1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Principiul dominoului își reconfirma mereu valabilitatea

16-22 octombrie

VITRINA SPARTĂ DE VÂNTUL VREMURILOR. În pofida fapotului că a asigurat CPEx că a constatat personal că socialismul era de neclintit în RDG, Nicolae Ceaușescu a recunoscut indirect printr-o telegramă publică (cea adresată noului lider suprem Egon Krenz) că evenimentele din zilele de 18-19 octombrie 1989 din țara „vitrină” a roadelor noii orânduiri sociale zdruncinau situația de ansamblu a sistemului mondial alcătuit din statele conduse de partidele comuniste.

Cât de puternică era „zdruncinătura” ne-am dat seama noi, cei din Redacția de actualități TV, din ceea ce primeam de la televiziunile membre ale Euroviziunii și Interviziunii. Mai bine de trei sferturi din reportajele incluse în schimburile de actualități se refereau, în acele zile, la ceea ce se întâmpla în Republica Democrată Germană. Miza era uriașă. Dacă PSUG se alinia politicii partidelor „frățești” din Polonia și Ungaria „soarta socialismului în Europa de Est era pecetluită”. Prin potențialul ei economic, dar și prin nivelul de trai al majorității populației devenise – cum subliniam – „vitrina noii orânduiri” la nivel global. Prăbușirea socialismului aici, în această zonă de relativă superioritate, ar fi fost fatală pentru întregul „lagăr” comunist.

Gândeam astfel sub puternica impresie a evenimentelor în curs de desfășurare. De fapt, ce se întâmplase? Să ne aducem aminte:

În după-amiaza zilei de 18 octombrie 1989, Agenția de știri AND a anunțat că Plenara CC al PSUG a ales în funcția de secretar general al PSUG pe Egon Krenz și a înaintat Camerei Populare a RDG popunerea ca acesta să fie ales în funcția de Președinte al Consiliului de Stat și al Consiliului Apărării Naționale.

În prealabil, Plenara a dat curs cererii lui Erich Honecker de a fi eliberat din funcțiile pe linie de partid și de stat, din motive de sănătate.

Egon Krenz a făcut o primă declarație în care a afirmat că preia „o sarcină grea, într-o perioadă complicată” și că propune un program care deschide „un drum nou și o cotitură în politica partidului”.

Agenția est-germană a transmis și câteva  date biografice ale noului secretar general al CC al PSUG: s-a născut la 13 martie 1937, în localitatea Kolberg [Kołobrzeg, Polonia] a absolvit Institutul Pedagogic (1957), precum și Facultatea de Științe Sociale, în URSS (1967). Din 1974 a fost prim-secretar al Comitetului Central al Tineretului Liber German; 1971, membru supleant; 1973, membru al CC al PSUG; 1976 , membru supleant, iar din 1983 – membru al Biroului Politic și secretar al CC al PSUG (responsabil cu probleme de securitate, tineret și sport).

În seara aceleiași zile, Egon Krenz a anunțat la posturile de televiziune „continuarea drumului inițiat de Declarația Biroului Politic din 11 octombrie”. Astfel, a provocat o stare de puternică dezamăgire în rândurile populației RDG, deoarece existaseră altfel de așteptări. Declarația nu a contribuit la detensionarea situației interne din RDG, ci a determinat marea demonstrație populară din orașul Leipzig. Mijloacele de informare vest-germane au prezentat, de asemenea, o imagine predominant negativă a lui Egon Krenz, ceea ce a sporit nesiguranța și deruta cetățenilor RDG. S-au reținut mai ales afirmarea valorilor societății socialiste („socialismul este singura alternativă umanistă față de capitalism”), precum și reiterarea rolului conducător al PSUG. Egon Krenz, crescut și ridicat politic de Erich Honecker, se angaja să continue cursul politic de până atunci. Din aceste motive a apărut ideea, promovată mai ales în mijloacele de informare din RFG, dar și din Polonia și Ungaria, că Egon Krenz ar reprezenta numai o „soluție de tranziție”, până la alegerea unui secretar general dornic să promoveze reforme cuprinzătoare.

UNA CALDĂ, ALTA RECE. Din prima zi a noii lui poziții politice, Egon Krenz a decis transformarea completă a propagandei, a mijloacelor de informare. A anunțat că nu mai există  niciun fel de teme pe care presa și radioteleviziunea să le ocolească. A doua zi, Televiziunea RDG a transmis în direct o întâlnire a lui Krenz cu muncitorii dintr-o mare întreprindere industrială berlineză. În timpul unei discuții libere, neorganizate, cei prezenți au comunicat ceea ce îi preocupa într-un mod foarte critic (care sunt cauzele valului de emigrări, de ce prețurile sunt atât de ridicate, cum s-ar putea aplica mai bine principiul retribuției după munca prestată, ce măsuri se vor lua pentru libera circulație a cetățenilor etc.). Discuții similare au avut loc cu prim-secretari ai comitetelor regionale de partid, în instituții centrale, unități agricole. Presa a redat pe larg opinii ale cetățenilor care „au o altă gândire decțt cea a PSUG”.

Tot în seara zilei de 19 octombrie reprezentanți ai școlilor PSUG de științe social-politice și economice au răspuns, în direct, la întrebările telefonice ale telespectatorilor. Corespondenții vest-germani nu mai sunt împiedicați să filmeze orice doreau și să intervieveze cetățeni, reprezentanți oficiali, indiferent de temele abordate.

Ambasada României a confirmat că propaganda și politica de informare din RDG vor cunoaște o „deschidere completă și ireversibilă”. Egon Krenz a precizat, însă, că va urmări ca în RDG să nu apară „acele fenomene secundare anarhice, declanșate de perestroika”.

Conform dispoziției date de Krenz, organele de securitate și de ordine nu au intervenit în timpul marii demonstrații de la Leipzig. Totul s-a desfășurat pașnic, fără incidente.

În prima zi de lucru în fruntea PSUG, Egon Krenz s-a întâlnit cu președintele conducerii Bisericii Evanghelice, episcopul Werner Leich. Conducerea PSUG știa că Biserica Evanghelică reprezintă un factor politic intern ale cărui influență și importanță au crescut și în jurul căruia se polarizează diverse grupări opoziționiste.

Episcopul Leich i-a cerut lui Egon Krenz să dispună urgentarea aprobării unei noi legi privind libera circulație a cetățenilor, să includă în dialog și grupările autonome („Noul Forum”) să promoveze un nou mod de alegeri (Biserica și alte grupări opoziționiste au contestat rezultatele alegerilor comunale cu 99% „voturi pentru”, din 7 mai). Presa a menționat reacția favorabilă a noului lider la problemele ridicate de episcopul Leich, iar acesta, la rândul lui, a declarat după convorbire că, în măsura în care se va practica experiența unui dialog autentic, „nu va mai fi necesar să se iasă în stradă”. Totodată, se aștepta ca, treptat, să se liberalizeze circulația cetățenilor. Reprezentanții oficiali au arătat că, la sfârșitul acestui proces, fiecare cetățean al RDG va deține un pașaport.