1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Dacă asta v-a plăcut, iar o luăm de la început

După ședința CPEx, N.C. și E.C. au analizat „planul financiar pe 1989”, reuniune restrânsă la care au participat (atenție!) Theodor Stolojan și Nicolae Văcăroiu

CE-I AFARĂ ZUGRĂVIT… Telespectatorii aflau ce s-a discutat și s-a hotărât la ședințele CPEx din comunicatele difuzate în Telejurnale.

Textul oficial – care venea de obicei în ultimul moment înainte de difuzarea Telejurnalului, iar de multe ori eram nevoiți să începem emisiunea cu câteva minute după ora programată, 19.00 fix (ceea ce genera o stare „specială” în rândurile telespectatorilor) – degaja, destul de clar, o mare nemulțumire a Cuplului prezidențial: demarajul în 1989 era marcat de insatisfacția provocată de faptul că „au continuat să se manifeste deficiențe care au făcut ca realizările pe această perioadă (1-12 ianuarie 1989 – T.B.) să nu se situeze la nivelul planului, al posibilităților existente”. Referitor la concluziile formulate de Nicolae Ceaușescu, Comunicatul conținea, în proporție de peste 80 la sută, „prețioasele indicații ale secretarului general al partidului”, înșirate pe 3 pagini de dimensiunea A4, bătute la o mașină de scris cu litere mari (și în această privință sunt multe de povestit), respectiv minimum 10 minute de emisie TV, din care doar mai puțin de o treime era acoperită cu imagini. Ar fi fost interesant de reprodus întregul text, dar mă voi rezuma la două relativ scurte fragmente:

„Pornindu-se de la faptul că în general nerealizările unor obiective de investiții s-au datorat, în principal, nelivrării la timp a utilajelor tehnologice și întârzierii lucrărilor de construcții-montaj, s-a cerut ministerelor constructoare de mașini să asigure, printr-o bună organizare a activității, livrarea, până cel târziu în luna martie, a tuturor utilajelor necesare investițiilor restante. (…) În legătură cu activitatea de comerț exterior, CPEx a analizat Programul de recuperare a restanțelor la producția de export pe anul trecut și de vămuire a mărfurilor destinate exportului, existente în stoc la 31 decembrie 1988. Avându-se în vedere că acest program a fost discutat amănunțit cu toate ministerele producătoare, s-a stabilit să se ia măsuri ferme pentru ca, până la 20 ianuarie, să fie realizată în întregime producția de export restantă, concomitent cu îndeplinirea sarcinilor de export pe luna ianuarie a acestui an. În toate întreprinderile cu sarcini de export va trebui să se asigure o cât mai bună utilizare a capacităților de producție și a timpului de lucru, astfel încât toate contractele cu beneficiarii externi să fie îndeplinite la termenele prevăzute și în condiții de înaltă calitate”.

Sunt necesare comentarii? Cât despre efectul unor asemenea „măsuri”, vom vedea ce s-a întâmplat, în continuare, prin parcurgerea capitolelor acestei cărți.

Mai notez, în treacăt: după ședința CPEx, N.C. și E.C. au analizat „planul financiar pe 1989”, reuniune restrânsă la care au participat (atenție!) Theodor Stolojan și Nicolae Văcăroiu, viitori prim-miniștri postdecembriști. Interesant, nu?

„DEZBATERI” INACCESIBILE MARELUI PUBLIC. Dat fiind faptul că am avut de-a face, la  13 ianuarie 1989, cu prima ședință a CPEx din noul an, prezint aproape integral stenograma aflată în arhive.

„Tov. Nicolae Ceaușescu: Ați văzut ordinea de zi, tovarăși?

Mai aveți ceva de propus, în plus la ordinea de zi? (Nu.) La sfârșit vom mai avea de discutat unele probleme.

Punctul 1. Măsuri pentru realizarea planului pe luna ianuarie și întregul trimestru I 1989.

Punctul 2. Programul de realizare și punere în funcțiune a capacităților industriale și a locuințelor restante din 1989.

În legătură cu planul pe luna ianuarie avem deja situația pe primele 10 zile. Cred că rezultatele de până acum trebuie să le considerăm nesatisfăcătoare. Pe ansamblu, creșterea producției este de 101,7 la sută. (De fapt, creșterea a fost de 1,7 la sută – T.B.) Exportul pe devize convertibile este foarte slab față de anul trecut – 72 la sută. Ceva mai bine față de anul trecut este situația la investiții, pe total – însă, față de plan și aici există o anumită restanță. De exemplu, la metalurgie s-a realizat numai 92,9 la sută față de acum un an.

Tov. Marin Enache (ministrul Industriei Metalurgice): Într-adevăr, la producția marfă suntem la 92,9 Ia sută, dar în decada a doua situația se va îmbunătăți.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Se poate una ca asta?! Ați început să dormiți?!

Tov. Marin Enache: Se va realiza programul stabilit, dar din decada a doua.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Dar este o diferență foarte mare.

Tov. Marin Enache: Diferența este de 395 milioane la producția marfă.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Pe urmă chimia și construcțiile de mașini stau prost față de nivelul anului trecut.

Tov. Ion M. Nicolae (ministrul Industriei Chimice și Petrochimice): Am avut câteva instalații oprite planificat la metanol și la îngrășăminte, dar situația se va îmbunătăți.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Totuși sunt diferențe mari față de plan. Însă cea mai proastă situație este la metalurgie, apoi vine construcția de mașini, chimie și, de asemenea, foarte prost stau construcțiile industriale, cu 82 la sută. Voi credeți că în fiecare an trebuie să intrați în concediu?

Tov. Alexandru Dumitru (ministrul Construcțiilor Industriale): La producție marfă stăm prost.

Tov. Nicolae Ceaușescu: La asta m-am referit și eu. Apoi sunt agricultura, industria alimentară, transporturile, consiliile populare, UCECOM, CENTROCOOP și toate sunt sub nivelul de acum un an.”

În continuare, a luat „la puricat” minister cu minister, uneori până la nivel de produse, și a subliniat deseori că nu s-a îndeplinit planul la export.

„Tov. Nicolae Ceaușescu: Pe primele 10 zile din această lună s-a făcut foarte puțin. Eu cer ministerelor, viceprim-miniștrilor, comerțului exterior, finanțelor să realizeze tot ceea ce este stabilit. S-a discutat destul, s-au clarificat lucrurile. Există liste, au mărfuri gata și trebuie să trecem la vămuirea, expedierea lor și încasarea banilor. Practic, pe DC avem un miliard, cu restanța de care am vorbit – adică 1 miliard 50 milioane și pe CTS avem 640 mil. ruble și cu restanța care trebuie executată până în 20 ianuarie. Obligatoriu, conform programului – toți cunoașteți programul – trebuie făcută această producție. La aceasta se adaugă cota-parte din producția de export pe lunile ianuarie și februarie, urmând ca pe urmă să intrăm în normal. Acestea ar fi problemele legate de planul pe luna ianuarie și pe întregul trimestru, plus problemele de investiții, producție și export. Dacă aveți ceva de spus la toate acestea? Dacă au ceva de spus miniștrii, viceprim-miniștrii sau ceilalți tovarăși din Comitetul Politic Executiv?

Tov. Elena Ceaușescu: Aceste probleme s-au tot discutat.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Este adevărat, noi am discutat mult, dar mai sunt încă probleme de clarificat pentru întregul an, legat de reducerea consumurilor, de timpul de lucru, de mai buna organizare muncii. Trebuie să luăm măsuri să se aplice toate acestea. Nu mai aveți nimic de spus? (Nu).”

Referitor la Punctul 4, N.C. a evaluat în termeni elogioși pretinsele măsuri de ridicare a nivelului de trai, de îmbunătățire a calității vieții populației, prilej de a polemiza cu liderii reformatori din alte țări socialiste, fără, însă, a-i numi.

„Tov. Nicolae Ceaușescu: Înfăptuirea programului pe acest an, pe întregul cincinal este strâns legată de aplicarea fermă a principiilor socialiste de întărire a proprietății, de aplicare neabătută a cuceririlor științei și organizarea întregii activități pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. Nu se poate vorbi de perfecționarea construcției socialiste, de modernizare fără a pune la bază cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. A considera că acestea pot fi înlocuite cu întoarcerea la formele capitaliste este nu o concepție revoluționară, ci o concepție lichidatoristă, care împinge spre capitalism, care aduce și va înrăutăți în continuare situația clasei muncitoare, țărănimii, a întregului popor. Pot să apară câteva grupuri de oameni, o mică minoritate, cu condiții mai bune de venituri, dar aceasta este în detrimentul clasei muncitoare, a poporului în general. (…) Nu putem să adoptăm concepțiile lumii capitaliste care pornește numai de la a-și realiza beneficii cât mai mari în detrimentul oamenilor muncii, pe seama creșterii șomajului și sărăciei. Dimpotrivă, societatea noastră trebuie să asigure condiții de muncă și încontinuu îmbunătățite, condiții de viață, continuu îmbunătățite, pentru toți cetățenii! Aceasta trebuie să fie, de altfel, una din deosebirile fundamentale între socialism și capitalism! (…) Cu aceasta am terminat problemele înscrise pe ordinea de zi.

Acum avem o problemă cu sovieticii, care s-au adresat cu propunerea de a fi schimbat actualul comandant al Forțelor Armate Unite ale Statelor Participante la Tratatul de la Varșovia. El este de vreo 15 ani în această funcție. Propun acum pe un general de armată, care actualmente este prim adjunct al ministrului apărării al Uniunii Sovietice, Lușev. Cred că numele nu vă spune nimic. (Precizez că la 5 ianuarie expirase termenul pentru care Viktor Kulikov, mareșal al Uniunii Sovietice, fusese numit în funcția de comandant șef al Forțelor Armate Unite. A doua zi, la 6 ianuarie, ambasadorul URSS în România, E.M. Tiajelnikov, a avut o audiență la Ion Stoian, membru supleant al CPEx, secretar al CC al PCR, în timpul căreia l-a propus pentru această funcție pe Piotr Gheorghievici Lușev – T.B.) În conformitate cu statutul, ar trebui să pornim de la faptul ca să fie numit un comandant și din altă țară, că așa prevede statutul.

Tov. Elena Ceaușescu: Trebuie să se aplice principiul rotației, să nu fie numai dintr-o țară. Ar trebui să fie și din alte țări.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Principiul rotației este că, comandantul poate fi numit din oricare țară membră a Tratatului de la Varșovia. În principiu, prevederea nu este bine formulată în statut, că obligatoriu poate fi numai pe o perioadă de 5 ani sau, în viitor, probabil chiar mai puțin, dar obligatoriu trebuie să fie din fiecare țară. Noi am mai ridicat această problemă, am mai discutat-o, dar acum, poate să ne dăm acordul să facă această schimbare, urmând ca la ședința care va avea loc să insistăm să aducem o modificare de principiu. De altfel, noi insistăm să se desființeze. Dar acum să fim de acord.

Tovarăși,

Mai am o singură problemă deosebită, în legătură cu concediile, care se efectuează în două etape. De regulă, să stabilim să nu începem concediile chiar la începutul lunii ianuarie, ci între 10-15 ianuarie. Trebuie să terminăm cu încheierea anului, începe un an nou, avem multe probleme. Suntem la începutul anului și atunci concediul să-l împărțim în două serii, că este foarte greu să plece toată lumea odată. Văd că la ministere se propune ca să se efectueze concediul în 4 serii, ceea ce înseamnă și în ianuarie și în februarie. Să împărțim tot în două serii efectuarea concediilor ca oamenii să fie aici și să avem cu cine lucra. În general însă, începând din acest an, să nu mai lăsăm să se concentreze așa concediile, ci să începem concediile din luna martie și pentru cadrele de conducere. Trebuie să facem un program.

Tov. Elena Ceaușescu: Este și pentru salariați.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Aceea este altceva. Este deja stabilit. Eu mă refer la cadrele de conducere și să nu mai rămână concentrarea aceasta, care nu este bună. Rog ca în acest spirit să se revadă și să întocmim programul. Acest lucru este valabil și pentru prim secretari. Nu se programa în două etape, că nu este posibil! În ceea ce privește concediile generale de odihnă, ele dat și până acum începând din luna ianuarie până în decembrie, însă la multe ministere accentul s-a pus vara – la unele pe drept, la altele pe nedrept. Va trebui ca în toate sectoarele să se facă o eșalonare mai bună, începând din luna februarie – că altfel se produc dereglări și se dezorganizează activitatea, nu putem să menținem un flux corespunzător al producției. Unii merg mai bine în această privință.

Tov. Elena Ceaușescu: Se face eșalonarea, dar nu se respectă.

Tov. Nicolae Ceaușescu: În orice caz, referindu-mă la agricultură, trebuie să avem în vedere că în luna martie și în luna aprilie este perioada de însămânțări. Trebuie să facem neapărat însămânțările, în luna septembrie începe strânsul recoltei și trebuie să ne la aceasta. Deci ar mai trebui revăzute aceste lucruri. Unele lucruri sunt mai bune la unii, dar trebuie să luăm măsuri să mai aplatizăm unele luni și să ținem seama de specificul activității diferitelor sectoare și, legat de aceasta, de asigurarea desfășurării în fiecare lună a activității normale de producție. Deci, concediile trebuie eșalonate având în vedere și aceste activități. Acum nu vreau să mă refer concret. Se va discuta concret cu fiecare între 15-25 ianuarie să intre în concediu o serie între 27 ianuarie-6 februarie altă serie și să încheiem cu concediile din anul trecut, pentru a intra în normal. Cu aceasta, tovarăși, ridicăm ședința.”