Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Ce căuta Jurma în mijlocul unei dispute politice din Ucraina?

Parchetul General o scoate „basma curată” pe Anca Jurma: șefa DNA a avut aprobarea CSM atunci când a participat la un eveniment „apolitic” din Ucraina unde s-a discutat inclusiv despre investigarea, acuzarea și condamnarea corupților din „eșaloanele superioare” ale guvernării de la Kiev

Senzația de déjà vu: Jurma și Kos

Pe 19 Iulie a.c., în urma unei Solicitări publice de informații făcută de „Cristoiu Blog”, Ministerul Public transmitea că actualul procuror-șef (delegat) al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Anca Jurma, a participat la o întâlnire publică alături de liderul politic ucrainean Yulia Tymoshenko, având acceptul Consiliului Suprem al Magistraturii din România (CSM). Reamintim că publicațiile „Cristoiu Blog” și „Evenimentul zilei” au dezvăluit anterior, în exclusivitate, că Jurma, alături de slovenul Drago Kos (fost șef GRECO, membru din staff-ul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OECD și un critic sonor al ministrului Justiției din România, Tudorel Toader), au participat la o întâlnire în Ucraina în cadrul căreia Tymoshenko (partidul Batkivshchyna) a desființat sistemul judiciar anti-corupție din țara sa (unde Prim-ministrul Groysman și Președintele Poroshenko aparțin unei alte formațiuni politice- Blocul Solidaritatea) și unde a discutat concret cu grupul Kos- Jurma despre investigarea, punerea sub acuzare și condamnarea corupților din „eșaloanele superioare” ale guvernării de la Kiev. Tema discuțiilor „apolitice” reamintea cumva traseul și începuturile de dinaintea „epocii cătușelor” în România- când „penalii” au început să defileze la televizor în ceea ce tefelismul reprezentanților locali Soros denumea „campanie anti-corupție”.

Anti-corupție „pe pâine”, finanțată de danezi

În perioada 6-9 Sept. 2017, un grup al Comitetului Consultativ Anti-Corupție (IACAB), care îi includea pe Drago Kos și pe Anca Jurma, lua parte, prin sponsorizarea Ministerului Afacerilor Externe din Danemarca (DANIDA), la o întâlnire cu Yulia Tymoshenko, lider al partidului ucrainean Batkivshchyna. După obiceiul consacrat al unor lobby-uri UE, de a fărâmița anti-corupția și finanțarea proiectelor pe bani comunitari într-o armată stufoasă de comisii, grupuscule și comisiuțe, IACAB fusese conceput ca o componentă a Inițiativei Anti-corupție a Uniunii Europene în Ucraina, un program de bani mulți (cca 17 milioane de euro pompați până în 2020) rulat de UE și Danemarca.Pentru participarea la eveniment, Anca Jurma (adusă pe proiect în cadrul unui grup de „consilieri”, alături de Kos) solicitase analiza de „compatibilitate” între funcția de procuror și cea de expert pe EU Anti-corruption Initiative in Ukraine, iar CSM nu constatase „incompatibilități sau interdicții”.Déjà vu: „anti-corupția sugrumată” din Ucraina

Așa încât, la Kiev, „compatibila” Jurma ajunsese implicată într-o discuție unde un politician cunoscut internațional (Tymoshenko) a avut o atitudine critic- acidă față de realizările altor politicieni din țara sa: ea a spus că nu fusese inițiată o „reformare fundamentală” a Justiției, că nu era investigată corupția „inclusiv” în ” eșaloanele superioare” ale guvernării din Ucraina, că era nevoie de Curți „imparțiale și independente”, că nu existau „organisme independente” de investigare a corupției, iar cele deja existente erau „dependente” de oficiali ai Statului și nu produceau „rezultatele scontate” etc. Altfel spus, Tymoshenko se plângea asistenței elegante de la IACAB că oficiali ai Ucrainei sugrumau „anti-corupția”, fapt ce transforma dezbaterea într-o discuție autentic politică. Ce căuta, însă, procurorul român Anca Jurma la o dezbatere politică, având acceptul CSM și fiind sosită din țara unde șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, nu știa „în ce măsură” un procuror, o adunare de procurori sau o structură judecătorească, „potrivit Constituţiei, trebuiau să facă obiectul unor dispute politice”?

Ce s-a discutat: „Cătușe”

În Ucraina, Anca Jurma nu era „obiectul” unei „dispute politice” (cum se exprimase Tarcea în cazul Kovesi) ci, mai grav, o „dispută politică” devenise „obiectul” său și al grupului de „experți”, fiindcă acuzațiile lui Tymoshenko la adresa unor politicieni ucraineni nenominalizați erau dintre cele mai grave: liderul partidului Batkivshchyna afirmase că „oficiali” care aveau Puterea anihilau „anti-corupția” locală și că exista corupție activă nepedepsită în eșaloanele superioare ale Guvernării de la Kiev. La rândul său, grupul Kos-Jurma a reacționat favorabil și s-a discutat punctual la acea întâlnire de reformarea anti-corupției, de crearea noilor organisme, de mărirea capacității Parlamentului local (Rada) de a oferi o „supraveghere strategică” a „reformei”, respectiv de investigarea, punerea sub acuzare, condamnarea corupților din „eșaloanele superioare”. În mod ridicol, pentru CSM și Parchetul General din România, astfel de discuții au fost orice altceva dar nu „activități politice”.

Kos, pălăria și paltonu’

Pe 1 Iunie a.c., de pe un website cu atașament pentru TeFeLism, Drago Kos trimitea amenințări directe spre ministrul român Toader, mult dincolo de normele diplomatice : ”Ministrul vostru al Justiţiei va învăţa curând, într-un mod dur, că este într-o mare eroare”, declara slovenul, cu referire la revocarea Laurei Kovesi de la șefia DNA, prin Decizie CCR. Așa cum „Cristoiu Blog” și „Evenimentul zilei” dezvăluiau, fostul polițist Kos a avut în țara sa natală parte de o acuzație cvasi- similară celei aduse liderului PSD Liviu Dragnea în România: Kos ar fi plătit 2 angajați din fonduri publice pe un contract cu o firmă particulară (Bambi Banat din Belgrad – Serbia) cu un prejudiciu constatat la audit, de 11000 euro. Spre deosebire de „cazul Dragnea”, însă, cazul marelui anti-corupt Drago Kos a fost închis- presa locală speculând că Poliția l-a „măturat” sub preș.
Triunghiul Anca Jurma- Drago Kos- Daniel Morar
Personajul Kos, prezentat ca “atlet al anti-corupției” la UE și GRECO, dar și șef al unui grup-fantomatic anti-corupție din OECD (în numele căruia face sau nu face declarații), nu se implicase public în necunoștință de cauză: el avea în 2018 referiri laudative la „performanțele DNA” din România în contextul în care, ani de zile, avusese întâlniri pe proiecte europene cu Anca Jurma, consilier al lui Kovesi și șef la Serviciului Cooperare Internațională între 2002- 2017, recent numită șef (delegat) al Direcției Anti-Corupție. Dincolo de apartenența lor la International Anti-Corruption Advisory Board pentru Ucraina, Drago Kos a lucrat în Laxenburg (Austria) cu Jurma, dar și cu Daniel Morar (fost șef DNA, actual judecător la Curtea Constituțională) pentru Academia Anti-corupție europeană: Jurma a fost vice-președinte al unei Comisii Provizorii ce a pregătit proiectul, Morar- membru în board-ul de conducere iar Kos- un furnizor de training. În UE, „anti-corupția” se scrie foarte mult pe hârtie.

CSM: „Fără incompatibilități”

Într-o țară ca România, unde frecvent vreun distins magistrat iese la rampa unde presa așteaptă vești și denunță „imixtiunea” Politicului în Justiție, faptul că există pe de altă parte și magistrați implicați în acțiuni cu tentă și mesaj politic (cu precădere în jurul contestării în stradă, alături de grupurile de tip „rezist”, a legislației Justiției) este mai rar invocat la nivelul distinșilor magistrați sau deloc. În cazul aparte al actualului șef al DNA, Anca Jurma, însă, care lucrează pe finanțare europeană alături de un lider proeminent din străinătate, includerea sa într-un panel de discuție pe nemulțumirile acelui politician referitoare la rezultatele altor politicieni apărea din start ca fiind controversată și arunca în ridicol acceptul dat de „Comisia Legislație și Cooperare Interinstituțională” a CSM de la București, cu două luni înainte de eveniment (în Iulie 2017). La acea dată, sus-amintita Comisie a CSM hotărâse că participarea procurorului Jurma ca expert pe un proiect UE din Ucraina nu ar crea „incompatibilități”.

Dublul-standard de la UE

Să reamintim în context că UE a devenit „expertă” în a-și ajusta „normele” referitoare la Justiție după cum își are interesele de vârf, regulile rămânând necruțătoare, de regulă, doar pentru statele din „viteza a doua” a Centrului și Sud-Estului Europei, precum România. În 2012, ca un singur exemplu, Comisia Europeană, prin președintele Jean Claude Juncker, transmitea ministrului Justiției din România, Mona Pivniceru, o scrisoare conținând „solicitări concrete, directe” privind anumite dosare penale nominalizate, ale unor „penali” precum Adrian Năstase, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu ș.a. Ceea ce în România ar fi fost tratată ca o inadmisibilă ingerință pe dosar și o presiune neonorantă asupra magistraților implicați, la Bruxelles a fost definită (în viziunea Comisiei Europene) doar „parte a unui dialog”(!!!).

Solicitare de opinie Ambasadei Ucrainei

În Ucraina, așadar, Uniunea Europeană insistă că dezbaterile pe un proiect eminamente politic nu sunt politice (ci doar o măruntă „bârfă literar- tehnică”) și aduce acolo un procuror român cu toate că, pe de altă parte, cere Guvernului român respectarea independenței procurorilor de către mediul politic. Cu Anca Jurma în rol principal, CSM își dă consensul, încremenit în respect, pentru participarea procurorului, cu toate că este o instituție care ar fi trebuit să se situeze, în munca sa, departe nu doar de acțiunile politicienilor români, dar și de cele ale politicienilor Uniunii Europene. Menționăm că publicația noastră a solicitat o opinie inclusiv Ambasadei Ucrainei la București, dar nu a fost primit încă un răspuns.

Cristina Tarcea: ce nu știe și ce află

La finele lunii Iulie 2018, într-o pornire emoțională din care nu s-a înțeles dacă exista și vreun „esențial” al nemulțumirilor ei, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, declara în cadrul unui interviu televizat ce „atingea” inclusiv revocarea Laurei Kovesi de la șefia structurii DNA, că „nu a ştiut în ce măsură o structură care face parte (din autoritatea judecătorească – n.r.), potrivit Constituţiei, trebuie să facă obiectul unor dispute politice”. Evident, Tarcea- care e plătită pentru ce știe, nu pentru ce nu știe, va mai avea multe de aflat pentru restul de carieră de la ICCJ: de exemplu, cum a ajuns procurorul român Anca Jurma (actual șef delegat pentru DNA, ex-biroul Procurorului atașat pe lângă Înalta Curte a lui Tarcea dar și fost consilier al Laurei Kovesi), cu aprobare de la CSM și avându-l alături pe Drago Kos- un „specialist” în Tudorel Toader, să participe la o dispută politică în Ucraina, respectându-și concomitent și statutul de procuror. Unii ar spune că e imposibil.

Retragerea cu torțe a anti-corupției

La finalul întâlnirii Yulia Tymoshenko- IACAB din Sept. 2017, vorbind în numele colegilor Jurma, Kos și al restul grupului de „experți”, un anume Jan Madsen (International Anti-Corruption Advisory Board) a insistat că organismul lor va folosi întreaga „cunoaștere” și toate „calitățile” pentru a sprijini Comitetul specializat din Parlamentul ucrainian (Rada) ca să lupte împotriva corupției. Au urmat strângerile de mână, iar lumea a plecat acasă: pe ansamblu, a fost o întâlnire bună și toată lumea speră că va fi una cu beneficii pentru Ucraina.Probabil, singura lipsă a fost aceea că nimeni dintre participanți nu a menționat că în alte țări UE din zonă, lupta anti-corupție încurajată prin „autoritari” din UE a născut un Stat Paralel viguros: cu tot ce implică un adevărat Stat Paralel- cu cătușe agățate de penali, cu dosare temporizate sau probe pre-fabricate, cu Protocoale secrete care limitau dreptul la apărare, cu oameni nevinovați arestați și eliberați ulterior de judecător fiindcă fapta „nu exista”.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

10 comentarii pentru articolul „Ce căuta Jurma în mijlocul unei dispute politice din Ucraina?”

  • Foaie verde, de podbal,
    Io-s mai … „tradițional”,
    Și mai verde, de mohor,
    Vă dau MUIE TUTUROR !
    Și v-o dau de la-nceput,
    Că mi-s născut in Sascut !
    Iar de-aveţ’ ceva-mpotrivă,
    Vă dau MUIE „colectivă” !
    Iar dacă nu știţ’ … ce-i aia,
    Intrebaţi-l chiar pe „Daia” !
    Și de-o veţi primi, … cu drag,
    V-oi pune și … fainoșag !
    La sfârșit, ca … „pocinog”,
    Pentru toţ’ ce-i de pe blog,
    Sus, sau jos, tot’una mi-e,
    MUIE DE LA … PSD !!!

  • Maestre, azi ne-ai dat … EMOŢII !!!
    Am crezut că te-ai dus pe la urgenţă, in vizită la vreun „prieten” … drag !!!
    MUIE PSD !

  • O MUIEPSD a ajuns si la … mitingul aviatic, fiind parcată pe o straduţă laterală Marinarilor !!!
    Pe asta n-o știai bade nikălay !
    Pe cer, încă n-a apărut scris, dar mai e timp, până diseară !

    • Tot pe loc, pe loc, pe loc
      Să-i dăm LA MUE lu BOT
      Rapid și fără suspin
      Ia-l în pulă pă MĂLIN
      Frunzuliță verde mură
      Să ne-o ia MĂLIN în gură
      Cînd juma’te, cînd d-un cot
      Cînd în cur și cînd la BOT 😆

  • Timoshenko vorbeste de anticotuptie?!
    Cu aceste politici europene, practicate deja in România, Ucraina pica fara mare efort in spatiul Kremlinului, se vor reuni cu „fratele” mai mare.

    • Nu, ea vorbește DESPRE ANTICORUPȚIE!

      • Ete , jegul care nu încape de greșeli de tastare , aici , unde nu poți corecta , cînd tu , Căcate , bați u în loc de m , și asta sus , editabil , apoi zici că erai obosit . Și erai , e drept , în ziua aia ai stat flexat vreo 5 ore , timp în care ai luat mUE Kîrnat permanent !

        • Se poate da erată, după modelul CCR! Bă, mă plictisesc și-am vrut să-i dau o UE lu Moșu, dacă tot am erecție continuă!

          • Poate c-ai băut un pahar cu apă , n-o fi de la aia ? Că era jumate apă , jumate ghips !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *