Gîndul de miercuri, 26 octombrie 2016

Scandalul Black Cube în presa Știrilor care nu există

Duminică, 23 octombrie 2016, venind vorba la Dosar de politician de pe B1Tv, despre ultimele evoluții în Scandalul Black Cube, am susținut, și nu fără patos, că presa și nu DIICOT ar putea descifra enigmele acestei afaceri în care spionajul israelian se întîlnește și se logodește cu intriga moldo-valahă de tip fanariot.

Despre ancheta DIICOT am scris pe larg în Evz.ro sub titlul semnificativ pentru conținut:
Cum apără DIICOT Fecioria Morală a Codruței Kovesi.
Spuneam acolo că DIICOT și-a asumat drept premisă a anchetei teza absolut falsă că investigarea de către Black Cube a unor activități de corupție în cazul Codruța Kovesi (după ce Daniel Dragomir le-a dat 16 pagini de indicii și suspiciuni) ar fi o operațiune de denigrare a șefei DNA de către penali români interesați ca Luptătoarea să lase armele jos.

De la Daniel Horodniceanu nu mă aștept la nici o tresărire de independență față de Codruța Kovesi.
Și-l înțeleg.
N-a arestat-o Codruța Kovesi pe Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, direct din trafic, luînd-o din mașina păzită de SPP-iști?
Nu l-a trimis Codruța Kovesi pe Tiberiu Nițu, ditamai procurorul șef și șeful ei în judecată, pentru c-a folosit antemergător?
Cum să aibă curaj bietul Daniel Horodniceanu să ancheteze Black Cube altfel decît sub semnul credinței că șefa DNA e ținta denigrărilor din partea penalilor?

În presă vedeam însă posibilitatea de a desluși cît de cît acest Caz, amintind prin toate ingredientele sale de România stăpînită de Securiști.
Indiscutabil, cînd ziceam Presă nu mă refeream la presa noastră (cu literă mică), făcută praf și pulbere de Binomul SRI-DNA prin anchetarea penală a tuturor patronilor de presă (cu excepția celor de la Digi Tv, cîinele de pază din punct de vedere mediatic al Binomului) și prin infectarea tuturor ziarelor și televiziunilor și radiourilor cu ofițeri acoperiți și cu agenți de influență.
Mă refeream la Presă cu P mare, cea care de dragul informației în exclusivitate, al loviturii de presă, al scoopului, ar fi în stare să publice documente incomode pînă și despre Isus Cristos, admițînd că așa ceva ar exista.

Misiunea principală a Presei e să țină la curent opinia publică, pe care o reprezintă în raport cu Puterea, cu mersul adevărului într-un scandal public. Informația ieșită din comun nu poate fi trecută sub tăcere indiferent de efectele posibile în planul realității pe care le-ar avea publicarea unei informații sau a unui document.

Un mai tînăr confrate îmi relata situația de la un site al Diviziei Presă:
La ședințele de sumar nu se discută ce informație urmează să fie verificată în vederea publicării, ci dacă o informație descoperită cu forțe proprii sau dată de restul presei servește sau nu Cauzei.
Dacă nu servește Cauzei informația e trecută sub tăcere. Dacă servește, informația e dată cu prioritate, umflată, exagerată.

Cauza în România ultimului timp se numește Codruța Kovesi.
Orice informație care slujește misiunii de cîntare a șefei DNA e dată cu tam-tam de Divizia Presă.
Orice informație care ridică întrebări, pune la îndoială Infailibilitatea Codruței Kovesi, aduce atingere Icoanei întruchipate de șefa DNA e trecută sub tăcere.
Așa au apărut în România din ultimul timp Știrile care nu există.

Într-unul din romanele lui Ilf și Petrov, un străin ajuns într-un tren sovietic îi întreabă pe colegii de compartiment dacă în URSS există problema evreiască.
Nu există așa ceva! strigă cît pot de tare și privind speriați în jur călătorii sovietici.
Păi bine, zice străinul, dar în URSS nu există evrei?
Ba da, i se răspunde, și sunt foarte mulți.
Păi unde sunt evrei e și problema evreiască – se încăpățînează străinul să observe.
Da, în URSS sunt mulți evrei, dar problema evreiască nu există.
De ce nu exista pentru călătorii sovietici problema evreiască în URSS?
Pentru că așa suna teza oficială. Cetățeanul sovietic era un om nou. Și pentru omul nou prejudecățile față de evrei dispăruseră peste noapte.
Și cine să aibă curaj, mai ales față de un străin, să recunoască existența unei probleme pe care Autoritatea o proclamase ca inexistentă?

Ipostaza de cîine de pază al Codruței Kovesi atinge paranoia bolșevismului mediatic în cazul Black Cube, ca de altfel și în cel al plagiatului.
Publicarea de documente autentice, de informații exacte despre mersul anchetei, e atacată ca diversiune pusă la cale de penali împotriva Codruței Kovesi, Fecioara morală a națiunii române pe cale să sărbătorească centenarul Marii Uniri.
Cînd alte site-uri publică documente, informația e trecută sub tăcere.

Vineri, site-ul știripesurse.ro a publicat un fragment din depoziția lui Dan Zorella.
Fiind vorba de o informație explozivă, mă așteptam ca pînă seara, ea să facă pagina întîi a tuturor publicațiilor.
Spre stupoarea mea, pentru site-urile Diviziei Presă informația n-a existat.
Spre seară, Klaus Iohannis a reacționat la informația dată de știripesurse.ro.
Știți ce-au făcut site-urile Diviziei Presă ?
S-au grăbit să publice știrea privind dezmințirea de către Klaus Iohannis.
Cititorii acestor site-uri, presupunînd că nu sînt spălați pe creier, se vor fi întrebat, uimiți, la ce informație se referă președintele.

Situația nu e nouă.
Ea se întîlnea pe vremuri în presa comunistă. Bietul român se pomenea la un moment dat cu știrea dată de Scînteia:
În legătură cu explozia de la Combinatul X, au fost demiși tovarășii …
Evident, bietul român se întreba despre ce explozie e vorba, deoarece pînă atunci, timp de o săptămînă, nu citise nimic în presă despre vreo explozie.
Și deodată află că mai mulți tovarăși au fost demiși în legătură cu un dezastru petrecut în urmă cu aproape o săptămînă.

Codruța Kovesi îmi e la fel de indiferentă ca și toți cei care s-au perindat prin șefiile din România în ultimii 26 de ani.
Nu pot să nu remarc însă că șefa DNA, altfel un demnitar român, e văzută de mulți jurnaliști ca o persoană deasupra oricărei bănuieli.
Virginitatea Fecioarei Maria e considerată de creștini ca un Adevăr sfînt.
A te îndoi de acest adevăr înseamnă a fi eretic.
La fel și Codruța Kovesi.
Infailibilitatea ei apare multor jurnaliști ca un Adevăr sfînt.
A te îndoi de Codruța Kovesi, a te întreba: dar dacă a plagiat? sau dacă s-a hîrjonit cu Sebastian Ghiță prin podgorii? riscă să-ți aducă excomunicarea din breaslă.
Dacă ar fi pe vremuri, ți-ar aduce și arderea pe rug, ca eretic.

În România de azi pot fi puși la îndoială președintele, premierul, liderii de opinie, marii actori, parlamentarii, președintele Academiei, pînă și patriarhul.
Și e normal.
Democrația înseamnă dispariția persoanelor intangibile, a persoanelor despre care nu poți vorbi decît mergînd în genunchi și murmurînd imnuri de slavă.
Pe Codruța Kovesi n-o poți pune la îndoială.
Ea e o Icoană.
Locul Icoanelor e însă în biserici.