Scurt tratat despre atacurile teroriste „dejucate” de SRI în România: Din 2015, Eurojust n-a mai primit nicio notificare pe investigații pe terorism de la București

Text și foto: Traian Horia

Conform unui răspuns primit de cristoiublog.ro de la organizația pan-europeană Eurojust (unitate judiciară a Uniunii Europene), din anul 2015 până în prezent, autoritățile din România cu atribuții pe combaterea terorismului nu au trimis nicio notificare privitoare la eventuale investigații și condamnări pe terorism. Acest lucru aruncă în aer declarații ale SRI făcute pe mandatul directorului Eduard Hellvig, potrivit cărora SRI a „dejucat” atacuri teroriste în România. În ecuația „Eurojust” apar aceiași actori (Serviciul Român de Informații (SRI) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PIICCJ)- unul abilitat să culeagă informația despre fenomenul terorist național, iar celălalt să trimită terorismul la izolare prin procurorii săi din DIICOT) despre care publicația nostră a dezvăluit o altă anomalie: între 2010-2016, cele două instituții au primit de la Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) un număr de 53 de sesizări privind finanțarea terorismului de pe teritoriul României, dar toate au rămas fără răspuns. Reamintim că aceleași două instituții (SRI și PIICCJ) sunt acuzate în schimb că au legitimat Poliția Politică din România prin semnarea unui Protocol secret – de participare în comun la investigații din dosare penale.

În mai 2017, SRI susținea nonșalant

… prin reprezentanți ai săi (postul TV DIGI 24 – preluat rapid de mass-media dâmbovițeană), că în România au fost „dejucate” mai multe atacuri teroriste. Incredibila dezvăluire era difuzată la scurt timp după atentatul terorist islamist din 22 iunie a.c., de la Manchester Arena (Marea Britanie) care a provocat moartea a 23 de oameni și rănirea altor 250, iar logica faptelor sugera că ieșirea în public a SRI fusese determinată („emoțional”) de atacul din Manchester. „(…) Au fost destul de multe acte teroriste dejucate de către serviciu… Am reuşit (SRI- n.n.) să ajungem şi exportatori de securitate în NATO şi UE, prin evaluările pe care le trimitem prin analize prin informaţiile de calitate pe care le obţinem (…)”, susțineau reprezentanții directorului SRI, Eduard Hellvig. Altfel spus, veștile erau constant bune pentru Serviciu: spre exemplu, opinia publică afla că România nu exportă în Marea Britanie doar cerșetori sau muncitori sezonieri, dar și Securitate. Cu condiția ca Occidentul să afle despre acest din urmă export. Frivolitatea incredibilă a sintagmei „destul de multe acte teroriste”, folosită de un Serviciu Român de Informații care ar trebui să fie condus în primul rând de precizia termenilor, a stârnit îndreptățite nedumeriri publice. Aceasta pentru că orice act terorist „dejucat” presupune o investigație a unui procuror (sprijinită eventual cu informații furnizate de entități ale Statului precum SRI) și o condamnare prin decizie judecătorească. Mai mult, joaca de-a discursul nu își avea locul pe un domeniu sensibil, unde informații importante trebuie transmise la EuroJust (Uniunea Europeană), lucru care, potrivit reprezentanților instituției, nu s-a mai întâmplat cel puțin din 2015.

Exemplul britanic

Secretomania cu care SRI tratează fenomenul terorist, într-o perioadă în care Uniunea Europeană este asediată de radicalism islamic și migrație clandestină nu are neapărat un corespondent în statele europene democratice care au o tradiție veche în domeniul luptei anti-teroriste. Ca studiu de caz, să amintim că, în septembrie 2017, un om de afaceri britanic era arestat în Spania sub acuzația de finanțare a terorismului, iar Serviciile de securitate britanice au publicat imediat imagini și o multitudine de detalii personale ale persoanei respective – Ataul Haque (34 ani) era un web-designer originar din Bangladesh, cu afaceri în Cardiff și Newport, cu două companii, cu soție convertită la Islam, cu casă la Merida (Spania), trezit de mascați pe la orele 7.15 ale dimineții. Haque, care era cunoscut serviciilor de mai mult timp, era doar un „suspect” până la pronunțarea unui judecător, dar faptul că detaliile sale au fost date publicității pleca dintr-un raționament simplu al anchetatorilor anglo-spanioli: transparența unor astfel de cazuri poate să ofere un sprijin important investigației prin procurarea de noi surse de la public.

Unde sunt atentatele „dejucate”?

La polul opus, în România, o persoană din județul Argeș aflată sub supraveghere încă din 2015, era reținută în iunie 2017 pentru propagandă în favoarea grupului terorist islamic sunnit DAESH (Stat Islamic), în cadrul unei anchete deschise de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și sprijinită informativ de SRI. Serviciul a enumerat și acuzațiile care i se aduceau celui reținut (bărbatul era „radicalizat”, distribuia online propagandă DAESH filme, avea intenții să se alăture Grupului DAESGH din Siria și conexiuni cu terorismul islamic de pe continent) dar nu au dezvăluit nimic despre detaliile personale ale suspectului, exceptând un nick-name atribuit de anchetatori („Ibrahim”).

