1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Mari manevre sub amenințarea unui viitor incert

13 – 19 noiembrie

PAIUL DE DEASUPRA APEI. Creșterea presiunilor externe în perioada imediat următoare deschiderii Congresului al XIV-lea al PCR provoca, la nivelul cel mai înalt de la București, frisoane puternice. Așa cum mai remarcam, Nicolae Ceaușescu n-avea cum să cunoască toate dedesubturile evenimentelor din lume care afectau direct și indirect România, însă, le simțea din plin efectele. Evident, nu era în firea lui să nu reacționeze. Problema de fond privea raportul dintre  emoțional și rațional în tot ceea ce întreprindea sub presiunile pe care le evoc.

Astfel, N.C. a convocat joi, 16 noiembrie 1989, la ora 18,00, o ședință extraordinară a CPEx, la care a prezentat o informare privind „unele manifestări, care au avut loc la  Ambasadele noastre de la Moscova, Budapesta, Berlin și Praga, organizate de diferite grupuri mici, după cum spun cei de la Moscova, elemente declasate fără serviciu, studenți, speculanți și membri ai unor grupări extremiste, sub influența occidentală.” După enunțarea titlului informării. N.C. a prezentat câteva amănunte.

„Tov. Nicolae Ceaușescu: La Moscova au intervenit să-i împrăștie. La Praga, au venit mai devreme, după aceea au intervenit din nou, la Budapesta, ca de regulă, au încurajat și au sprijinit aceste manifestări. Este evident că toate au un caracter legat de oficiile acestea de spionaj, de agenturile străine și unii apreciază, probabil, că este o strânsă legătură între serviciile sovietice și americani. Ziariștii străini spun că la Moscova ar fi o filială a Partidului Radical Transnațional, cu sediul la Budapesta.

Tov. Ion Stoian (proaspăt ministru de Externe): Așa-numitul partid a avut ultimul Congres la Budapesta și își are sediul acolo.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Cei din Ungaria au distribuit și un Statut care să stea la baza constituirii unei filiale în Uniunea Sovietică. Devine și Uniunea Sovietică o filială a Budapestei?!

Sigur, în general, după felul cum au avut loc manifestările din țările unde s-au desfășurat, în Uniunea Sovietică se acționează, ca și în trecut, în numele «noului socialism real». (…) Noi am mai dat răspunsul, în anul 1968, când au avut loc demonstrații, o să le mai dăm și acum răspunsul! Este clar, în Uniunea Sovietică, sunt cercuri care regizează și desfășoară toată această activitate. Și un ziar japonez a spus că toate aceste acțiuni sunt dirijate de Gorbaciov. Ați văzut astăzi și interviul lui Ligaciov, din care reiese ideea că socialismul are suficiente forțe și nu trebuie mers pe calea capitalismului. Este o problemă pe care trebuie s-o rezolve ei, dar orice amestec și orice manifestări în fața ambasadei noastre trebuie respinse cu toată fermitatea și nu trebuie admise în niciun fel. Nu este prima dată când au făcut un asemenea lucru!”

Precizez că Egor Ligaciov era membru al Biroului Politic al CC al PCUS și s-a afirmat, apoi, ca adversar al perestroikăi și glasnostului. În august 1991, i-a sprijinit pe puciștii care doreau să se revină la Uniunea Sovietică așa cum fusese pe vremea lui Brejnev. Interviul – la care făcea trimitere N.C. – a apărut într-o publicație de largă circulație intitulată „Argumentî i factî”, fiind reprodus, în mare parte, de „Scânteia”. În text era inserată următoarea concluzie:

„Oricât am alege, în final, nu există decât două căi: cea socialistă și cea capitalistă. Unii încearcă să se dea novatori, dar eu consider că aceștia sunt adevărații conservatori. Sunt adeptul convingerilor comuniste, al socialismului științific. Nu sunt de acord cu tovarășii care afirmă că democrația presupune opoziție, că fără opoziție nu pot exista, chipurile, nici partidul, nici democrația. Cred că partidul nostru poate să reprezinte interesele tuturor păturilor de oameni ai muncii”.

Nu era pentru prima dată când Nicolae Ceaușescu se referea la luări de poziție din țările „socialiste”. În intervenția la ședința CPEx din 16 noiembrie 1989, a ținut să mai sublinieze:

„Tov. Nicolae Ceaușescu: În trecut, sub alt pretext, că nu urmăm socialismul real și să nu ne abatem de la calea socialistă, și acum că nu acceptăm întoarcerea la capitalism, aceleași forțe, aceiași oameni care, de fapt, vor să reîmpartă cu americanii sferele de influență! În felul acesta să procedăm, cum am propus aici și vom vedea după Congres! Acum să ne vedem de Congres! Probabil că unii vor să și provoace, să sustragă atenția. Este clar că agenți au avut și mai au și acum în România!

La timpul respectiv, am condamnat pe generalul Șerb, care, până la urmă, a venit și a recunoscut faptele (a vândut sovieticilor importante secrete militare – T.B.). Dar trebuie să luăm o atitudine foarte fermă și orice trădare trebuie lovită, fără niciun fel de clemență. Tot mai multă lume își dă seama de aceasta. Ați văzut, Partidul Comunist Portughez a luat o poziție foarte bună. Nu mai spun de China, dar într-un ziar din Pekin acum analizează și ei așa-zisa încercare de «revoluție pașnică», despre care spun că a acționat și la Pekin și acționează peste tot. Scopul este același, de a încerca, pe calea, așa-zis pașnică, reinstaurarea societății capitaliste, adormind vigilența popoarelor, corupând, făcând promisiuni și recurgând la toate mijloacele și la toate căile. Să adoptăm o poziție foarte fermă și pe plan internațional, și în țară! Acum vedem că ce bine este că am plătit datoria! Ce ne-ar fi frecat ăștia! Trebuie să fim foarte fermi. Bun. Cu aceasta ridicăm ședința”.

INDICAȚIILE REGIZORULUI-ȘEF ÎNAINTE DE RIDICAREA CORTINEI. Cu autoritatea celui învestit cu „punerea în scenă” a spectacolului numit „Congres”, N.C. a dat ultimele indicații, reflectare directă a propriei viziuni asupra a ceea ce trebuia să însemne „marele forum al comuniștilor români”. Redarea câtorva fragmente din acțiunile regizorale este suficient de elocventă pentru a nu mai fi necesare precizări și/sau comentarii.

„Tov. Nicolae Ceaușescu: Ne-am gândit să punem toate județele să ia cuvântul, la nivel de prim-secretar sau secretar, sau primi-vicepreședinți (ai Consiliilor populare județene – T.B.). Sigur, numai câțiva tovarăși din Comitetul Politic Executiv vor lua cuvântul, pentru că, practic, am făcut socoteala să ne gândim și să procedăm cam așa.

Luni dimineața va fi în întregime prezentarea Raportului. După-amiaza vom avea întâlnirea cu delegațiile străine. Tot după-amiază, luni, va fi prezentat și Raportul Comisiei Centrale de Revizie, care trebuie să fie foarte scurt.

Să începem discuțiile marți dimineața. Să avem discuții în plen. După-amiază să se lucreze pe secțiuni.

Miercuri dimineața vom avea tot discuții în plen. După-amiază vor fi discuții pe secțiuni.

Joi dimineața discuții în plen. Deci trei zile dimineața vom avea discuții și, așa după cum am făcut noi socoteala, dacă reușim să ajungem la circa 75 de vorbitori în plen. Cam așa – 65-70 – de regulă, am avut la toate congresele. Sigur, în secțiuni vor putea să ia cuvântul un număr mai mare.

Tov. Elena Ceaușescu: O să mai vedem cu programul.

Tov. Nicolae Ceaușescu (s-a făcut că n-a auzit-o): Trebuie să vorbească câțiva muncitori, câțiva țărani, câțiva directori de întreprinderi, câțiva din domeniul științei, învățământului, culturii și toate celelalte domenii (…) Și joi după-amiază, să trecem la alegeri. Două după-amieze și trei dimineți de discuții sunt suficiente, plus comisii. Vineri dimineață să facem încheierea Congresului și la prânz să avem o recepție sau o masă.

Tov. Elena Ceaușescu: O masă.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Să nu o mai facem seara, ci la prânz și după masă să plece acasă. Să încheiem vineri tot Congresul, pentru că este suficient (…)

Sigur, trebuie, din nou, să atrag atenția că trebuie să luăm măsuri să se desfășoare în bune condițiuni producția, să se organizeze totul, așa cum am mai procedat, astfel ca întreaga activitate să se desfășoare în cele mai bune condițiuni.

Cred că cunoașteți – de altfel ați și participat – s-au încheiat toate conferințele organizațiilor județene de partid.

În general, toate conferințele s-au desfășurat bine, au fost aleși toți tovarășii propuși, în afară de un singur județ. În rest, în toate județele, cei propuși au fost aleși. Este vorba despre județul Alba, unde nu a fost ales prim-vicepreședintele și secretarul cu probleme sociale. Sigur, vom vedea după Congres cauzele.

Tov. Elena Ceaușescu: Noi acum anchetăm ca să putem stabili ce a fost acolo, dar, deocamdată, lăsăm așa.

Tov. Nicolae Ceaușescu: O să vedem. În rest, în general, cunoașteți fiecare, lucrurile au mers bine.

Dacă nu aveți probleme sau altceva de spus, atunci să încheiem ședința”. Nu a „ridicat” nicio „problemă” și nici n-a avut nimeni „altceva de spus”.