Marcel Ciolacu: Voi candida pentru un nou mandat de preşedinte al Partidului Social Democrat şi în acelaşi congres se va alege şi candidatul Partidului Social Democrat pentru funcţia de preşedinte

1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Instinctul de conservare sub impactul noilor temeri

3 – 9 iunie

CONFISCAREA DREPTULUI LA OPINIE. Aflat permanent în „priză”, sub presiunea evenimentelor din jurul țării, N.C. a decis, la 7 iunie 1989, într-o ședință restrânsă, să se treacă la redactarea unei forme avansate a Programului Directivă care urma să fie adoptat la Congresul al XIV-lea al PCR. Întrucât avea multe de comunicat în urma răgazului pe care și l-a rezervat în zilele precedente pentru „meditație”, a preferat – încă o dată, în faza respectivă –  să-i „instrumenteze” pe „oamenii de meserie” în materie de scris (nu să le afle punctele de vedere, ci doar să le comunice propriile „idei”). N-a putut, însă, s-o evite pe E.C., așa că prezența ei a constat, ca de obicei, în îngânarea soțului. De câteva ori a vrut să-și depășească această condiție și, astfel, rostirile pe care le-a debitat l-au enervat pe N.C., care i-a spus de câteva ori: „Merge cum e pus! Să rămână așa! Nu putem pune aici, așa cum zici!”.

La ședință au participat academicienii Ion Ursu, Manea Mănescu și Emilian Dobrescu, prof. univ. dr. Ilie Văduva și… Constantin Mitea. Era și este de reținut absența lui Dumitru Popescu-Dumnezeu, considerat de E.C. drept „capul răutăților”, deoarece îl ademenea (chipurile!) pe N.C. să meargă pe un drum greșit.

Chiar de la început, N.C. a precizat: „Este vorba aici de redactare, Mitea, la redactarea aceasta să participi și tu!”. Citind stenograma am avut încă o confirmare a ceea ce doar bănuiam. Mitea îi devenise indispensabil liderului suprem, deoarece intrase adânc în modul lui de a gândi, de a-și exprima opiniile, dar mai ales hachițele.

În cercul de „colaboratori”, N.C. nu a mai păstrat aparențele; le impunea să se scrie exclusiv așa cum dorea. Făcea trimiteri la cuvântările lui din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, pretinzând, fără drept de apel, ca formulările de acolo să fie preluate fără modificări în Programul Directivă. Punea accentul pe „istoricele realizări” din perioada deschisă de Congresul al IX-lea al PCR. Când, în text, s-a ajuns la cincinalul în curs (1986-1990) a sesizat (fără să mărturisească explicit) că rezultatele pe trei ani și jumătate nu-l avantajau deloc, date fiind restanțele considerabile la mai toate capitolele planului. Surprinzător, Manea Mănescu se arăta oarecum nedumerit în legătură cu gândurile ascunse ale „șefului” (ceea ce nu-i prea stătea în fire). Sesizând situația, N.C. a precizat: „Să refacem totul pe cincinal.” Adică, să se prezinte cifrele așa cum fuseseră prevăzute pe întregul cincinal drept realizări certe, chit că mai era vorba despre un an și ceva la timpul viitor. Când Manea Mănescu a înțeles, în sfârșit, ceea ce dorea „jupânul” a început, la rândul lui, să-l îngâne. Mistificarea impusă de N.C. merită o abordare deosebită, întrucât a inițiat încă o amplă operațiune de ascundere a realităților. Dar, voi relua această temă cu un alt prilej. Acum, să ne oprim puțin asupra câtorva observații ale lui N.C. Cel mai mult îl râcâia treaba cu nivelul de trai. De pildă, a cerut, încă o dată, ca în cazul populației, să se inverseze raportul dintre veniturile directe și cele așa-zis sociale:

 

Tov. Nicolae Ceaușescu: La noi va trebui să crească cheltuielile sociale și noi nu vom mai putea trece în aceeași măsură și la astea directe. Să facem o altă formulare!”.

 

Inevitabil, a intervenit nevoia de a se trata ponderile fondului de acumulare și ale celui de consum în venitul național. Aici, N.C. a priceput că nu putea să întindă coarda prea mult, așa cum o făcuse în cincinalele precedente și, de aceea, a poruncit:

 

Tov. Nicolae Ceaușescu: 70-72 la sută pentru consum și 28-30 la sută pentru acumulare, că așa este mai real.

Tov. Elena Ceaușescu: În consum intră și export. Și totul.

Tov. Nicolae Ceaușescu (totuși, nu putea accepta și o asemenea gogomănie): Este vorba de consumul intern, din venitul național!”.

 

Când s-a trecut la unele concretizări, pe ansamblul economiei și pe ramuri, N.C. tot schimba cifrele. Între altele, a afirmat că nu-i plac zecimalele (ceva de genul 6,3; 5,8; 3,2) și a cerut imperativ să se rotunjească „așa ca să se dea mai bine”. Până la urmă, tot spre condițiile de trai îl trăgea ața. De exemplu, în privința orelor de muncă, din perspectiva viitorului cincinal, a remarcat:

 

Tov. Nicolae Ceaușescu: Să nu punem nici că vom ajunge la 35-36 de ore (săptămânal – T.B.), ci se poate spune, ca principiu, că pe măsura dezvoltării tehnicii, creșterii productivității muncii, a automatizării, modernizării (iar a întors-o cu 180 de grade – T.B.), se vor reduce orele de muncă, în așa fel încât să asigurăm folosirea rațională și locuri de muncă pentru întreaga populație. Sigur că noi trebuie, când mergem la automatizare, să reducem orele, dar să nu ne angajăm acum (și pe nepusă masă a trecut la altă temă – T.B.). Să nu mai dăm că mergem la 14 m.p. suprafață locuibilă pe locuitor, pentru că ajung și 12 m.p.

Tov. Elena Ceaușescu: Nici nu mai trebuie pus.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Am dat 12 m.p. pe locuitor și în 2010, tot atât va fi.

Tov. Manea Mănescu: Se vor face în cincinal.

Tov. Elena Ceaușescu: Sau să punem în altă parte.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Să nu ne propunem acum și să nu mai punem aici în cincinalul viitor că reducem raportul dintre veniturile mari și mici. Să spunem că se va păstra un raport echilibrat, să nu crească nici veniturile mari, nici să ajungem la nivelare. Aceleași principii pe care le-am mai spus.

Tov. Manea Mănescu: Foarte scurt făcute.

Tov. Elena Ceaușescu: Trebuie făcut în câteva pagini. Scurt. (…)

Tov. Nicolae Ceaușescu: Două-trei pagini, câte vor ieși și să le dați și lui Mitea să le vadă. Pe baza celor discutate, să concentrăm materialul.

Tov. Manea Mănescu: Scoatem cifrele, pentru că sunt multe și estompează calitatea. (…)

Tov. Nicolae Ceaușescu: Și, în încheiere, ne exprimăm încrederea în perspectivele dezvoltării societății socialiste, a muncii poporului nostru. Așa ceva, frumos să spunem că Comitetul Central al Partidului își exprimă încrederea…

Tov. Elena Ceaușescu:este foarte slabă încheierea.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Era mai frumoasă la Congresul al XIII-lea, dar noi, între timp, am obținut realizări importante și trebuie să spunem că garanția realizării este faptul că avem aceste succese obținute datorită politicii juste, că avem o bază materială bună, unitatea întregului popor, a muncii unite a întregului popor, avem noi formularea aceasta”.

 

Într-adevăr, totul era și urma să fie… foarte frumos!

 

MODIFICAREA MODIFICĂRILOR MODIFICATE. Întrucât, în timpul prânzului și al siestei i-au mai venit „idei”, N.C. i-a (re)convocat pe „combatanții” amintiți. A dorit să se reformuleze tot felul de fraze din ante-proiectul prezentat, „miezul” întregii operații constituindu-l, din nou, dimensiunile consumului populației. Așa, de exemplu, a cerut să se spună că „în conformitate și cu practica țărilor europene la carne acest consum să fie în jurul a 70-75 kilograme. Iar împreună cu peștele să se depășească 80 de kilograme (bineînțeles, în țările dezvoltate consumurile erau mult mai mari, media europeană depășind 100 de kg”. Nu s-a mulțumit cu stabilirea de „rații” la un singur produs. A recurs și la alte exemple):

 

Tov. Nicolae Ceaușescu: Este clar că nu se pot da (le dădea de la… el! –T.B.), pe an, mai mult de trei-patru perechi de încălțăminte… Să porniți de la faptul că ne propunem să asigurăm, în mod rațional, și consumurile, și retribuția în mod echitabil – nu unii să mănânce și alții să nu aibă de mânca. Să arătăm că acestea sunt principii de bază.

Tov. Elena Ceaușescu: Și ale noastre, și pe plan mondial. (…)

Tov. Manea Mănescu: Avem consumul rațional la oameni și animale.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Trebuie să ținem seama de posibilități că, practic, nu putem merge la infinit. Pe urmă, vom vedea la toți indicatorii. La locuință să ne propunem să facem 700 de mii (pe întregul cincinal – T.B.).

