1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Obrazul subțire cu cheltuială se ține

13 – 19 noiembrie

CU OCHII „ÎN PATRU” LA MASS-MEDIA STRĂINĂ. Între timp, la București, a fost înființat Centrul de Presă pentru ziariștii străini. În fiecare zi, activiștii PCR, care își făceau de lucru, pe acolo, întocmeau Note privind „opiniile” exprimate de gazetarii acreditați să relateze despre Congres. Citez dintr-o asemenea Notă:

„Au fost acreditați 181 ziariști străini; au participat, de asemenea, la activitățile organizate în și prin Centrul de presă, atașați de presă din marea majoritate a ambasadelor cu sediu la București.

Din convorbirile avute, a reieșit că, în rândurile ziariștilor și diplomaților străini, Congresul al XIV-lea al PCR dobândește o importanță deosebită în condițiile evoluțiilor care au loc pe plan internațional, în special într-o serie de țări socialist-europene. Tezele și orientările cuprinse în documentele pentru Congres, au, în actualul context, importanță istorică în ce privește perspectivele dezvoltării economico-sociale ale României și activitatea externă a țării noastre. Ziaristul spaniol Ricardo Estarriol, de la publicația «La Avanguardia» (o revistă marginală apărută la Madrid – T.B.), așa aprecia, în acest sens, că «deși condițiile interne și internaționale sunt diferite, Congresul al XIV-lea, ca și Congresul al IX-lea al PCR prezintă o importanță istorică atât pe plan intern, cât și internațional, cu deosebire în ce privește afirmarea și reafirmarea independenței și solidarității României».

Un mare interes se exprimă, de pe acum, pentru Raportul ce va fi prezentat de secretarul general al partidului. Corespondentul și trimisul special al ziarului «Pravda» (URSS) și-au anunțat intenția de a transmite extrase largi. Potrivit celor convenite cu redacția, urmează să transmită circa o pagină de ziar. La rândul său, redactorul-șef adjunct al ziarului «Rabotnicesko Delo» (Bulgaria) a comunicat că va transmite largi extrase, însoțite de comentarii. De asemenea, trimisul special al ziarului cehoslovac «Rude pravo» a afirmat că ziarul său dorește să acorde spații largi desfășurării Congresului (toate aceste ziare erau organe ale CC ale partidelor comuniste respective – T.B.). O serie de ziariști occidentali, de la «El Pais» (Spania), din partea unor agenții de presă, au arătat, de asemenea, că intenționează să transmită ample relatări.

Există un deosebit interes pentru pozițiile ce vor fi exprimate în legătură cu socialismul, cu unele evoluții din țările socialiste. Un șir de corespondenți s-au arătat interesați de conținutul interviurilor din ultimele zile ale tovarășului Nicolae Ceaușescu și de aprecierile cuprinse în aceste interviuri.

Mai mulți ziariști, între care trimisul unui ziar spaniol (nu s-a precizat care – T.B.) și corespondenta Agenției Associated Press ar dori să cunoască un punct de vedere oficial în ce privește evenimentele din RSS Moldovenească.

O serie de ziariști (din Spania, Pakistan, Egipt, India ș.a.) apreciază că, la Congres, Partidul Comunist Român își va reafirma, ca și până acum, linia sa politică, atașată ferm principiilor socialismului, independenței și suveranității naționale.”

După ce a menționat aprecierile elogioase ale ziaristului olandez Rudie Van Meurs, trimis al postului de radio „Brij Nederland”, și ziaristului Ashnaf Hashaimi de la „The Pakistan Times”, în Notă s-a pus accentul, într-o înșiruire de țări, pe pozițiile lui N.C. referitoare la evoluțiile din „sistemul mondial socialist”, remarcându-se „atmosfera de lucru, de interes real față de marele eveniment politic – Congresul al XIV-lea al PCR”.

Așa, ca „fapt divers”, rețin că, la 18 noiembrie 1989, Cancelaria CC al PCR emitea, la rândul ei, o Notă intitulată „Abonamentele la presa străină solicitate pentru tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU pe anul 1990”. Foaia avea două rubrici: una privind publicațiile destinate Cabinetului nr. 1 și alta pentru publicații care ajungeau acasă, la soții Ceaușescu. Pe primul loc se afla „Pravda” (URSS), destinată numai Cabinetului 1, urmate de „LʼHumanité”, „Le Monde”, „Paris Match” (Franța), toate pentru Cabinetul 1 și acasă. Pe locurile următoare se găseau: „Science et Vie”, „Jour de France” (Franța), „The International Herald Tribune” (SUA), „The Times” și „News Scientist” (Marea Britanie), numai pentru acasă. Lista era încheiată de „Neckermann Catalogue” (RFG) numai pentru… Cabinetul 1. Cum se vede, familia Ceaușescu era foarte interesată să afle ce se scrie în presa străină, dar și de… modă.

STATUTUL DE MARTORI ȘI PARTICIPANȚI – SUB „LUPA” ULTIMULUI FILTRU. În acele zile, o activitate febrilă se desfășura în „Sălița Mare” și în „Sălița Mică” din sediul CC al PCR. Potrivit multor mărturii ale celor implicați în tot felul de operațiuni birocratice, între care dactilografierea și căratul hârtiilor, N.C. și E.C. s-au ocupat îndelung de stabilirea compoziției definitive a delegațiilor la Congres, comparativ cu cea înregistrată la reuniunea similară din 1984. De ce s-au îndeletnicit atât de intens cu această treabă, în condițiile în care, practic, avuseseră loc alegeri de delegați în toate județele și în Municipiul București? Doreau să verifice măsura în care instrucțiunile emise, în trepte, în ultimele luni, au fost respectate, dacă rezultatul final corespundea așteptărilor lor. Din acest motiv, numărul delegaților centrali, respectiv al activiștilor de frunte a sporit de la 375 la 390. Accentul a fost pus pe verificarea numărului de „muncitori”, delegați locali. Numărul acestora sporise, față de cel de la Congresul precedent, de la 1.064 la 1.327. La fel, a crescut numărul președinților de CAP-uri și directorilor de IAS-uri, de la 465 la 519. În schimb, la capitolul „oameni de știință, artă, cultură și presă” numărul delegaților a scăzut de la 87 la 69, iar în cazul „profesorilor și învățătorilor”, fuseseră „aleși” 66 de delegați, față de 70 la Congresul al XIII-lea. Rămânea constant numărul ofițerilor din MApN și Ministerul de Interne și scădea dramatic numărul „ilegaliștilor” de la 96, în 1984, la 18, în 1989. Documentul cu statisticile aferente numărului și structurii delegațiilor a avut 20 de pagini. Notez că, în anexe, pe categoriile enunțate, erau menționați nominal delegații. Se confirma, din nou, că ideea principală consta în evitarea, cu toate mijloacele, a „episodului” Constantin Pârvulescu de la Congresul al XII-lea al PCR (1979) prin care se contesta realegerea lui N.C. în funcția de secretar general al partidului.