. Cu promisiunea că vor scăpa. Un timp au putut fi scăpați. Apoi, cum s-a întîmplat și cu Ovidiu Tender, au trebuit sacrificați. Sau poate nici nu vor fi sacrificați. Știm noi dacă nu cumva dosarele celor doi sunt astfel alcătuite încît să scape?

Comentarii

5 Responses to Gîndul de luni, 5 februarie 2018

  • Daca intr-adevar 20 de milioane de dólari au schimbat stapanul, o asemenea “donatie” trebuia aprobata in scris de consiliul de administratie al Microsoft USA si justificata cumva in contabilitate. Pe langa asta ar trbui sa existe si miscari bancare. Aceste dovezi par a ñu fi existente.

  • @Roxana Roman :”…nu ma deranjeaza ca serviciile se implica in politica .”
    Serviciile astea minunate lupind impotriva “ciumei rosii ” n-au observar privatizarile cu cintec , retrocedarile (legea Macovei a privatizarii) si ele cu cintec , devalizarea tarii de catre straini , faptul ca DNA a distrus capitalul romanesc , faptul ca vindem pamintul tarii ( si nici u guvern nu a luat creo masura ) faptul ca pleaca 4 mil de romani si tara se destrama . Da’ ei lupta impotriva coruptiei pina n-o mai ramine piatra pe piatre . SRI , SIE , DNA sint vulnerabilitati la securitatea de stat a tarii . Aceste institutii au facut un rau mai mare tarii decit migratorii .

    • A zis că se INPLICĂ în politică ,din TAVERE . Nu e numai trădătoare de țară și nazistă , e și proastă ca p…a , aia care nu știe carte !

  • Imi pare rău, dar nu e ca-n bancu’ acela cu rabinul ! Adică … nimeni n-are dreptate !
    Adevărul, ca de obicei este pe la ‘mijloc’ !
    Probabil o să-l aflăm (aflaţi), peste 49 de ani, când va fi desecretizat ! Așa că, mai usor cu pianu’, pe scări !

  • Băi, asistatilor social, mai vedeti-vă-ţi de lungul ‘nasului’, ca sa nu zic al *** ! Habar n-aveti despre ‘prezentul’ României, asa ca ce sa mai vorbim despre trecut, ori viitor !
    Habar n-aveţi despre evenimentele ‘ternaţionale, darămite.de cele din *uite ! Mai zic sau ati … pricipit ! Mai pune si tu virgule, vcernate !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *