Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Locuinţa de la ţară a Împăratului

Ca să ajungi la Postdam de la Berlin, nimic mai simplu. Toate ghidurile îţi spun ce să faci:
Iei S Bahn-ul de pe peronul 6 al Staţiei Berlin Centru. Chiar dacă n-ai şti să citeşti înemţeşte, tot te-ai descurca fără probleme.

Broşurile turistice îi spun Postdamului Versailles-ul Nordului, cînd vor să treacă drept intelectuale, şi Mecca turistică, atunci cînd sînt comerciale de-a dreptul. Nu e nici o mirare că peronul e aglomerat. Că toată lumea de acolo miroase de la distanţă a turist străin. Că peronul se goleşte la apariţia garniturii spre Postdam.
Asemănător, nu trebuie să-ţi faci griji că vei rămîne în tren. Staţia terminus e Postdam. Şi aici vagonul se goleşte.

Ca să ajungi de la Gară la Parcul Sanssouci nu e iar nici o problemă. N-ai nevoie să-i întrebi pe nemţii din vehicul dacă ştiu englezeşte. Autobuzul se deşartă exact în staţia alocată Parcului.

Apogeul amenajării, bomboana pe tortul cu frişcă al vizitei e Castelul Sanssouci. Pentru a înţelege construcţia, asaltată zilnic de mii de turişti, n-ai nevoie nici de ghiduri scrise, nici de ghide pe patru picioare, nici de istorii ale Germaniei. E suficient să raportezi Castelul la viloiul pe care și l-a trîntit  un îmbogăţit peste noapte din Valahia noastră.
Ca şi viloiul, Castelul a fost, pentru bravul său locuitor, Frederic al II-lea al Prusiei, reşedinţă de vară. Regele îşi avea serviciul la Berlin. Vara, dat fiind timpul frumos, făcea naveta de la Postdam. Cînd n-avea timp de trambalat pe drumuri, îi obliga pe cei de la Berlin să facă naveta.

Istoria nu ne lasă nici o îndoială. Ca orice rege brav, Frederic al II-lea s-a ţinut de războaie. Unul a rămas în Istorie sub porecla Războiul de şapte ani. De aia, poate, susnumitului i s-a zis şi Regele-Sergent. Ghidurile de azi, care ţin însă cont de umanismul multilateral al  călătorului peste hotare, îl înfăţişează pe Frederic al II-lea ca pe un soi de Pierde-Vară. Dacă ar fi să le credem, de dimineaţă pînă seara regele şedea prin colocvii, conferinţe, mese rotunde. Ca un Maiorescu al nostru, el avea şi un cenaclu, la care a citit printre alţii însuşi Voltaire. 


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Pagini: 1 2

Un comentariu pentru articolul „Locuinţa de la ţară a Împăratului”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *