1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. O secvență epistolară care a accelerat „marșul” spre finiș

LA TRÂNTĂ CU PRINCIPIILE. În episodul precedent am prezentat, pe larg, scrisoarea lui Mihail Gorbaciov adresată lui Nicolae Ceaușescu, prin care l-a informat despre tematica probabilă a dialogului cu George Bush, programat pentru 2-3 decembrie 1989 la Malta. În continuarea ședinței CPEx din 27 noiembrie la care s-a citit scrisoarea liderului sovietic, a fost supus atenției participanților și proiectul de răspuns al liderului suprem român. În linii generale, textul aferent l-a satisfăcut pe N.C. întrucât respecta indicațiile pe care le-a dat în vederea redactării lui. A avut, însă, unele observații și propuneri de corectare și completare:

„Tov. Nicolae Ceaușescu: La partea cu ideologizarea (voia să spună, desigur, „dezideologizarea” raporturilor internaționale – T.B.) trebuie să mai vedem. De asemenea, la problema relațiilor între statele socialiste și comuniste (evident, încă o eroare, a vrut să spună „capitaliste” – T.B.), trebuie pornit de la principiul coexistenței pașnice între aceste țări. Noi spunem că aceste relații trebuie să pornească de la principiul coexistenței pașnice între state cu orânduiri sociale diferite. (ce mai era valabil din aceste afirmații când N.C. chema neîntrerupt la „lupta de clasă împotriva imperialismului”? – T.B.)

Tov. Elena Ceaușescu: Mi se pare că la sfârșit se cam repetă (se referea tot la proiectul de răspuns – T.B.).

Tov. Nicolae Ceaușescu: Nu se repetă! Uite, cam acestea ar fi ceea ce vrem să le răspundem. Partea aceasta cu colaborarea între cele două blocuri, blocuri militare, așa cum se spune, ar însemna o permanentizare a lor. Ar trebui ceea ce am hotărât, desființarea lor concomitentă (cine a hotărât? și când? În mesajul lui Gorbaciov se preciza că, până la desființarea celor două blocuri, era necesar să se facă o serie de pași de genul celor pe care-i preconiza liderul sovietic – T.B.). El (Mihail Gorbaciov – T.B.) vorbește, într-adevăr, de cauza celor două războaie mondiale, spune că au fost probleme teritoriale, noi trebuie să vedem o formă, pentru că trebuie avut în vedere că cele două războaie mondiale au avut un caracter imperialist (cu această afirmație a anulat, încă o dată, tot ceea ce a spus, în repetate rânduri, despre participarea României la prima conflagrație mondială, ca expresie a unui război drept, de reîntregire a României și nicidecum ca o participare la o cumplită confruntare militară „cu caracter imperialist”, iar dacă al Doilea Război Mondial a avut tot un caracter imperialist, cum se poate aprecia participarea României atât în Est, cât și în Vest? – T.B.) și o împărțire a sferelor de influență, că acesta este adevărul…”

A revenit rapid la tema dezideologizării relațiilor internaționale, considerând că România nu poate fi de acord cu aprecierile lui Mihail Gorbaciov. A conchis:

„Nicolae Ceaușescu: Suntem obligați să răspundem, că dacă nu le răspundem, o să zică «v-am informat și ați fost de acord, și noi am acționat în numele tuturor». În ceea ce privește întâlnirea (era vorba despre întâlnirea propusă pentru 4 decembrie 1989, la Moscova – T.B.) pentru a asculta o informare, care ar însemna, probabil, pentru că asta dorește, să vină cu comunicatul și informarea de aprobare.

Tov. Elena Ceaușescu: Totul trebuie spus mai clar.

Tov. Nicolae Ceaușescu: E clar, dar trebuie procedat așa, noi să spunem că nu considerăm că pentru o informare să ne întâlnim. Am putea veni dacă se face o întâlnire să discutăm și unele probleme bilaterale, dacă nu, atunci trimitem ministrul de externe. Uite, în felul acesta să facem. Este bine? (Toți tovarășii sunt de acord).

Consider că este cazul ca presa noastră să facă comentarii, în aceste zile, pornind de la hotărârile Congresului al XIV-lea să tratăm problemele relațiilor internaționale, a principiilor de relații între state, de egalitate, inclusiv problemele în Europa să se spună ca și aici să se renunțe la orice amestec în treburile altor țări, să se ia poziție fermă, să se asigure o Europă unită pentru că problemele actuale nu se pot rezolva de cele două mari puteri și de alte câteva state, ci de toate statele. Așa să procedăm, urmând poziția noastră cu hotărâre.

Tov. Manea Mănescu: Așa cum ați spus și la Congresul al XIV-lea.

Tov. Elena Ceaușescu: Trebuie să începem să prezentăm și în presă și la televiziune, că nu ne-am oprit la Congres.

Tov. Nicolae Ceaușescu: De asemenea, și despre necesitatea întăririi independenței și suveranității. Să înceteze orice amestec, sub diferite forme, amestecul așa-zis ideologic, care este mai periculos și trebuie răspuns cu toată fermitatea.

Tov. Elena Ceaușescu: Trebuie să se pună ferm, pentru că este pe jumătate spus (viza, probabil, din nou, proiectul de răspuns – T.B.). Și televiziunea trebuie acest lucru.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Mai ales că acum reese clar că ceea ce s-a făcut în RD Germană este organizat de sovietici și de RF Germană. Același lucru și în Bulgaria. Bulgarii caută acum să se lămurească de ce au făcut. Spun că nu au știut că au datoriile pe care le au. Dar nu putea ca despre aceste datorii să știe numai un număr restrâns de oameni. Ei tot spuneau că s-au discutat toate problemele, cu dezvoltarea industriei, cu nivelul tehnic, cu tot. Pe toate le-au discutat. Permanent au discutat problemele economice. În Cehoslovacia, cu atât mai mult, s-au dus, în 1968, și au forțat să aprobe. Dacă consideră că este greșit ce s-a făcut atunci, de ce nu-și retrag trupele de acolo, și în loc să le retragă, le întăresc. Primul lucru este acesta, retragerea trupelor, dar la asta nu se gândesc. Cehii au acceptat trupele și ei își țin în continuare trupele acolo.

Tov. Elena Ceaușescu: Vor să se întărească dominația.

Tov. Nicolae Ceaușescu: De fapt, au realizat lovituri de stat organizate. Acesta este adevărul, folosindu-se de ajutorul a tot felul de elemente descompuse, așa cum a fost și Adamec (fostul prim-ministru al Cehoslovaciei, care a inițiat dialogul cu Forumul Civic, condus de Vaclav Havel, liderul opoziției și care, la 26 noiembrie 1989, a participat la o demonstrație de masă desfășurată la Praga. Adamec a demisionat imediat din înalta funcție guvernamentală – T.B.), care este un trădător, care dacă a văzut că nu poate în Biroul Politic să-și impună poziția, acum iese în stradă.

Tov. Elena Ceaușescu: Se folosesc de ei și pe urmă îi dau la o parte, așa cum au făcut cu cel de la Tineret (?!?), care a vorbit, au făcut ce-au vrut și apoi l-au dat afară. S-a întâmplat așa cum se întâmplă cu toți cei pe care îi plătesc.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Acestea ar fi. De acord? (Toți tovarășii sunt de acord).”

REPLICI LA… REPLICI. În ziua următoare, 28 noiembrie, au fost operate modificările cerute de Nicolae Ceaușescu. Tovarășul a examinat, din nou, proiectul și a mai făcut unele corecturi. Tot în cartea mea „1989. România și liderii ei” am publicat integral răspunsul. Acum redau câteva fragmente referitoare la principalele puncte de vedere desprinse din ceea ce a expus N.C. în intervenția la ședința CPEx din ajun:

„Stimate tovarăşe MIHAIL GORBACIOV (observați, Gorbaciov i s-a adresat lui N.C. cu „dragă” – T.B.),

Considerăm că la întâlnirea dintre conducătorii URSS şi SUA nu se poate discuta, sub nici o formă, situaţia din ţările socialiste. Despre problemele care au apărut în unele ţări socialiste se poate discuta numai în cadrul unei întâlniri între conducerile ţarilor socialiste. De altfel, Partidul Comunist Român a insistat de mai multe ori să se organizeze o asemenea întâlnire a ţărilor socialiste, însă până în prezent ea nu a avut loc. (Prin urmare, a reconfirmat că renunță la ideea potrivit căreia discuțiile, pe această temă, „în colectiv” sunt inacceptabile – T.B.) Dacă în cadrul întâlnirii bilaterale sovieto-americane va avea loc o asemenea discuţie, aceasta va fi considerată de toate popoarele ca un amestec în treburile interne ale ţărilor socialiste. (…)

Apreciem că în cadrul întâlnirii sovieto-americane la nivel înalt vor trebui să se pună cu toată tăria problemele securităţii europene, ale dezarmării şi, în primul rând, ale dezarmării nucleare. Trebuie (repetarea acestui „trebuie” făcea – cum se spune – „toate paralele” – T.B.) să se exprime clar necesitatea renunţării definitive la orice programe şi acţiuni de perfecţionare şi modernizare a armelor nucleare, încetării tuturor experienţelor nucleare, abandonării pentru totdeauna a politicii de aşa-zisă descurajare nucleară, indiferent sub orice formă s-ar manifesta. În ce priveşte reducerea armamentelor convenţionale, a efectivelor şi cheltuielilor militare din Europa, ele trebuie soluţionate în cadrul negocierilor de la Viena (la care participa și România – T.B.).

Referitor la formularea din mesajul Dumneavoastră privind „noul rol” al NATO şi Tratatului de la Varşovia, noi considerăm că problema care se pune nu este aceea de a se stabili o colaborare între cele două blocuri militare care ar însemna permanentizarea lor, ci aplicarea celor stabilite în comun de ţările socialiste europene privind desfiinţarea concomitentă – într-un timp cât mai scurt – a celor două blocuri militare (nu mai comentez, deoarece am mai tratat aceste aspecte, rețin doar că se vorba despre propuneri făcute „în comun de țările socialiste europene” – T.B.).

Considerăm că ar fi greşit şi de neînţeles să se pună problema dezideologizării relaţiilor interstatale. Partidul nostru apreciază că, atâta timp cât există imperialism, există luptă de clasă (sublinierea mea. Cât este de compatibilă era „lupta de clasă” cu „coexistența pașnică”? – T.B.) și nu se poate renunţa la concepţiile ideologice în viaţa internaţională. De altfel, imperialiştii nici nu ascund acest lucru. Ei declară deschis că vor să consolideze şi să întărească forţa capitalismului, a imperialismului.

În ce priveşte propunerea privind întâlnirea din 4 decembrie pentru a informa despre rezultatele convorbirilor sovieto-americane, noi considerăm că nu este necesară o întâlnire la nivel înalt în acest scop. Această informare se poate face pe cale diplomatică sau, cel mult, în cadrul unei întâlniri la nivelul miniştrilor afacerilor externe.

O delegaţie a Partidului Comunist Român, la nivel înalt, ar putea veni la Moscova în scopul unei întâlniri cu o delegaţie la nivel înalt a PCUS, în ziua de 5 decembrie, pentru a discuta probleme bilaterale şi o serie de alte probleme ale vieţii politice internaţionale. Cu acest prilej, delegaţia noastră ar putea lua parte şi la întâlnirea din 4 decembrie, dacă aceasta va avea loc. Dacă nu va fi posibilă organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel înalt, vom trimite la întâlnirea pentru informare un reprezentant al partidului nostru. Avem în vedere să participe, eventual, ministrul afacerilor externe”.

În încheierea ședinței CPEx din 27 noiembrie 1989, N.C. a supus atenției participanților o temă care îl preocupa (poate) mai mult decât schimbul de mesaje cu liderul sovietic.

„Tov. Nicolae Ceaușescu: Pentru vineri (1 decembrie 1989 – T.B.) pregătim ședința Comitetului Politic Executiv. Am discutat și vreau ca și voi să vă gândiți cum să realizăm ceea ce am hotărât la Congres. Am vorbit în cursul dimineții cu tovarășul Dăscălescu, să pregătească pe linie economică (sublinierea mea – T.B.) materialele. De asemenea, trebuie pregătit și pe linie de partid ceea ce trebuie, programele, inclusiv în domeniul activității internaționale, program de intensificare a relațiilor pe linie internațională, cu țările în curs de dezvoltare. O să avem o participare mai activă, am discutat să acordăm mai multe burse, pentru pregătire politică, pe linie de partid, pentru cadre, inclusiv în învățământul superior.

Sigur, vom discuta problemele economice, problemele de export, problemele de comerț, toate problemele din diferite domenii de activitate, din industria alimentară și altele. Vom discuta inclusiv problema alegerilor (era vorba despre alegerile pentru Marea Adunare Națională și Consiliile populare programate să se desfășoare în luna martie 1990 – T.B.). Trebuie să vă pregătiți, până vineri trebuie să avem programe, așa că, în câteva zile să ne pregătim, să facem totul ca să fie clar pentru toată lumea. Gândiți-vă cum să facem ca să îmbunătățim activitatea în sectoarele de care vă ocupați. Un rol activ revine, în această direcție, CSP-ului, CNST-ului. De asemenea, măsuri ca să întărim controlul activității.

Tov. Elena Ceaușescu: De fapt, să aplicăm ceea ce am stabilit la Congres.

Tov. Nicolae Ceaușescu: De asemenea, pe linie de tineret, pe linie de femei, programe de aplicare a ceea ce am hotărât, fiecare să vă gândiți și să participați la întocmirea programelor. Cu asta putem încheia ședința.”