SRI documenta terorismul

… dar începea, practic, cu „fantomele”. Oamenii în carne și oase mai stau la coadă, chiar dacă au avut un „filaj” de doi ani. Anul jihadistului de la Argeș (2016) era practic și anul „globalistului” Eduard Hellvig, un director SRI care moștenea ceea ce găsise din epoca predecesorilor George Maior și Florian Coldea.  În ianuarie 2015, întrebat de jurnaliști dacă SRI a fost implicat în „dejucarea” unor atacuri teroriste pe teritoriul României, fostul director al SRI, George Maior răspundea și el afirmativ, provocând surprindere și titluri uriașe în presă, dar nu uita să avertizeze „Nu am să dau detalii”. În România, „fantome” sunt reținute, „fantome” sunt investigate cu declarații și avocați, iar SRI menține într-un smog de pe Dâmbovița, un fenomen periculos pentru securitatea publică. Aceste lucruri ar fi trebuit să ridice semne mari de întrebare pentru Comisia parlamentară pentru controlul SRI. Nu s-a întâmplat așa fiindcă respectiva Comisie, de obicei, a întregit armonios gluga de coceni cu pretenție de țară guvernată numită România.

Eurojust a fost înfiinţat

… de Consiliul Europei în 2002, cu misiunea de a ușura cooperarea (a se citi schimbul de informații) între statele membre UE. Mai mult, este un centru de expertiză pentru activităţile de combatere a criminalității organizate precum terorismul și transfrontaliere din cadrul Uniunii Europene și are o Rețea de echipe comune pentru anchete. Membrii de Consiliu al Europei (iar asta ar putea să-i provoace plăcere președintelui țării, Klaus Iohannis) sunt șefii de stat sau de guvern ale celor 28 de state membre ale UE. Practic, deși în ziarele din România explodează mereu performanțe ale luptei anti-teroriste, la Bruxelles (cel puțin din 2015) nu se află nimic și este evident că este afectat serios schimbul de informații între țări. Aceasta, în contextul în care fiecare stat membru UE trebuie să desemneze o autoritate (sau mai multe, în funcție de sistemul juridic) care colectează informațiile privitoare la urmărirea penală și condamnarea pentru infracțiuni de terorism și le trimite la Eurojust. Dacă informațiile nu există, atunci perechea instituțională PIICJ- SRI are o problemă, iar ea nu este neapărat de organizare.

În septembrie 2017, generalul SRI Florian Coldea

… declara enigmatic: „Există forțe interne și externe care și-ar dori servicii românești inhibate și retrase în cazarmă”. Pe românește, era vorba de o lamentație „la rece” referitoare la presupunerea că s-ar urmări scoaterea „colților” SRI. Niciunul din interviurile lui Coldea – pline de metafore sau de poezie câmpenească – nu lămurește, însă, unde sunt pierduți „colții” SRI pentru cooperarea cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, respectiv pentru lupta anti-teroristă neraportată la Eurojust – o organizație care cere SRI lucruri simple: modernizare instituțională și a schimbului de informații.

Ce spune SRI

Biroul de Presă al SRI ne-a transmis un punct de vedere care- în modesta noastră opinie – nu lămurește lucrurile, ci le încîlcește. Confirmăm și noi, pe marginea acestui Comunicat, că SRI nu are competențe pe Eurojust și raportări: problema care rămâne pentru o instituție care invocă permanent valorile europene, este faptul controversat și care trebuie lămurit – că pe mandatul Eduard Hellvig, SRI a a „dejucat” atacuri ale unor teroriști-fantomă, fără să le facă publice în țară și care nu sunt înregistrate la Eurojust. Pe aceeași logică, același lucru s-a întâmplat probabil pe mandatul lui George Maior – Coldea. Poate nu ar fi cazul să ne îngrijorăm, însă, și să ne obișnuim cu asta: tradiția terorismului nedescoperit datează în România încă din decembrie 1989, de la Revoluție.

Punctul de vedere al SRI

Ne-am adresat, potrivit normelor gazetărești, SRI pentru a afla punctul de vedere al Serviciului despre cele de mai sus.
Am primit următorul răspuns:

„(…) Vă comunicăm că aspectele sesizate de dumneavoastră nu sunt de competenţa Serviciului Român de Informaţii. Statutul Eurojust este prevăzut de art. 85 și 86 din TFUE și de Decizia JAI nr. 187 / 2002, modificată prin Decizia nr. 426 / 2009.
Misiunea sa este de a sprijini și de a întări coordonarea și cooperarea dintre autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală în lupta împotriva formelor grave de criminalitate transfrontalieră și a infracțiunilor de terorism. Eurojust organizează întâlniri de coordonare reunind autoritățile judiciare, de cercetare și de urmărire penală din statele membre, numind magistrați de legătură. De asemenea, poate solicita statelor membre să efectueze investigații sau urmăriri penale cu privire la anumite fapte, înlesnește punerea în executare a unor instrumente judiciare internaționale (precum mandatul european de arestare) și cooperează cu organisme ale UE, cum ar fi Rețeaua judiciară europeană, Europol, Frontex, Cepol, Intcen. SRI nu este organ de cercetare sau urmărire penală, neavând obligația de a notifica Eurojust.
Subliniem că fiecare stat membru instituie un sistem de coordonare națională cu Eurojust. Prin Legea nr. 58 / 2006, a fost ratificat acordul de cooperare dintre România și Eurojust, semnat la Bruxelles la 02 decembrie 2005, conform căruia autoritatea națională competentă este Ministerul Public, reprezentat de PICCJ (…). Serviciul Român de Informaţii culege, verifică și valorifică informații necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa securității naționale, pe care le pune la dispoziția beneficiarilor prevăzuți de lege.”