cristoiublog.ro
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Prizonier în închisoarea cărților de Ion Cristoiu (format ebook) este disponibilă pe:

Gîndul de sîmbătă, 14 aprilie 2018

Ce nu spune GRECO atunci când exprimă “îngrijorări” pentru șefa DNA, Laura Codruța Kovesi

În anul 2009, actualul președinte al comisiei GRECO, judecătorul Marin Mrčela, cerea „reducerea imunității” pe investigațiile de corupție dar și o Anti-corupție alături de fundațiile Soros.
Același magistrat Mrčela este cel care a „pedepsit” asasinarea a 28 de persoane cu aprox. 5 ani de închisoare.

Text și foto: Traian Horia

Pe 11 aprilie a.c., grupul GRECO

… al Consiliului Europei se arăta „îngrijorat” de reformele pe Justiție din România și de „controversata” inițiativă de demitere a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Presa „copy-paste” a reluat cuminte un Comunicat care, o dată mai mult, ar fi trebuit să țină România cu genunchii pe coji de nucă. Rădăcinile „îngrijorărilor” organismului internațional GRECO erau, însă, vechi și cultivate: actualul președinte al Grupului, judecătorul Marin Mrčela- cel care cere tuturor „standarde” pe combaterea crimei organizate și a anti-corupției, este același personaj care, în 2009, la un eveniment pregătit împreună cu organizația Transparency International (Soros), avea ca model de campanie globală anti-corupție, unul în parteneriat cu Fundația Soros. Magistratul croat Mrčela este același care, într-un dosar cunoscut de crime de război (“Punga Medak”), pedepsea în anul 2008 torturarea și asasinarea a 29 de civili și militari din Serbia cu ridicola sentință de 5 ani de închisoare.

În prezent, atitudinea Grupului GRECO

… privitoare la Justiția din România apare cu atât mai ruptă de realitate cu cât este greu de crezut că Mrčela și echipa sa nu au aflat nimic despre ultimele dezvăluiri din mass-media românească și despre investigații derulate: în numele „anti- corupției”, în Țara Mioriței au fost fabricate dosare, au fost încheiate în secret Protocoale ale unor instituții de forță din Justiție și Servicii speciale, a fost alimentat un Stat Paralel prin celule ale Direcției Naționale Anti-Corupție și prin entități non-guvernamentale finanțate-nerambursabil, eventual prin Soros.

Dincolo de senzația de timp fumat

… pe care o poate furniza un document fundamentat pe informații neverificate în teren (așa cum au acuzat, deja, reprezentanți ai Coaliției de la guvernare), Raportul GRECO pentru România reia bolnăvicios- ca instrument de presiune autentic politică- aproximativ aceleași „îngrijorări” recente ale liderilor Comisiei Europene, Jean Claude Juncker- Paul Timmermans asupra unui proiect de Reformă a Justiției din țară pe care nu-l citise nimeni dintre contestatari. În plus, devenea evident că momentul publicării fusese bine ales: el a intrat pe fluxul de știri prezumtiv cu puțin timp înainte de sosirea răspunsului președintelui Klaus Iohannis privitor la cererea de demitere a Codruței Kovesi. Menționăm că în februarie 2018, ministrul Justiției Tudorel Toader solicitase revocarea din funcție a șefei DNA pentru „exces de putere”.

Cine este Marin Mrčela

Președintele GRECO este născut în capitala Croației, Zagreb, unde a fost judecător pentru Curtea Municipală până în 2000. Între 2000 și 2008 a judecat la Zagreb crime de război respectiv cazuri de crimă organizată și corupție. Din 2005 a devenit reprezentant al Croației la GRECO, până în 2011 când a fost ales președinte al Grupului, „pregătit” în prealabil printr-un Hubert Humphrey Fellowship Program în SUA. În mai 2009, la o conferință internațională organizată în Rakitje (Croația) și dedicată studiului corupției în instituțiile publice pe Sectorul de Securitate, prezentarea lui Mrčela (care era atunci judecător la Curtea Supremă din Croația și vice-președinte GRECO) conținea fundațiile Soros la categoria „Instituții” ale cadrului instituțional de luptă împotriva corupției. În viața reală, dincolo de huzurul conferințelor și a vorbelor rotunde, cel care conduce în prezent Comisia GRECO ar afla că din statele balcanice, prin România, spre Marea Britanie, SUA și Israel, entitățile non-guvernamentale ale controversatului miliardar nord-american George Soros au fost acuzate repetat de tentative de imixtiune în sistemul decis de națiuni: folosind, eventual, lupta anti-corupție ca pretext.

Pentru niște ani în care darea de mită

… crește pe teritoriul UE în mod civilizat- adică în ritm egal cu inflația, și în care salariile Anti-corupției indiferent de rezultate în umflarea corupților, prezentarea de la Rakitje a șefului GRECO a avut reflexe aproape de duritate. Mrčela nu a pomenit nimic în grafica prezentării sale despre transparența finanțării Sectorului Non-Guvernamental, cel care poate fi o sursă generoasă în alimentarea corupției locale. Când nu ceri nimic ONGurilor, nu ceri nici lui Soros, lider al unei armate de fundații care s-au născut și finanțat unele pe altele programatic, ca să dea iluzia unei societăți civile globale. În schimb, Marin Mrčela a solicitat totul de la Sectorul Guvernamental: un sistem de recomandări, de „îngrijorări” publice, de vizite GRECO în statele „cu probleme”, o monitorizare a finanțării partidelor, a corupției prin „defectori” din sistem etc.

Duritatea filosofiei personale pe corupție

… a șefului GRECO era împlinită, însă, prin faptul că la finalul Prezentării, el pleda pentru „limitarea imunității” la investigarea actelor de corupție. Simplul fapt că, în cel mai pur stil sud-american, Mrčela pleca de la premiza că acuzații de corupție ar beneficia de o „imunitate” ce ar trebui „limitată” se poate reduce, contextual, la un singur cuvânt, brutal cuvânt: „represiune”. Sau chiar la trei cuvinte: „exces de zel”. Din păcate, pe „valorile” agreate de Uniunea Europeană, un președinte de organism justițiar internațional cum este GRECO, dominat de „exces de zel” sau de atracție pentru „reprimarea” unui fenomen, nu este compatabil cu o astfel de funcție.

Saltul de la crima de război la cea de corupție

… a fost făcut de Marin Mrčela după 2008, înainte de „avansarea” la Curtea Supremă a Croației. În iunie 2008, la capătul unui proces de un an care a implicat și Tribunalul pentru Fosta Iugoslavie, actualul șef GRECO achita de crime de război pe albanezul Rahim Ademi și condamna pe croatul Mirko Norac la o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru aceeași infracțiune. Sentința ridica proteste și controverse în contextul în care cei doi fuseseră deja puși sub acuzare de Tribunalul Internațional pentru Crime de Război și predați ulterior instanței croate. Pe legislația croată, Norac se putea elibera la ispășirea a două treimi din pedeapsă așa încât pedeapsa reală a militarului croat a fost mai mică de 5 ani. Cei doi fuseseră trimiși în judecată, în așa-numitul dosar „Punga” Medack– o zonă unde 28 de sârbi (dintre care 23 civili) au fost torturați și asasinați în 1993, de trupele croate conduse de ofițerii Ademi-Norac. La cealaltă extremă, în septembrie 2017, un fost lider paramilitar sârb, Dragan Vasiljkovic, era condamnat la 15 ani închisoare după ce a fost găsit vinovat de moartea a 2 civili și de organizarea unor acte de tortură.

În justificarea sentinței

… magistratul Mrčela invoca „autoritatea redusă” asupra trupelor a albanezului Ademi pentru achitarea sa: altfel spus, pe dreptul penal folosit, o activitate „redusă” poate provoca „lipsa totală a culpei” și nu „o culpă redusă”. În cazul lui Mirko Norac, acesta a fost condamnat pentru că „nu s-a opus soldaților” la organizarea actelor de tortură și a asasinatelor. Este de menționat faptul că, potrivit procurorilor de la Haga, la dosarul ofițerului Norac exista informația că a incendiat o femeie de vie și a profanat un cadavru.

Dacă în curând

… Justiția română nu va mai fi vizibilă în lanul de recomandări europene, acest lucru se datorează nu doar reflexului yesman-ului român de a aproba orice i se „sugerează” veninos dinspre Bruxelles, dar și obiceiului oficializat al „elitelor” Uniunii Europene de a înființa, pe spinarea contribuabilului european, tot felul de comisii și comiții mai mult sau mai puțin inutile, precum GRECO. cristoiublog.ro și „Evenimentul Zilei” au dezvăluit anterior, în exclusivitate, amănunte despre o altă mare „aflare în treabă” a UE, numită EUROJUST, unitatea judiciară pan-europeană.

„Aflări în treabă” ale Europei: GRECO, lângă EUROJUST

Publicația cristoiublog.ro relata în ianuarie 2018 un fapt cel puțin bizar: în perioada 2013- 2017, EuroJust nu primise nicio notificare referitoare la evenimente teroriste înregistrate în România, cu toate că Serviciul Român de Informații (SRI) anunțase repetat „dejucarea” de atentate teroriste pe teritoriul țării. Era de menționat că, prin Acordul de cooperare dintre România și EuroJust, autoritatea competentă de colaborare cu EuroJust fusese desemnată ca fiind Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PIICJ) (prin DIICOT), care trebuia să informeze Bruxelles asupra acestor evenimente.

Conform DIICOT, însă, Bucureștii nu au notificat Eurojust

… dintr-un motiv furnizat chiar de Acordul cu România și care prevedea că evenimentul terorist se raportează la Bruxelles doar dacă a „afectat” două sau mai multe state membre. Altfel spus, UE făcuse încă de la început din Eurojust o pepinieră de băgători de seamă, care la o adică ar ignora un atentat terorist din România fiindcă el nu ar „afecta” Belgia și Irlanda. Astfel, harta terorismului european va rămâne mereu goală, iar schimbul de informații între state membre ale UE (scopul principal pentru care fusese înființată EUROJUST) ar fi mai degrabă descurajat decât stimulat.  Altfel spus, pentru EUROJUST, „elitele” au produs „recomandări” savante, comunicate de presă, o legislație stufoasă și goală și, evident, un buget uriaș. Ceea ce nu dorim și GRECO, mai cunoscut pentru „recomandările” și „îngrijorările” sale.

Comentarii

29 Responses to Gîndul de sîmbătă, 14 aprilie 2018

  • Ăștia mai bine jucau intr-un serial nou Belphegor, precum cel din anii ’60, cu Juliette Greco, in rolul principal !

  • Când ‘Eoropa’ n-are de lucru își face, nu-i așa?

  • A propos de Nutzy, se pare că, pân-acum, statul costarican a ‘uitat’ să anunţe ambasada română, din Ciudad de Mexico asupra acordării carnetului de refugiat unui cetatean roman ! Dar mai are timp, nu-i așa? Dacă n-o anunţa-o taman la acordarea … statutului !!!
    Oricum, un lucru e clar:
    FUGIT IREPARABILE ELENA !!!
    Am cam ‘deviat’, de la subiect, dar, nah … ce să fac si eu !
    M-oi fi gândit la … Jurnalul coanei Nutzy !

  • Nu cumva este vorba de o ‘coabitare’, cu Johannis, în sensul … rezolvării ‘cazului Kovesi’ ? Sau, o fi … ‘decât’ … arătarea … ‘pisicii’ ???

    • Dupa felul în care scrii si dupa surplusul de virgule din postari,
      tu esti bulgaru jeanette, n’est-ce pas ?

      • Sorry ! Care-i ‘surplusul’ de virgule, in postarea de mai sus ? Nu, n-ai nimerit-o, de data asta ! Nu sunt bulgaru, dar se pare ca tu ești misogin !

        • Désolé, dar nu trebuia sa pui virgula dupa “coabitare”, dupa “Johannis”, dupa “sau”.
          Ai gresit si în replica pe care mi-ai dat-o: virgula în plus dupa “virgule” si dupa “nimerit-o”!
          Si nu, nu sunt misogin!

          • Tu, de apoziţii ai auzit ? Pot fi simple, sau complexe ! Te-ntreb, așa… !?!
            Vezi că s-au mai schimbat regulile gramaticale, în ultimii ani, pe … ici, pe … colo ! Și, mai e ceva ! Prefer să-mi corecteze postările nick cernat, fiindcă o face mai cu … ‘șarm’,!

  • jeanette, mai învata, tu nu ai nicio apozitie în postari!
    Poate intervine Cernat sa te lamureasca.

    • Nu vrei să-ţi păstrezi raspunsurile in gând, mai bine, boy ?
      Oricum n-au nici un efect !!!

