cristoiublog.ro

Motto:

„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Prizonier în închisoarea cărților de Ion Cristoiu (format ebook) este disponibilă pe:

Gîndul de la ora 21

Victor Ponta se vrea un Carol I cu cont pe Facebook

Ajunsesem la Complexul comercial din Focșani, după un drum cu mașina în care RRA mi-a oferit doar știri oficiale, un fel de Agerpres care se aude din mers. Așa se explică de ce-a fost pentru mine o noutate știrea că Victor Ponta a scris pe facebook ceva comentat de toate televiziunile de știri. - Bomba zilei! mi-a zis la telefon Bogdan Iacob. Tînăr fiind, fostul meu coleg de la Evz clocotește de entuziasm profesional. Victor Ponta a anunțat pe Facebook că la toamnă se retrage din politică. Din cîte știu eu, pe Facebook scriu starletele noastre că au rămas grele în urma unei însămînțări planificate. Fac asta cînd simt nevoia să se trăncănească despre ele prin grajdurile emisiunilor zise și de mondenități. Indiscutabil, Victor Ponta e o starletă. Citește mai mult

Gîndul de la ora 12

Ce spuneți?  V-ar mira dacă Elena Băsescu ar candida la alegerile parlamentare din 25 mai pentru colegiul din sector 2?

Spre surprinderea lui Rareș Bogdan, aseară, la Jocuri de putere de pe Realitatea Tv, am zis că nu m-ar mira dacă Elena Băsescu ar candida la alegerile parțiale din 25 mai 2014. Neglijate de politicieni și de presă, aceste alegeri, care pun în joc șase colegii, patru de deputați și două de senatori, ar putea fi pentru partide un test al capitalului  electoral. Așa cum ager sesiza Bogdan Iacob pe site-ul (modernizat) Impolitics, grație unei Ordonanțe  de urgență, guvernul Ponta dă posibilitatea ca la scrutin să participe și partide neparlamentare. Citește mai mult

Gîndul de la ora 18

Responsabilitatea Partidelor istorice în cotropirea țării de către PSD

Deşi activitatea de fiecare zi (de scris de două ori pentru cristoiublog.ro, de scris editorialul pentru Evz, de studiat cartea pentru emisiunea Om cu carte, de scris tableta pentru Adevărul, de scris pentru Historia, de scris la cărţile mele) îmi cere mult timp și multă bătaie de cap, găsesc răgazul  să citesc şi comentariile de pe cristoiublog.ro şi de pe facebook. Unul dintre ele, semnat Vochin Ion,  sună astfel: ”V-am citit aproape cartile din 1990 incoace. Sunt dezorientat acum. Am cateva intrebari .1. Ce inseamna electoratul taliban al Monicai Macovei? 2. Cum sa sustinem pe Mircea Diaconu cand justitia a hotarat incompatibilitatea? 3. Aducerea omagiului de actor poate fi facuta cu incalcarea legislatiei? Citește mai mult

Gîndul de la ora 12

”Fătucile rujate” ale lui Traian Băsescu nu sunt ”fătucile” mele

Marţi, 1 aprilie 2014, în deja tradiționala Declarație de seară de la Cotroceni, Traian Băsescu s-a năpustit asupra clişeului Băsescu şi guvernul lui. În toiul loviturii, domnia sa a zis: „Vreau să fiu foarte clar, că am văzut obiceiul, şi la fătucile rujate, şi la politicieni: Băsescu şi guvernul lui... Fătucile rujate, cum le spune maestrul Cristoiu, la asta mă refer. Citez un clasic al jurnalismului.“ Dincolo de un subiect revenind obsedant la Traian Băsescu - măsurile de austeritate pentru ieşirea din criză - domnia sa m-a citat ca făuritor al sintagmei Fătucile rujate. Citește mai mult

Cum a născocit Monografia satului

În anul de graţie 1985, Culai P. Cunea, profesor de Istorie în apropierea pensiei, hotărî să întocmească monografia comunei Vintileasa. Se apucă, deci, s-o redacteze, răscolind prin arhivele primăriei, prin podul şcolii, ba chiar şi prin casele oamenilor, care se speriară rău, crezînd că a început o nouă colectivizare. Pe măsură ce lucra, tot mai multe goluri din istoria satului i se conturau în faţă. Ca să le umple, începu să umble prin Vintileasa, întrebînd bătrînii, dar nici ei nu-şi aminteau prea mare lucru. Ce făcuse satul în timpul războiului din 1916? Dar în timpul răscoalei din 1907? Fără să dispere, se adresă Muzeului judeţean de Istorie, dar, peste cîteva săptămîni, primi de acolo o adresă în care se spune că Pitagorica Istratus, de care vă interesaţi dumneavoastră, nu e în fondul Muzeului nostru. Vă promitem că în cazul în care ea va fi achiziţionată, vă vom înştiinţa de urgenţă. Scrise şi la Muzeul Naţional de Istorie, dar de acolo nu veni nici un răspuns. Primi, în schimb, un plic lunguieţ, cu tăietura severă, de la un Institut de studiere a monografiilor săteşti din Colorado, în care i se oferea, contra cost, o bursă de studii pe un an de zile în America. Citește mai mult

Ceauşescu îşi atrage ura aşa-numitei aristocraţii a nomenklaturii staliniste

Ajuns la Găgeşti pentru un popas de două nopţi şi o zi, pun la punct, prin stilizare, eseul despre Ion Iliescu trimis de Ceauşescu la Şcoala vieţii, în iulie 1971. Varianta luată la mînă e cea tipărită deja în revista Historia din ianuarie 2011. Cele opt luni care mă despart de ultima variantă a textului au jucat rolul unei depărtări de mine pînă la înstrăinare. Revăzîndu-l ca pe un text al altuia, simt nevoia să-l rescriu. Atîtea stîngăcii stilistice, atîtea momente de caznă îi descopăr! Nu e singurul caz în care un text şlefuit mai demult mă aduce la disperare prin slăbiciunile descoperite la o nouă lectură. Citește mai mult

N-o să uit niciodată furia femeilor feseniste din 13 iunie 1990 seara

Cu o zi înainte de eliberarea Pieţei, SRI-ul a organizat o reuniune în afara Bucureştiului. Ce rol a avut SRI în tulburările din 13 iunie? Ştiu că intrarea în forţă în Piaţa Universităţii s-a făcut pe 13, pe la ora 4.00 dimineaţa, iar corespondenţii de presă occidentali au fost sculaţi la 3.30. Îmi amintesc de zilele Pieţei Universităţii ca de decembrie 1989. Ceea ce a fost în 14-15 iunie, a fost un decembrie 1989 întors pe dos. După 15 iunie am intrat în neocomunism. Încă de la sfîrşitul lui mai, Piaţa Universităţii agoniza. La început, fusese un fenomen extraordinar, despre care s-au spus multe lucruri calomnioase atunci. Şi poate se vor mai spune. După Piaţa Universităţii am intrat într-o zodie neocomunistă. Am fost seară de seară acolo. După alegeri, era limpede, Piaţa se degradase. Foarte multe organizaţii se retrăseseră şi agoniza. De aceea, intervenţia politică în forţă a fost absolut inutilă. Se putea discuta... Mai tîrziu ne vom da seama dacă a fost sau nu scenariu eliberarea Pieţei Universităţii. Oricum, Piaţa, treptat-treptat, s-a sfîrşit de la sine. Am prins dimineaţa zile de 13 iunie... Lucram la „Zig-zag“ şi, ducîndu-mă spre redacţie, pe la Universitate, am văzut acele cordoane de scutieri. Citește mai mult

Fericirea de a mînca la autoservire

Chiar din prima zi la Berlin, pornesc în căutarea unui restaurant cu autoservire. Cele obişnuite, cu comanda luată de un ospătar arborînd o înfăţişare de secretar de stat la Protocolul Consiliului de Miniştri, are mai multe dezavantaje. Primul şi cel mai important, zdrobitor chiar, pentru călătorul în străinătate: Ospătarul nu ştie româneşte. Pentru ospătar, nu-i decît un amănunt lipsit de semnificaţie, oricum, mult mai puţin important decît felul artistic în care trebuie să ţină mîna la spate cînd toarnă clientului în pahar. Pentru tine, care e musai nu numai să înţelegi păsăreasca din meniu, dar şi să-l convingi pe ospătar că prăjeala îţi face rău la stomac, însuşirea de a nu rupe o boabă pe româneşte e un amănunt esenţial, ceva asemănător amănuntului că, la venirea conchistadorilor, băştinaşii nu mai văzuseră cai în viaţa lor. Citește mai mult

Gîndul de la ora 18

Adrian Duicu: un rîtan PSD care-l bate pe Leonardo da Vinci. Din muncitor la pompă a reușit să facă - printre picături! -  5 (Cinci!) facultăți, plus Colegiul Național de Apărare

Descinderea DNA de azi dimineață a adus în prim plan un alt rîtan PSD, proprietar de țară cît un județ, unul dintre cei mai mizeri baroni locali ai PSD: Adrian Duicu, președintele CJ Mehedinți. Despre acest personaj presa a scris pînă i s-au tocit literele, dezvăluind afacerile sale, dictatura impusă județului  transformat în feudă. Printre altele, presa a dezvăluit un lucru  incredibil în alte părți ale lumii, posibil și chiar necesar în țara eternului Regim PSD, de care nu vom scăpa, probabil, nici prin Apocalipsă, pentru că și atunci electoratul turmentat de țuici și sticle de ulei, tot PSD va vota: Fostul muncitor la pompă, ocupat cu jefuitul țării, cu intrigăraia PSD-istă, a reușit să obțină diplome de absolvire  a nu mai puțin de cinci facultăți. Citește mai mult