Ce face PSD cu majoritatea zdrobitoare din Parlament? Adoptă legi prin care Liviu Dragnea poate face cadou nepoțelelor dragi șefii de instituții! Ca de exemplu, șefia Agerpres!

Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 au adus cu ele un eveniment de excepție în ansamblul evenimentelor și faptelor care alcătuiesc Istoria postdecembristă, la care noi, ziariștii, Istorici ai clipei, am fost martori și cronicari:
Un partid politic – PSD – a obținut o victorie covîrșitoare: 45%.

În condițiile unei Opoziții spulberate la urne, prin alianța cu un singur partid, ALDE, prea mic pentru a emite pretenții de independență, PSD a beneficiat după alegerile din decembrie 2016 de ceea ce nici un partid de guvernămînt n-a beneficiat în postdecembrism:
O majoritate parlamentară zdrobitoare.

Să reamintim că pînă la alegerile din 11 decembrie 2016, Guvernele, inclusiv cele ale PSD, s-au confruntat cu problemele – inevitabile – ale Guvernelor minoritare sau de Coaliție.
Oricît s-ar supăra TeFeLiștii, o asemenea majoritate zdrobitoare, chiar dacă a unui partid în chip absurd etichetat drept neocomunist (neocomunismul celor mai bogați oameni din România!), s-a constituit cel puțin teoretic într-o șansă uriașă pentru reformarea țării din temelii în direcția modernizarea țării sau cum ar fi zis pașoptiștii a Intrării în Veac.
Marile proiecte postdecembriste au eșuat după alegeri nu doar pentru că partidele cîștigătoare și-au uitat făgăduielile din campanie, ci pentru că realizarea lor s-a lovit de uriașele dificultăți ale majorităților fragile din Parlament, ale Coalițiilor heteroclite.
Pentru prima dată după decembrie 1989, și în condițiile puterii locale zdrobitoare (la București, întîia oară în postdecembrism, PSD a cîștigat toate primăriile de sector), un partid ajuns la putere prin alegeri democratice putea promova reformele radicale, cerute de realitățile românești, imposibil de realizat în condițiile guvernelor minoritare sau de coaliție.

Într-un Mesaj din decembrie 1859 Alexandru Ioan Cuza semnala tuturor românilor:
Avem atîtea de făcut!
Așa ar fi putut zice și liderii PSD-ALDE după ce-au aflat rezultatele alegerilor din 11 decembrie 2016.
Avem atîtea de făcut!

Mai e puțin și se va împlini un an de la scrutinul din 11 decembrie 2016 și aproape 1 an și ceva de la scrutinul pentru locale.
Ce-a făcut PSD în acest an cînd a deținut puterea absolută?
Ce-a făcut PSD în acest an cînd, ca orice partid cîștigător al scrutinului, a beneficiat de un uriaș capital de încredere?
Nimic. Nothing. Niente. Rien.
Nu mai reamintesc concentrarea pe pomeni electorale, balamucul în materie de finanțe, producerea a trei Crize politice majore, ciorovăielile interne, absența oricărui Proiect de viziune asupra țării.
În plan legislativ, acolo unde majoritatea zdrobitoare oferea PSD posibilitatea de a promova legile imposibil de promovat de guvernele minoritare sau de coaliție, PSD n-a făcut nimic.

N-a făcut nimic în plan legislativ?
Greșesc spunînd Nimic.
Luni, 30 octombrie 2017 ne-a venit știrea că plenul Senatului a adoptat un Proiect de Lege privind Agerpres.
Activitatea Agerpres e reglementată de Legea nr. 19 din 2003.
Evident, chiar dacă a suferit unele modificări, se impunea ca în locul unei Legi de acum 14 ani să fie adoptată una corespunzătoare realităților din 2017.
Evident, o asemenea Lege nu putea fi pusă în discuția Parlamentului fără o largă consultare a societății civile și a presei, dat fiind că Agerpres, chiar dacă o agenție oficială aparține presei române.
Cine nu știe despre ce-i vorba ar putea saluta votul de luni din Senat.
În fine, exploatînd avantajele majorității zdrobitoare, Senatul României a votat o lege prin care Agerpres e supusă realităților de azi, net diferite de cele de acum 14 ani.
Numai că Senatul României, avînd o majoritate zdrobitoare PSD-ALDE, n-a votat o nouă Lege a Agerpres.
Nu.
Senatul României, mai precis majoritatea PSD-ALDE, a votat doar două completări ale Legii Agerpres din 2003, mai precis o Lege prin care la două articole se adaugă un aliniat sub titlul Legea pentru completarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă Agerpres:

„Art. I – Legea nr. 18/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 22 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
După alineatul (3) al articolului 13, se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
«(4) Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a directorului general.»

După litera d) a articolului 15, se introduce o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins:
«e) demiterea de drept, în cazul respingerii raportului anual de activitate de către Parlament.”

În istoria parlamentului postdecembrist se cunosc sute de proiecte de legi propuse de parlamentari care au prea mult timp liber, prea multă fantezie și nu de puține ori prea multă prostie în capul lor.
Un astfel de Proiect a fost depus la Biroul permanent al Senatului, în 14 iunie 2017, cu nr. 263, de senatorul PSD Lucian Romașcanu, în numele unui grup PSD alcătuit din cinci senatori.
Numele lor nu spune nimic.
La vremea depunerii nici numele lui Lucian Ronașcanu (în prezent ministru al Culturii) nu spunea nimic.

Avînd în vedere că:

1. Proiectul nu se referea la o nouă Lege a Agerpres, ci doar la completarea cu două rînduri de text a două articole din Legea de acum 14 ani.
2. Senatul României, dominat de majoritatea PSD-ALDE, are de discutat și votat alte legi, mult mai importante.

Proiectul Grupului condus de Lucian Romașcanu nici n-ar fi trebuit luat în seamă.
Mai ales că fie și la o simplă privire, Proiectul își dezvăluia scopurile mizere:
Cel de a facilita numirea la conducerea Agerpres a unei persoane din clientela PSD.

Argumentul din expunerea de motive că Legea din 2003 nu dă posibilitatea Parlamentului de a-l demite pe directorul Agerpres, dacă Raportul anual al Instituției e respins, rămîne corect.
Numai că în condițiile unei României care cere unei Coaliții zdrobitoare Legi fundamentale pentru țară, un efort uriaș legislativ pentru a grăbi Intrarea în veac a națiunii noastre, a te concentra pe o modificare la o Lege de acum 14 ani prin care se permite legislativ Coaliției majoritare să schimbe cînd vor mușchii ei conducerea Agerpres mi se pare o neghiobie.

Te-ai fi așteptat ca, avînd în vedere că Proiectul venea de la un grup de senatori PSD, Biroul Permanent nici să nu ia în seamă proiectul, iar conducerea PSD, alarmată de pierderea timpului cu fleacuri, să-i ceară lui Lucian Romașcanu retragerea Proiectului.
Ei bine, Proiectul nu numai că n-a fost retras, dar în condițiile în care zeci de legi de o importanță capitală pentru administrarea țării zac în sertarele Senatului, el a parcurs toate procedurile pentru a fi supus votului și a fost supus votului cu o cu o viteză incredibilă.

Pe 14 iunie 2017 Proiectul e înregistrat la Senat. Pe 21 iunie 2017 e trimis la Consiliul Legislativ care dă aviz pozitiv pe 18 iulie 2017. Pe 4 septembrie 2017, imediat ce se deschide noua sesiune parlamentară, devine prioritate absolută a Senatului.
Astfel că pe 17 octombrie 2017, Proiectul intră în dezbaterea Comisiei de cultură și media a Senatului, după ce obținuse toate avizele, inclusiv cel al Guvernului.

Zadarnic șase organizatii pentru drepturile omului si libertatea presei – Reporteri fără Frontiere (Reporters sans frontieres), European Center for Press and Media Freedom, ActiveWatch (membra a Rețelelor Reporteri fără Frontiere și IFEX), Sindicatul Român al Jurnalistilor – MediaSind (membră a Federației Internaționale a Jurnaliștilor), Centrul pentru Jurnalism Independent, Convenția Organizațiilor de Media – au cerut respingerea Proiectului și angajarea unei ample dezbateri privind statutul Agerpres.
Zadarnic Proiectul a fost criticat de OSCE, Federatia Europeana a Jurnalistilor, UNI Europa Media, Entertainments & Arts, Federatia Internationala a Muzicienilor, și de publicații ca New York Times, Washington Post, EuroNews, Foxnews, RFI.
Comisia de cultură și media a Senatului, condusă de gloriosul PSD-ist Radu Preda, îl aprobă fără să clipească, iar conducerea Senatului, în frunte cu Călin Popescu Tăriceanu, marele luptător pentru drepturile Omului, prin drepturile Omului înțelegîndu-se doar drepturile omului Tăriceanu, îi programează dezbaterea și votarea pe 30 octombrie 2017, cît mai repede cu putință.
Luni, 30 octombrie 2017, Legea e adoptată de Senat.

Cum se explică neobișnuita concentrare a majorității Parlamentare zdrobitoare pe un Proiect de Lege redus la o simplă modificare a două articole?
Răspunsul ni-l dă un fapt semnificativ.
Pe 3 octombrie 2017, Comisia de Buget Finanțe a Senatului, condusă de Eugen Teodorovici, dă aviz favorabil, dar cu amendamente.
Amendamentele aparțin Nicoletei Ramona Dinu, din partea USR.
Fiind de acord cu demiterea directorului Agerpres de Parlament în urma respingerii Raportului anual, amendamentele introduc un criteriu al demiterii:

„Pentru neîndeplinirea obiectivelor cuantificabile prevăzute în strategia de dezvoltare a Agerpres.”

Excepționale, amendamentele au menirea de a preîntîmpina bunul plac al majorității PSD-ALDE în demiterea directorului Agerpres.
Știți ce s-a întîmplat cu aceste amendamente?
Au fost respinse de Comisia pentru Cultură și media condusă de gloriosul PSD-ist Radu Preda.
De ce-au fost respinse, deși – se vede limpede – erau absolut necesare?
Pentru că adoptarea lor făcea dificilă mîrșăvia PSD-istă care stă în spatele acestei Legi:
Aceea de a-l înlocui pe actualul director al Agerpres după bunul plac PSD-ist cu vreo nepoțică de-a lui Liviu Dragnea.

Ce face PSD cu majoritatea zdrobitoare dată de electorat ca să poată moderniza din temelii țara?
Cum ce face?
Adoptă legi prin care poate Liviu Dragnea poate face cadou șefii nepoțelelor dragi!