    • Eu intervin, dacă tot am intrat puțin la subsol, ca să omor niște șobolani!
      Virgula pune probleme și multor intelectuali de marcă, așa că putem să ne permitem și noi să mai greșim, că nu-i un capăt de țară, dar și-n teorie se acceptă că fiecare autor, în încercarea de a fi cât mai clar sau de a puncta o anumită idee, poate să abuzeze, puțin, de virgule! Pe mine mă deranjează mai mult lipsa lor! Referitor la disputa voastră, aș puncta următoarele: Jeanette a folosit corect apoziția (îmi pare rău, Dodo, dar e o apoziție!), punând „cu Johannis” între virgule (apropo, dacă fraza are sens și dacă nu citim ce-i între virgule, înseamnă că e folosită corect apoziția, adică punerea între virgule!), dar se putea și fără apoziție, deci și fără virgula după „coabitare”, rămânând doar cea de după Johannis! În schimb, virgula după „sau” mi se pare puțin fără rost! Cele după „virgule” și „nimerit-o”, nu-s greșite, închipuindu-ne, în exprimarea orală, că facem o mică pauză acolo, dar era corect și fără! În schimb, cea de dinainte de „sau” („simple (,) sau complexe”) e greșită! De regulă, nu se pune virgulă înainte de „sau”, dar sunt și excepții de genul…„sau mi-o iei tu, sau ți-o trag eu”! (scuze, dar în weekend sunt cam nesimțit!), ceea ce nu e cazul în situația ta!.
      Dodo, cred că te-ai gândit la o exprimare de genul…„Jeanette, tu ești Bulgarul”, așa că era obligatorie o virgulă după „Bulgaru”! Dacă o-ntorci ca la Ploiești și spui c-ai vrut să scrii numele Bulgaru și prenumele (ministresa de interne îi zice „pronume”!) Jeanette, atunci e corect!

      • Merci, maître!

      • Adevărul iese întotdeauna la … lumină !!! Merçi, D-le Cernat !

      • Citeste aici, jeanette:
        merçi

        Erreur d’orthographe pour le mot merci.
        Note :

        Les règles du français sont claires : le ç ne s’utilise que devant les voyelles a, o et u, où le c se prononce normalement \k\ : donc jamais devant le i, le e ou le y.
        Le ç devant i ou e est par contre fréquent en turc. Voir çilek par exemple, ou çekiç.

      • Bă, Petrescule, tu o să mori idiot!
        După câte poate constata orice bou, cum ești tu, de ex., am fost rugat să-mi dau cu părerea! Și Roxy m-a rugat să-mi dau cu părerea despre tine, așa că i-am spus că ești un cretin! Pe lângă bou și idiot!

        • Vin-o să te pun flexat , stîrpitură analfabetă ! Dă-ți cu părerea despre ce știi , nimic , adică , nu despre ortografie unde ești varză . Faceți teoria apoziției , că la teorie stați bine toți agramații , în practică puneți virgule cu tîrnăcopul . Pt că nu citiți nimic , sînteți niște loaze inculte , eu habar n-am ce-i apoziția dar scriu corect , cu 5 clase peste tine , din instinct și experiență .
          Orișicîtuși , n-am scris niciodată Puneți și tu o poză , I-al și pe ăsta , cum faci tu ca un bou nonșalant . Preferata mea e Vin-o mîndră , așa ceva nu există , e girafa lu Moromete . He he !

        • Norocul tău e că eu nu ți-am contabilizat greșelile!

  • @ nick cernat
    Scuze, dar nu este corect “o ‘coabitare’, cu Johannis,” !
    “cu Johannis” nu este apozitie !
    “o plimbare cu Johannis” este similar si nu se pun virgule!

    • Nu vă mai ciondăniți, căci sunteți amândoi inteligenți, după câte-mi dau seama din postările voastre de până acum! Mai bine înjurați-l pe idiotul de Petrescu-Anticernătescu! Care ne belescu!

    • Ai dreptate! Am curaj s-o spun acum, la ora asta, că poate Jeanette s-a culcat și nu citește! Vreau și eu să mă pun bine cu ea, căci Roxy nu mă bagă-n seamă! Apoziția, în sens restrâns, explică termenul dinainte, ceea ce nu e cazul la Jeanette! Oricum, după părerea mea, merge și punând între virgule „cu Johannis”, dar, strict gramatical vorbind, nu e apoziție! Hai să-i zicem o construcție de tip apozițional, ca să fie toată lumea mulțumită, mai puțin tu, evident, mai ales dacă ești profesor de română! Bine?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *