1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Acrobați pe o pânză de păianjen

26 august – 1 septembrie

ILUZII REÎNCĂLZITE. Ultimele trei-patru zile ale lunii august 1989 n-au fost marcate – pe plan intern – de evenimente deosebite, doar dacă banalele Plenare ale Consiliului Național al Femeilor și Consiliului Politic al MAI puteau fi considerate – cât de cât – drept sursă de interes public. S-a derulat același scenariu ca la reuniuni similare ale unor organizații și organisme componente ale FDUS, inclusiv telegramele entuziaste adresate liderului suprem.

După toate datele disponibile, Nicolae Ceaușescu avea înscrise pe agendă în vederea lecturării lor cu totul alte texte, nu telegramele care repetau aceleași și aceleași lozinci. Între documentele din dosare se aflau, cu certitudine, telegramele cifrate trimise de numeroși ambasadori ai României, în special ale celor acreditați în zonele „fierbinți”.

Trebuie precizat că, în fiecare zi și, uneori, de mai multe ori în decurs de 24 de ore, ambasadele informau Ministerul Afacerilor Externe despre evoluția unor evenimente care se aflau în centrul atenției lui Nicolae Ceaușescu. În general, nu erau vești bune. De aceea, când apăreau excepții, N.C. revenea la iluziile lui din totdeauna, mai ales la cele care vizau „destinul victorios al socialismului și comunismului”. Că lucrurile stăteau așa, aveam semnale de la Secția de Propagandă și Presă. Bunăoară, în telegramele din 26, 27 și 28 august remise de Ambasdada din Ungaria existau informații potrivit cărora nu era totul pierdut din perspectiva „destinelor socialismului” în această țară vecină, care, mereu, ridica „probleme” României.

Cea mai importantă informație se referea la Consfătuirea pe țară a „Platformei unite marxiste” care a luat în dezbatere cele două documente pregătitoare pentru Congresul PMSU, unul privind „Învățămintele drumului nostru istoric” și celălalt un proiect al „Declarației-Program a PMSU”. Aceste documente se aflau în dezbaterea tuturor organizațiilor de partid din Ungaria. Să revin, însă, la Consfătuirea din 25 august 1989 a „Platformei unite marxiste”.

Cei 400 de participanți au dezbătut proiectul Programului politic și au stabilit poziția lor față de cele două documente, elaborate de o Comisie de partid la inițiativa CC al PMSU, și care au fost date publicității la 19 august 1989.

Despre consfătuire, Agenția MTI a fost informată de Imre Maróti, membru al Comitetului Executiv al CC al PMSU, care a precizat că participanții au respins categoric cele două documente, deoarece au apreciat că acestea neagă rezultatele obținute în decursul celor 40 de ani de construcție socialistă. Proiectul Declarației-Program nu ar avea un caracter marxist, atestând faptul că se renunță la socialism și la apartenența partidului la clasa muncitoare, iar denumirea de comunist este ocolită. Din aceste motive, participanții au considerat că cele două documente sunt improprii să fie luate ca bază la lucrările Congresului PMSU, prevăzut a se desfășura începând cu 6 octombrie 1989. Participanții au decis să transmită poziția lor față de documentele respective forurilor abilitate ale partidului…

Cât de reprezentativă a fost această Consfătuire? Evenimentele în curs de desfășurare au dat un răspuns, deocamdată, parțial, însă procesul de clarificare înregistra progrese notabile.

„ZARURILE FUSESERĂ ARUNCATE”. Am precizat că toate organizațiile PMSU dezbăteau cele două documente pregătite pentru preconizatul Congres al partidului. Primul era eminamente politic deoarece urmărea – cel puțin la modul declarativ – să identifice principiile fundamentale ale activității PMSU pe termen mediu.

Prin platforma politică propusă, Programul trebuia să demonstreze că partidul nu mai este ce-a fost că a rupt cu trecutul și ia în considerare „totalitatea tradițiilor de stânga și progresiste”.

Platforma politică a social-democrației occidentale constituia un model de inspirație, nefiind vorba, însă, despre preluarea ei integrală.

Totodată, se sublinia că este necesar să se clarifice ce reprezentau, în noile condiții, ideologia, politica și „religia” comunistă, din trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, dar în mod exact ce însemna acest imperativ nu era, deocamdată, cunoscut de nimeni.

În legătură cu afirmația lui Gyula Horn că noul Program al PMSU ar putea să conducă la scindarea partidului, s-a remarcat că marea parte a membrilor acceptă procesele de înnoire și vrea să se debaraseze de politica practicată în trecut. Se aprecia că unitatea partidului depindea de acceptarea concepției reflectate în proiectul de Program în legătură cu un concept intitulat socialismul democratic. Este, de asemenea, de reținut declarația lui Horn potrivit căreia „partidul dorește în mod sincer coeziunea țărilor dunărene, îmbunătățirea și adâncirea relațiilor cu ele”.