Agenția Internațională pentru Energie Atomică, îngrijorată că Israelul ar putea viza instalațiile nucleare iraniene

Gîndul de sîmbătă

În Scoția adepții Independenții n-au pierdut. Au cîștigat mai mult decît dacă rezultatul Scrutinului era DA!

Deși mi-aș fi dorit ca Scoția să-și capete independența, măcar așa, de dragul Istoriei în delir, la care aș fi fost martor, eram sigur că așa ceva nu se întîmpla.

Pentru că:

  1. Mi-am dat seama că presa internațională, prin nimic deosebită de tabloidele noastre, aborda chestiunea la nivelul senzaționalului presupus de Breaking news. Pentru presă, care trăiește din catastrofe, visînd chiar la o Apocalipsă transmisă în direct de reporteri în timp ce merg pe Lumea Ailaltă, a fost mult mai rentabil să isterizeze planeta cu scenariile desprinderii de Anglia,  decît  să întrețină calmul luînd în calcul și varianta lui NU;
  2. Popoarele – îi spuneam lui Rareș Bogdan joi seara, la Jocuri de putere – sunt asemenea Cetățeanului Turmentat al lui Caragiale: nu vor să fie împinse, pentru că amețesc. Pentru a desemna cetățeanul comod, fixat în situația sa, speriat de mișcările bruște ale Istoriei, Albert Camus folosea termenul Tutungioaicele de la Paris, mai precis proprietarele de tutungerii, întruchipări ale micului burghez.

Scoțienii sunt și ei, pînă la urmă, un popor de tutungioaice, de mici burghezi. Pentru micul burghez scoțian, Independența ar fi fost un salt în necunoscut. Poate unul către mai Bine, dar micul burghez preferă starea existentă, chiar dacă nu extraordinară, Necunoscutului.

Sondajele, mai mult sau mai puțin dubioase – prea n-au corespuns rezultatelor – sunt una și votul e alta. La sondaj răspunde omul care n-are nimic de pierdut. La vot, același om e altul. E cel care are de pierdut. Și la vot scoțienii au fost alți oameni decît cei care au răspuns la sondaje.

David Cameron a reafirmat decizia de a-și respecta angajamentul privind o mai mare autonomie pentru Scoția.
Dacă mă gîndesc bine, asta își doreau și partizanii Independenței.
Să aibă mai multe drepturi fără a risca Necunoscutul numit Independența.
Aceste drepturi au fost acordate de Londra după ce sondajele au început să lase impresia unui vot în favoarea Ruperii și isteria planetară s-a declanșat.

Adepții Independenții n-au pierdut.
Dimpotrivă, au cîștigat.
Mai mult decît dacă ar fi învins la Referendum!


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

9 comentarii pentru articolul „Gîndul de sîmbătă”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *