1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Falsa principialitate și realul pragmatism

12 – 18 august 

MAI PUȚINE AMBIGUITĂȚI, MAI MULTE ÎNGRIJORĂRI. Pe măsură ce, mai ales în Ungaria și Polonia, se clarificau principalele direcții de acțiune convenite cu Opoziția, limbajul oficial conținea tot mai multe „profesiuni de credință” în spiritul regimurilor aflate în evidentă agonie. Un exemplu în acest sens l-a oferit schimbul de telegrame între liderii români și cei polonezi (aceștia din urmă, aflați încă, formal, la Putere). Existau astfel semne vizibile că Nicolae Ceaușescu era considerat la Varșovia drept unul dintre liderii comuniști europeni care țineau aprinsă „flacăra socialismului atotbiruitor”. Mesajul conducătorilor Partidului Muncitoresc Unit Polonez a fost publicat integral de presa românească, inclusiv la RTV. Îl redau – și eu – tot în întregime:

„Tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România.

Tovarășului Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România.

Dragi tovarăși,

Adresăm mulțumiri cordiale Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Guvernului Republicii Socialiste România, precum și dumneavoastră, personal, pentru urările transmise cu ocazia celei de-a 45-a aniversări a Renașterii Poloniei.

Împărtășim pe deplin convingerea dumneavoastră că dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare multilaterale între Republica Populară Polonă și Republica Socialistă România corespunde intereselor vitale ale popoarelor noastre, întărește forțele socialismului (sublinierea mea – T.B.) și progresului, servește operei de destindere și conlucrării pașnice pe arena internațională.

Wojciech Jaruzelski, președintele Republicii Populare Polone,

Mieczyslaw Rakowsky, prim-secretar
al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez”.

Simultan, Ambasada României la Varșovia aprecia într-o telegramă cifrată că situația politică din Polonia se menținea încordată în continuare, complicându-se în mod deosebit după declarația lui Lech Wałęsa în care a propus formarea unui cabinet de miniștri din reprezentanți ai Opoziției, ai Partidului Țărănesc Unit și ai Partidului Democrat, neacceptând participarea la un guvern din care să facă parte și reprezentanți ai PMUP.

Cu toate că, inițial, liderul sindical îl acceptase ca prim-ministru pe Czeslaw Kiszczak (lider al PMUP) șeful „Solidarității” s-a răsucit, simțind că „vântul îi bate mai puternic în pânze”.

În aceste circumstanțe, posturile de radio și televiziune poloneze au transmis declarația lui C. Kiszczak în care emitea următoarele precizări și evaluări:

„În zilele anterioare am avut numeroase consultări în vederea formării unui guvern de largă coaliție, pe care îl consider, în continuare, ca fiind cel mai indicat în actuala situație a Poloniei. Au apărut îndoieli în ceea ce privește formarea unui astfel de guvern, în care vedeam intrarea unor persoane fără partid și care nu sunt reprezentate în Parlament.

Ultima declarație a lui L. Wałęsa privind formarea unui guvern din reprezentanți ai Opoziției, Partidului Țărănesc Unit și Partidului Democrat, complică situația. Declarația lui . Wałęsa denotă că acesta și-a schimbat fundamental poziția negativă față de Partidul Țărănesc Unit și Partidul Democrat.

Înainte de a mă recomanda pe mine, președintele W. Jaruzelski l-a recomandat pe Roman Malinowski (liderul Partidului Țărănesc Unit – T.B.) ca premier. În situația de atunci, Malinowski nu a acceptat.

Acum văd șansa formării de către R. Malinowski a unui guvern din reprezentnați ai forțelor din Parlament. Totodată, s-ar acorda importanța cuvenită ce revine agriculturii.

Mă voi adresa Președintelui W. Jaruzelsky pentru a trage concluziile adecvate în situația creată”.

Bineînțeles, nici noua formulă nu avea șanse să fie acceptată de Opoziție, de fapt, de deținătorii reali ai Puterii, dată fiind ponderea ei covârșitoare în Parlamentul de la Varșovia.

1. Geremek, principalul consilier al „Solidarității”, președintele Clubului Cetățenesc Parlamentar (al Opoziției), a declarat, în context, că în Polonia se impune schimbarea sistemului de exercitare a Puterii.

Paralizia guvernului existent și a altor factori de decizie  a „aruncat în aer” viața politică și economică din țară, resimțindu-se o lipsă tot acută de produse, în mod deosebit alimentare. Prețurile creșteau vertiginos de la o zi la alta. Totodată, s-a extins valul de greve în numeroase sectoare ale economiei, ceea ce deteriora și mai mult nivelul de trai al majorității populației țării.

ERA LOC ȘI PENTRU MAI RĂU. La rândul ei, Ambasada României la Budapesta „bombarda” Bucureștiul cu vești tot mai îngrijorătoare pentru Nicolae Ceaușescu.

Astfel, indiferent de faptul că în cercurile conducătoare ungare se vehicula deschis ideea că societatea și economia se găseau într-o criză profundă, evenimentele din ultimul timp cunoșteau o dinamică fără precedent într-o direcție contrară „idealului socialist”.

Atât cadre din conducerea de partid și de stat alături de grupările alternative, cât și numeroși alți cetățeni, cu precădere intelectuali, apreciau că se contura tot mai clar pericolul angajării decidenților de nivel înalt doar la rezolvarea problemelor curente, de fiecare zi și, astfel, nu exista o preocupare serioasă pentru o analiză adâncită a situației, ceea ce nu permitea să se elaboreze programe și măsuri de perspectivă, nici măcar pentru viitorul previzibil.

Din discuțiile pe care reprezentanții Ambasadei le-au avut cu Major László, purtătorul de cuvânt al CC al PMSU, cu dr. Vida László, șef de secție în Ministerul Culturii, și cu Bónis Lajos, consilier la Ministerul Agriculturii, rezulta că se accentua fenomenul lipsei locurilor de muncă, implicit al creșterii numărului de șomeri.

Dereglările și neconcordanțele existente în mecanismul comercial (preț de cost, preț de achiziții și preț de vânzare), precum și unele măsuri interne de restricții financiare (reducerea subvențiilor acordate prin bugetul de stat) au determinat o serie de alte fenomene, printre care lipsa de cointeresare în domeniul agriculturii, în special în zootehnie.

În ultima săptămână (8-12 august) în Capitala ungară s-a înregistrat o lipsă accentuată de carne și s-a observat o scădere treptată a varietății sortimentelor de buniri în rețeaua comercială. Se discuta tot mai mult despre o posibilă nouă majorare de prețuri, mai ales la cele agroalimentare, servicii și cheltuielile de întreținere.

Această descriere a stat la baza unor informații din presa română, „împachetate” astfel încât cetățeanul de rând să fie mulțumit – prin comparație – cu situația din țara noastră. În contextul dat, Ambasada preciza că, pe plan politic, forțele de Opoziție reușeau să câștige tot mai mult teren (era semnificativ succesul în alegerile parlamentare parțiale obținut de candidații Forumului Democrat Ungar și înfrângerile suferite de candidații PMSU), să găsească audiență și încredere în masa largă. Informarea continua astfel:

„În cadrul PMSU continuă să se adâncească diferențierea între diferitele grupări. Reușește să se impună tot mai mult gruparea reformistă în frunte cu Impre Pozsgay și Rezső Nyers. Se afirmă deschis că PMSU nu mai este partid comunist. El este asemănat, tot mai des, cu partidele socialiste din unele țări europene occidentale.

În acest context, o grupare de intelectuali (din grupările de Opoziție și cele alternative) au luat inițiativa lansării unui apel privind organizarea unei dezbateri (la începutul lunii octombrie a.c.) privind «Destinul politic și economico-social al poporului ungar». La dezbateri se preconizează să participe diferite personalități independente și neangajate în conducerea nici unei mișcări politice; se prevede să participe și o serie de personalități occidentale de origine maghiară”.