Tov. Elena Ceaușescu: Eu am vrut să spunem să facem 600 de mii. Întotdeauna noi am pornit de la 500 de mii.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Și la industria ușoară să mai vedem.

Tov. Elena Ceaușescu: Acolo trebuie să vedem concret. Nu pentru consum trebuie să creștem producția!

Tov. Nicolae Ceaușescu: Însă noi avem în vedere să dezvoltăm exportul.

Tov. Elena Ceaușescu: Să creștem producția pentru a avea ce exporta. Nu pentru consumul intern!

Tov. Nicolae Ceaușescu: Pe urmă, să scoateți complet ce ați spus, că vom crește la 14 m.p. spațiul locuibil. Să spunem că asigurăm fiecăruia 10-12 m.p. între 10-12 m.p. este suficient.

Tov. Elena Ceaușescu: Noi avem case și cu 9 m.p. Atunci, oamenii or să plece din ele?

Tov. Nicolae Ceaușescu: Noi avem acum asigurat aproape 10 m.p. pe locuitor. Și atunci să ne oprim aici. Omul are și cameră și baie. De fapt, în 9 m.p. poate să stea foarte bine (era și cazul Cuplului prezidențial care locuia într-un palat cu o suprafață de 3.000 m.p., cu 64 de încăperi, bașca viloaiele din Predeal, Neptun ș.a.m.d. – T.B.).

Tov. Manea Mănescu: La fel ca și în alimentație.

Tov. Elena Ceaușescu: Trebuie luate și văzute toate creșterile astea.

 

Am mai pomenit și voi mai pomeni schimburile zilnice de actualități televizate și buletinele AGERPRES de uz intern, precum și puțina presă străină la care aveam acces direct prin abonamentele aprobate pentru secția de Documentare a Redacției de actualități. Deci, eram informat, de mai mult timp, despre uriașa mișcare studențească (și nu numai) de la „Zidul democrației” ridicat chiar lângă gigantica statuie a lui Mao-Tze-dun, zonă în care m-am preumblat la începutul anilor ʼ80 din secolul trecut cu prilejul unei vizite de natură profesională în China, la invitația Televiziunii din Beijing. Atunci, „la fața locului”, m-am convins că apuseseră vremurile crâncene din timpul așa-zisei „Revoluții culturale”. Un semnal cât se poate de concludent a fost dat de gazde care nu se mai sfiau să evoce deosebit de critic acele vremuri. De altfel, mi s-a propus și am acceptat cu bucurie să mă întâlnesc și să vorbesc cu persoane care au fost victime ale demenței declanșate de „Marele cârmaci”. Realitățile Chinei (practic, din totdeauna), sunt, însă, mult prea complicate pentru a fi tratate în serialul de față. Mă rezum la ceea ce s-a întâmplat, în China, în special, înainte și după ședința CPEx din 16 iunie 1989.

Câteva detalii îngrozitoare am aflat abia în aprilie 2019, când am citit volumul consistent – editat sub egida IRRD – care include telegramele desecretizate transmise de Angelo Miculescu, în calitate de ambasador al României în R.P. Chineză.

.

Așadar, în timp ce televiziunile din întreaga lume vuiau, în vara anului 1989, pe tema evenimentelor din China, sub presiunea copleșitoare a știrilor destul de precare, fragmentare (din pricina draconicelor interdicții impuse ziariștilor străini de autoritățile de la Beijing) despre represaliile din Piața Tiananmen, noi, cei de la TVR, am primit repetate și imperative indicații că avem voie să transmitem numai știri ale agenției China Nouă și acelea vizate (citește, „periate”), până la virgulă, de Secția de Propagandă și Presă a CC al PCR.

Așteptam cu mult interes și nerăbdare pozițiile oficiale ale lui Nicolae Ceaușescu. Deși aflasem, mai târziu, de la Constantin Mitea că la ședința CPEX din 16 iunie 1989 s-a discutat despre evenimentele din China și despre cele din Ungaria și Polonia, în Comunicatul care ni s-a remis spre difuzare am găsit doar următoarea frază: „Comitetul Politic Executiv a dezbătut unele probleme ale vieții internaționale și ale mișcării muncitorești contemporane”. Tocmai absența amănuntelor m-a pus serios pe gânduri. Dar (nici în acest caz), nu „trăirile” mele au avut și au importanță, ci faptele pe care le-am „descoperit”, inclusiv în timpul cercetărilor la Arhiva Națională. În vol. 46/1989 și 47/1989 din Fondul CC al PCR (Cancelarie) se găsesc documentele ședințelor CPEx din 16, 17 și 27 iunie 1989.

 

 

 


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *