Marcel Ciolacu: Voi candida pentru un nou mandat de preşedinte al Partidului Social Democrat şi în acelaşi congres se va alege şi candidatul Partidului Social Democrat pentru funcţia de preşedinte

1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Prea multe „fronturi” pentru forțe atât de puține

20 – 26 mai

DE CE ȚI-E TEAMĂ NU SCAPI. Din motive de ordin publicistic (consacrasem mult spațiu unor momente din 19 mai 1989), n-am epuizat în episodul anterior evenimentele petrecute în spațiul național și în cel internațional chiar în cursul acelei zile. Se cuvine să recurg la o completare (chiar dacă – în această săptămână – mă refer, în principal, la perioada 20-26 mai 1989), deoarece avem de-a face cu o situație care nu numai că s-a prelungit, ci s-a agravat pe măsura trecerii timpului.

Voi începe cu ședința Biroului Permanent al CPEx din 19 mai 1989. Întrucât reuniunea a durat numai 15 minute, o prezint integral, cu frazele introductive, din ocumentele oficiale.

 

La 19 mai 1989, în ședința Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, s-a discutat problema drepturilor omului. Ședința a fost prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. La ședință au participat tovarășii Constantin Dăscălescu, Elena Ceaușescu, Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea.

Au fost invitați tovarășii Ion Stoian și Duma Aurel (ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, fost șef al Cancelariei CC al PCR în 1971 – T.B.).

La ordinea de zi a fost un singur punct:

  • Participarea RS România la reuniunea Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa privind problematica drepturilor omului.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Vreau să atrag atenția asupra faptului că trebuie să luăm o poziție foarte activă. Trebuie să mergem bine documentați și pe primul plan să fie problemele de bază: șomajul, sărăcia, locuințele, învățământul. Ați văzut că, în SUA, McNamara a spus ca să se reducă cu 50% cheltuielile militare și să se rezolve problema șomajului și analfabetismului, inclusiv sărăcia.

Tov. Manea Mănescu: În SUA sunt 20 milioane analfabeți.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Să vedeți toate datele oficiale care există și cu acestea să argumentăm, nu cum se leagă ei de faptul că nu am dat pașaport la timp unui nenorocit care vrea să plece din țară.

Tov. Elena Ceaușescu: Dar nu aceasta este problema.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Dar acestea le discută ei. Discută prostii! Spun că unii încalcă drepturile omului.

Tov. Duma Aurel: Eludând problemele de față.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Am spus mai înainte care sunt problemele de bază, iar noi de acestea trebuie să ne ocupăm și să dăm date oficiale, inclusiv din Franța.

Tov. Duma Aurel: Avem un dosar cu date oficiale din multe țări.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Trebuie să ne concentrăm pe aceste probleme pentru că, în ultimul timp, și organismele internaționale se concentrează tot asupra acestor probleme, adică problema șomajului, a locuințelor, a problemelor tineretului.

Tov. Elena Ceaușescu: Adică, locuri de muncă, învățământul.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Sigur că există și criminalitate, dar acesta este un rezultat al șomajului, că tinerii care nu au de lucru ce să facă?! Pe urmă este și problema drogurilor. Este un rezultat al faptului că, din punct de vedere social, țările capitaliste nu se ocupă de aceste probleme de bază.

Deci, noi trebuie să luăm o poziție activă în problema drepturilor omului și să prezentăm cum soluționăm, cum ne ocupăm noi de soluționarea acestor probleme.

Să procedăm în felul acesta. Sunteți de acord?

(Toți tovarășii sunt de acord).

Aceasta a fost singura problemă la ordinea de zi.

Ridicăm ședința.

 

Așadar, se confirma existența unei preocupări speciale (ca să nu spun a unei temeri puternice, persistente) față de ce s-ar fi putut întâmpla la apropiata reuniune a CSCE. Preliminarile la respectivul eveniment nu erau deloc liniștitoare.

 

NICIO CLIPĂ DE RESPIRO. Nu exista zi lăsată de la Dumnezeu care nu nu fie marcată de lovituri dure la adresa regimului din România în legătură cu încălcarea, reală sau imaginară, a drepturilor omului. Un moment de vârf s-a înregistrat la mijlocul lunii mai 1989. Președintele Franței, François Mitterand primise ostantativ, ca semn de solidaritate și, deopotrivă, de protest, pe Ariadna Combes, fiica Doinei Cornea.

Cunoscuta oponentă fusese invitată în Franța pentru 22-24 iunie de Danielle Mitterand, președinta Asociației France – Liberté și de Daniel Iacoby, președintele Federației Internaționale pentru Apărarea Drepturilor Omului (FIDH). Înainte, însă, pentru 3 iunie, era invitată ca martor de onoare la Consiliul Europei de la Strasbourg.

Exact în perioada preparativelor pentru călătoria în Franța, o telegramă de presă AFP (Viena) anunța dispariția de la domiciliul ei din Cluj-Napoca.

Imediat, Danielle Mitterand a trimis o telegramă de protest lui Nicolae și Elenei Ceaușescu. De altfel, Asociația France – Liberté a expediat Cuplului prezidențial 46 de intervenții scrise, la care n-a primit niciodată vreun răspuns. Pe de altă parte, președintele FDHR, a constituit un Comitet menit să acționeze pentru venirea Doinei Cornea în Franța.

Ambasadorul RSR la Paris, Petre Gigea, a fost convocat la Ministerul de Externe, unde secretarul general François Scheer, i-a comunicat „via îngrijorare” a guvernului său în legătură cu soarta opozanților și disidenților din România. „Departe de a se atenua represiunea împotriva celor care au îndrăznit să-și exprime dezacordul cu politica dlui Ceaușescu nu face decât să se agraveze”, a declarat Scheer, precizând că Franța a intervenit ca persoanele care și-au manifestat dorința de a se îngriji în această țară să aibă permisiunea de a o face. Era o aluzie străvezie la fostul ministru de Externe, Corneliu Mănescu, despre a cărui sănătate veneau vești alarmante.

În același timp, ambasadorul RSR la Budapesta a fost convocat la Ministerul de Externe, unde a refuzat să primească un memoriu referitor tot la fostul ministru de Externe român, pe care autoritățile ungare doreau să-l invite să se îngrijească în țara vecină. Ambasadorul RFG la București a fost rechemat, la rândul lui, la Bonn, în semn de protest  față de autoritățile române care l-au împiedicat să-i transmită lui Corneliu Mănescu o scrisoare din partea ministrului de Externe vest-german, cu invitația de a veni să se îngrijească în RFG.

De asemenea, ambasadoarea Austriei la București a remis un memoriu în care protesta față de proiectul distrugerii satelor, situației minorităților, arestării mai multor opozanți. Austria a declanșat împotriva abuzurilor din RSR noul mecanism de verificare, instituit cu ocazia reuniunii CSCE de la Viena.

Drept răspuns, autoritățile de la București au propus un schimb „bilateral” de opinii în afara cadrului CSCE, deoarece, deși a semnat Actul final de la Helsinki, nu acceptă unele dintre prevederile acestuia.

Mecanismul evocat stipula că o țară poate atrage atenția celorlalte state membre ale CSCE asupra unor situații și cazuri „ținând cont de dimensiunea umană a Acordului de la Helsinki”. Astfel, Alois Mock, ministrul de Externe al Austriei a întocmit o amplă documentare privind violarea drepturilor omului în România.

Mai rețin un fapt semnificativ: Comitetul de susținere a Doinei Cornea a anunțat la Paris că diplomați occidentali, a căror naționalitate nu a fost precizată, au putut să se întâlnească cu opozanta română la domiciliul acesteia din Cluj-Napoca. Potrivit publicației franceze „Le Monde”, Doinea Cornea a menționat, cu această ocazie, că de la sfârșitul lui aprilie, dispozitivul de supraveghere i-a întărit izolarea și că a fost, din nou, „brutalizată și insultată”. A adăugat că cererea de a primi un pașaport i-a fost respinsă.

 

 

 


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *