cristoiublog.ro

Motto:

„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”:





Gîndul de luni, 21 ianuarie 2019

Ne-a răspuns Ambasada Federației Ruse în România!

Pe 28 decembrie 2018 Ambasada Federație Ruse la București a postat pe Facebook un atac la teza istoriografiei românești, împărtășită și de opinia publică, potrivit căreia în 1944 Armata Roșie a comis abuzuri grave pe teritoriul nostru național. În replică la acest text am publicat pe cristoiublog.ro două eseuri: Ambasada Federației Ruse la București – contrazisă de Stalin (4 ianuarie 2019) și Iuliu Maniu despre ruși în ședința Consiliului de miniștri din 15-16 septembrie 1944: Să-i iubim, pentru că ne violează femeile?! (6 ianuarie 2019). Unul dintre aceste eseuri a fost publicat de Evenimentul zilei. Mirel Curea a luat și el atitudine față de gestul – mai puțin obișnuit – al Ambasadei Ruse de a interveni într-o controversă istorică. Au trecut – cum ar spune poetul – zilele-n goană. Consideram chestiunea închisă. Ambasada Rusiei a lansat o provocare. Din partea română s-a răspuns în stil românesc. Fie gen Ba p-a măti!, fie în stil diplomatic unsuros. Au lipsit reacțiile istoricilor, lucru surprinzător dacă ne gîndim că istoricii, mai ales, cei nemuriți de Academie, fac politică mai mult sau mai puțin subțire. Zilele trecute m-am pomenit cu un telefon de la Simona Ionescu, redactor șef al Evenimentului zilei. Mă înștiința că a primit pe e-mail, sub forma unei Scrisori deschise, un drept la replică dat de Ambasada Federației Ruse; un document pe care – m-a anunțat ea – ziarul vrea să-l publice în paginile sale ca drept la replică. I-am reamintit fostei mele colege de la Evenimentul zilei din primii ani că publicarea Scrisorii ca drept la replică are următoarele dezavantaje:

Citește mai mult

Gîndul de duminică, 20 ianuarie 2019

Un eveniment istoric – Înmormîntarea lui Ionel Brătianu

Pentru editura Mediafax am pregătit, în colecția pe care aș intitula-o Cărți salvate de Ion Cristoiu, reeditarea cărții „Cuvintele unui mare român, Fragmente din discursuri, 1914-1927”, apărută la editura Ramuri din Craiova, după moartea lui Ionel Brătianu, o splendidă culegere de citate din intervențiile publice ale marelui politician. Textului propriu zis i-am adăugat mai multe pagini de fotografii mai deosebite despre Ion C. Brătianu. Printre acestea se numără și un număr însemnat de instantanee de la înmormîntarea lui Ionel Brătianu, găsite de mine în revista România ilustrată. Imaginile m-au surprins. Cînd a murit Ionel Brătianu era prim-ministru. La dorința testamentară a dispărutului, exprimată pe patul de moarte lui I.G. Duca, la șefia Guvernului a venit Vintilă Brătianu, fratele lui Ionel Brătianu. Ionel Brătianu i-a spus lui I.G. Duca: „ Socotesc că șefia partidului ți se cuvine Dumitale și cred că, de altfel, lucrul este în asentimentul prietenilor noștri politici, dar, avînd în vedere, serviciile aduse de Vintilă, eu cred că este în interesul chiar al Dumitale că, dacă precum este firesc, eu mor înaintea lui, să-i cedezi locul. Vei veni astfel în fruntea partidului mai tîrziu, dar cu mai multă experiență și cu mai multă autoritate.” În noiembrie 1927, după cinci ani de guvernare, Ionel Brătianu stîrnea în rîndurile Opoziței, dar și ale Presei independente ura. Atotputernicul șef la PNL era acuzat de dictatură mascată, de încălcarea democrației.

Citește mai mult

Gîndul de sîmbătă, 19 ianuarie 2019

Din ciclul: Ce vrăji a mai făcut Uniunea lor Cum și-a dat premierul britanic Theresa May Tratatul Brexit pe mâna celui cu care negocia, Jean Claude Juncker

Text&foto: Traian Horia
Veșnicie, numele tău e Brexit. Sau invers
Așa cum se prezintă tabloul politic în Marea Britanie, mesajul despre Brexit este clar: Uniunea Europeană a devenit o închisoare din care nu poți să evadezi decât dacă slăbești suficient ca să ieși printre gratii. Un lider UE, Jean Claude Juncker, o sfătuiește pe șefa Executivului britanic, Theresa May, să organizeze alegeri care, ulterior, îi vor distruge acesteia majoritatea în Parlament, iar un ONG finanțat Soros presează în Justiție și trimite aprobarea Brexitului la Parlament, adică într-un loc unde se știa că Tratatul va rămâne blocat. Lideri ai Opoziției britanice (precum Laburistul Jeremy Corbyn) își anunță deja în aceste zile disponibilitatea pentru ideea unui alt Referendum și, între tragic și grotesc, nimeni nu pare să mai fie interesat de decizia națiunii de la Referendumul Brexit (23 Iunie 2016) când 17.4 milioane de britanici au votat pentru ieșirea țării din UE. Așa încât, singura opțiune la îndemână a Theresei May- încercuită la Parlament de un cor vocal de contestatari- rămâne deocamdată "no deal", adică retragerea din UE fără niciun tratat cu blocul european, opțiune care este criticată de unii Conservatori și de Opoziție, pentru presupuse efecte negative pe care le-ar induce în economie. Dacă-i Vineri 13, e Juncker În Aprilie 2017, premierul britanic Theresa May convoca alegeri generale, cedând sugestiei făcute de președintele Comisiei Europene (CE), Jean Claude Juncker, că Partidul său (Conservator) avea nevoie de o majoritate parlamentară mai confortabilă decât cele 17 voturi de la acel moment, pentru "instrumentarea" Brexitului.

Citește mai mult

Gîndul de vineri, 18 ianuarie 2019

Cum a fost condamnat Gabriel Berca, pentru că urma Bilanțul DNA și dădea bine la statistică

De ceva vreme, mai precis din ianuarie 2015, cînd societatea românească a luat cunoștință, grație dezvăluirilor făcute de Elena Udrea, de folosirea luptei împotriva corupției pentru răfuieli politico-mafiote de către Binomul SRI-DNA, m-am preocupat ca Istoric al clipei de mecanismele prin care România a fost mult timp condusă de sergenții majori mesianici. Sub acest semn am denunțat pe cristoiublog.ro felul în care multor oameni nevinovați, dar incomozi pentru Binom, li s-au născocit dosare penale. Despre unii dintre ei am scris în faza anchetelor funambulești desfășurate de „unitățile de elită ale DNA” din diferite locuri ale țării. Despre alții, după ce, intrați pe culoarul despre care vorbea cu atîta încîntare un bocanc cu epoleți, au fost condamnați pe nedrept. Dintre cei apărați de mine în faza de anchetă, unii au avut noroc, nimerind la judecători onești, independenți de Binom, deoarece n-au oferit celor de la SRI pretexte pentru a fi șantajați. Alții n-au avut noroc. Au fost condamnați și au făcut pușcărie, deși documentele invocate de mine arătau clar că sînt nevinovați. Printre aceștia din urmă se numără și Gabriel Berca, fost ministru de Interne, una dintre speranțele politicii românești. Pentru că trebuia scos din joc, acest politician cinstit, unul dintre puținii care nu s-a îmbogățit, deși a deținut funcții înalte în stat, a intrat în vizorul „unității de elită de la Bacău”.

Citește mai mult

Gîndul de joi, 17 ianuarie 2019

Klaus Iohannis – un contravenient pe care nu-l fluieră nici un agent de circulație cînd trece pe roșu

Luni, 14 ianuarie 2019, a fost o zi fericită pentru Klaus Iohannis, sau cum ar spune el, în deficit major de simț al limbii, o zi frumoasă. A avut ocazia să împartă niște tinichele. Îl fericește astfel de momente, pentru că nimic nu-i mai pe rostul lui decît faptele de protocol, goale de conținut, ca o tobă spartă, dar în care o are alături, umăr la umăr pe Delia Dinu, și pe de altă parte, pentru că vede micșorîndu-se nițel depozitul de decorații din beciurile Administrației prezidențiale. La finele declarației de presă, prin nimic deosebite de alte și alte înșiruiri de clișee ostenite din fondul principal de clișee al mandatului, Klaus Iohannis a admis o miniconferință de presă. În cadrul ei, așa cum era de așteptat, s-a purtat un dialog despre conflictul dintre el și Guvern în chestiunea remanierilor a doi miniștri și numirea altora în locul lor. Citez din stenograma discuției: „Reporter: Săptămîna trecută aţi motivat respingerea propunerilor făcute de PSD pentru cele două ministere: Ministerul Dezvoltării şi Transporturilor, iar între timp a venit un răspuns de la Palatul Victoria. Dna premier vă cere din nou să acceptaţi cele două propuneri pentru cele două ministere. Ce veţi face dvs, susţinînd în acelaşi timp că sînt două propuneri legale, care îndeplinesc funcţiile legale? Klaus Iohannis: Da, aceste două propuneri vor fi refuzate în cursul acestei săptămîni. Într-o zi, două vor fi finalizate documentele şi reexpediate la guvern.

Citește mai mult

Gîndul de miercuri, 16 ianuarie 2019

De ce candidează Dacian Cioloș la europarlamentare? Pentru ca oamenii să se poată plimba prin parc!

Printr-o postare pe Facebook sîmbătă, 12 ianuarie 2019, dimineața, Dacian Cioloș și-a anunțat decizia de a candida la europarlamentarele din 2019. De ceva timp, cîțiva lideri de opinie plimbă prin studiourile televiziunilor de știri profeția unei înfrîngeri rușinoase a lui Klaus Iohannis în chiar primul tur de către Dacian Cioloș. Dacian Cioloș nu-i exclus să se înscrie în cursa prezidențială. După părerea mea – dacă ar fi cineva interesat de asta – doar ca iepure al lui Klaus Iohannis. Pentru a învinge în al doilea tur, Klaus Iohannis, care sigur va trece de turul întîi, și se va confrunta în al doilea, cum a fost de regulă în postdecembrism, cu reprezentantul Stîngii, are nevoie de o participare masivă la vot a electoratului de Drepta. Dacă electoratul scos din case de baronii locali ai PNL, la fel de puternici pe plan local și la fel de îngîmfați ciocoiește ca și cei ai PSD, va fi al lui Klaus Iohannis, cel care nu se dă în vînt după PNL – PNL și PSD, aceeași mizerie! – va trebui scos din case încă din primul tur de alți candidați. El va ieși la vot pentru Dacian Cioloș și, eventual, pentru Codruța Kovesi. Se pariază că pentru turul al doilea, cînd se va lansa sloganul Votați-l pe Klaus Iohannis, ca să scăpăm de Ciuma Roșie! electoratul iepurilor de gen Dacian Cioloș va ieși să-l voteze pe Klaus Iohannis chemat și de zbieretele lui Dacian Cioloș. Acesta e doar un scenariu, bazat pe ce-ar fi dacă Dacian Cioloș ar candida. Deocamdată, Dacian Cioloș n-a anunțat oficial că va candida. Vorbele în doi peri, frecventate de mai toată lumea politică, gen Nu exclud o candidatură nu pot ține loc de adevărul unei candidaturi anunțate oficial. Susținătorii fanteziei cu un Dacian Cioloș pericol mortal pentru Klaus Iohannis au fost nițel descumpăniți de anunț. Ei au văzut în mișcarea lui Dacian Cioloș o ieșire voită din jocul prezidențialelor. Că Dacian Ciooloș e un iepure jumulit deja în campania pentru Klaus Iohannis orchestrată de Garda Pretoriană a președintelui ne-o dovedește reacția la aceste descumpăniri.

Citește mai mult

Gîndul de marți, 15 ianuarie 2019

România i-a încîntat pe comisarii de la Bruxelles prin felul în care i-a servit la masă. Faină ospătăriță! Jean-Claude Junker, poznaș cum îl știm, o fi ciupit-o de fund?

Potrivit site-ului European Commission - Daily News, între 10-11 ianuarie 2019, președintele Juncker și Colegiul comisarilor au asistat la București la lansarea oficială a președinției române a Consiliului. Momentul a înscris mai multe acțiuni semnate de cei de la Bruxelles. De la prezența și cuvîntările ținute la ceremonia de la Ateneu pînă la întîlnirile cu Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Faptele de la București a fost aproape identice cu cele petrecute cu prilejul preluării președinției de către alte state. Ceremonia de preluare de către Estonia a avut loc pe 29 iunie 2017, la Tallinn, la centrul cultural Kultuurikatel. Au ținut discursuri: Jüri Ratas, Prim Ministrul Estoniei la acea vreme, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker. În cazul Bulgariei a avut loc pe 11 ianuarie 2018 la Sofia, la Teatrul Național Ivan Vazov. Discursuri: Rumen Radev – Președintele Bulgariei, Antonio Tajani, Donald Tusk, Jean-Claude Juncker, Boyko Borissov – Prim Ministrul Bulgariei. Colegiul comisarilor a descins și la Viena pentru a participa pe 6 iulie 2018 la Ceremonia de preluare a președinției de către Austria. Pînă și discursul lui Donald Tusk n-a diferit în linii mari de cele ținute la Sofia și la Liubliana. Tot în limba țării gazdă, tot cu trimiteri flatante la personalități ale culturilor respective, dar și ale fotbalului, pentru a scărpina pe burtă și marele public, de tribune. De regulă prezența la astfel de sindrofii e pentru Birocrații de la Bruxelles un prilej de a da un semnal în privința unor treburi mai largi ale Uniunii.

Citește mai mult

Gîndul de luni, 14 ianuarie 2019

Cum a fost umflat cu pompa naționalismului de catrință și ițari momentul de la Ateneu

Un cunoscut cu care dezbat deseori chestiuni de politică internă și internațională, deși el mă sună pentru a-mi spune mie părerile sale și nu pentru a le afla pe ale mele, mă întreabă intrigat de ce n-am fost la sindrofia de la Ateneu. N-am avut invitație? Am avut, îi răspund, sau cred c-am avut, o dată ce am primit mai multe telefoane, ba chiar și un SMS, de la Nelu Barbu, purtătorul de cuvînt al Vioricăi Dăncilă, căruia nu i-am răspuns, nu de alta, dar de cînd a fost suit în prepeleacul de la Palatul Victoria nu mi-a dat nici un semn, deși am făcut împreună un lung șir de emisiuni la B1Tv. Nu știu de ce n-a dat nici un semn. Presupun că, la fel ca în cazul Ancăi Alexandrescu, Nelu Barbu și-a însușit atitudinea ostilă a stăpînilor PSD-iști față de mine. N-ar fi primii mai tineri sau mai copți care fac enorma greșeală de a nu fi solidari cu cei din breaslă, ci cu stăpînii, uitînd că stăpînii trec, în timp ce breasla rămîne. Chiar dacă i-aș fi răspuns și presupunînd – repet, presupunînd – că ar fi fost vorba de o invitație, tot nu m-aș fi dus. Cunoscutul mă mustră: Cum adică, să ratați un moment istoric? Care moment istoric? întreb eu nițel descumpănit că aud într-o conversație particulară un clișeu expus de televiziunile de știri din ultimele zile pînă la tocire. Păi preluarea de către România a președinției rotative a Consiliului UE. Pentru a defini drept istoric un moment din viața unei țări, se impune a stabili patru lucruri:

Citește mai mult

Gîndul de duminică, 13 ianuarie 2019

Din ciclul: Ce vrăjeli a mai făcut Uniunea lor

Cum a obținut șeful Parlamentului European, Antonio Tajani, susținerea Guvernului României pe migrație necontrolată, când premierul Dăncilă își punea moațe pentru Consiliul UE

Text&foto de Traian Horia Micile viclenii, marile istorii În noiembrie 2018, premierul român Viorica Dăncilă declara că se va întâlni cu președintele Parlamentului European (PE), Antonio Tajani, pentru a discuta despre „președinția României la Consiliul UE, Brexit, cadrul financiar și securitatea Uniunii Europene”. După terminarea discuțiilor Tajani-Dăncilă, presa soroșistă anunța că întâlnirea a fost încununată de „succes” și că guvernul României va sprijini un proiect al lui Tajani de „reformare” a Acordului de la Dublin - care ar umple practic spațiul UE (inclusiv România) cu migranți ilegali sosiți din Africa prin Marea Mediterană. Altfel spus, subiectele invocate de Dăncilă dispăruseră și mai rămăsese cel al migrației, provocat de Tajani, care avea deja sprijinul președintelui Klaus Iohannis. În politicile globaliste, micile viclenii fac marile istorii. Veorica, la palavre cu „îngrijorările” lui Tajani Pe data de 21 noiembrie 2018, președintele Parlamentului European (PE), italianul Antonio Tajani, se întâlnea la București cu premierul român Viorica Dăncilă, afișând ca scop aparent al întâlnirii discuții „de principiu” în perspectiva preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România. Anterior primirii lui Tajani, premierul român declara că „vor fi discutate (cu Tajani- n.n.) aspecte de interes pentru viitorul Uniunii Europene şi buna gestionare a unor dosare importante: Cadrul Financiar Multianual, Brexit, viitorul Uniunii Europene post-Brexit, evoluţia politicii de securitate”.

Citește mai mult

Gîndul de sîmbătă, 12 ianuarie 2019

Cum i-a înfruntat Petre Roman pe protestatarii de la Ateneu

Cîteva site-uri, nu multe, pentru că a fost vorba de o pițifelnicierie și nu de o mișcare de stradă, au publicat o știre despre protestul împotriva Ceremoniei de la Ateneu, de preluare a președinției Consiliului UE de către România, petrecut la noua Coadă a Calului, cea din Piața Revoluției, mai precis Coada Calului pe care stă Carol I. N-am tresărit la precizările despre participanți precum Stere Gulea și Mihail Șora. Stere Gulea are un film pe piață și s-a gîndit că nițică publicitate la producția lui nu strică. Mihail Șora a dat în mintea copiilor, pentru că doar la nivelul unei asemenea minți cineva care se pretinde filosof, trecut deja de o sută de ani, în loc să stea acasă și să-i recitească pe Presocratici coboară în stradă, alături de cei care i-ar putea fi strănepoți, pentru a hăuli împotriva lui Liviu Dragnea. Auzi! Nu împotriva lui Iulius Cesar, de la Roma, ci împotriva lui Liviu Dragnea de la Telorman! N-am tresărit nici la știrea că Dacian Cioloș, invitat la ceremonie ca fost prim ministru, a simțit nevoia să se dea nițel în stambă sub organele calului de bronz în speranța că se va pricopsi, prin asta, cu o bucată de slană electorală. Am tresărit însă citind următoarele: „Oamenii protestează faţă de Jandarmerie şi faţă de PSD, au adus ei tricolorul României. Petre Roman a trecut printre protestatari şi a fost huiduit de aceştia.”

Citește mai mult
1 2 3 275