1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Reconfortanta neodihnă în slujba țării și a oamenilor ei

9 – 15 octombrie

PERSEVERENȚA ÎN EXCES, REZULTATE PE MINUS. Cu toate că aproape întreaga dimineață a zilei de duminică, 8 octombrie, a fost ocupată cu vizitele în mai multe piețe din Capitală, Nicolae Ceaușescu n-a simțit oboseala la începutul săptămânii următoare. Orele petrecute la Snagov l-au întremat, așa cum se întâmpla deseori în weekend. Ca urmare, a demarat „în forță” luni, 9 octombrie, cu o evidentă amplificare „analizelor” consacrate aprovizionării populației, în primul rând a bucureștenilor. Chiar dacă sub aspect propagandistic se semnalau tot felul de îmbunătățiri ca efect al aplicării indicațiilor pe care N.C. nu obosea să le dea, devenea imposibil ca Tovarășul să nu sesizeze că se impuneau măsuri cu adevărat serioase de ameliorare a situației. Găsea, uneori, soluții care întrețineau speranța că lucrurile se vor schimba, cât de cât, în bine. Între acestea, cum s-a văzut, se profila o anumită extindere și diversificare a rețelei comerciale, așa cum s-a procedat în cazul magazinului „Vânătorul”. Întrucât am avut de-a face cu o repetare a ceea ce s-a petrecut în precedenta vizită în piețe, voi stărui asupra programului din 9 octombrie 1989, deoarece am de consemnat momente mai puțin obișnuite de pe agenda liderului suprem, momente în care a fost implicată, fie și numai printr-o simplă prezență, numărul 2 din partid și de stat, Tovarășa. A fost vorba despre nu mai puțin de cinci ședințe. Deși, la prima vedere, tematica se înfățișa diversă, accentul s-a pus tot pe aprovizionarea populației în deosebi cu bunuri alimentare.

PERFORMANȚE ȘEDINȚOMANE. N.C. a început seria de ședințe la „Săliță” cu analiza situației din agricultură, ca premisă a rezolvării „problemelor din comerțul alimentar”. Producțiile-record se tot pierdeau pe drum, nu mai ajungeau în piețele și magazinele bucureștene. N.C. bănuia că, în fiecare județ, liderii locali împiedicau livrările la fondul centralizat de stat, oprind o mare parte din produse (și așa puține) pentru consumul propriilor „supuși”. De aici, repetatele amenințări la adresa prim-secretarilor din județe, posibilitatea destituirii lor reprezentând – și din acest unghi de vedere – o permanență de necontestat.

Într-o succesiune greu de explicat – ca un fel de intermezzo – a urmat o analiză privind stadiul construcțiilor la „Casa Poporului. Nu era ceva nou că ritmurile se situau sub nivelul indicat. Dar, o muștruluială în plus nu strica niciodată.

A venit, însă, imediat, rândul șefilor de partid și de stat din Capitală. Ședința cu ei a durat aproape o oră și jumătate. Unica temă: aprovizionarea populației cu produse agroalimentare. A criticat cu o severitate ieșită din comun lipsurile pe care le constatase în succesivele vizite în piețe și magazine. A cerut înlăturarea de urgență a „lipsei de organizare, de spirit gospodăresc” și a indicat tuturor „factorilor responsabili” modalități de „repartizare rațională a mărfurilor”. A mai discutat cu șefii din Ministerul Afacerilor Interne. I-a criticat pentru că nu combat eficient specula și alte fenomene din sfera „criminalității economice”. În sfârșit, s-a ocupat de mai buna valorificare a șproturilor de floarea-soarelui în vederea sporirii producției de… halva. Era o altă „temă” care îl preocupa cu precădere, cum s-a putut constata în vizitele recente în unități ale industriei alimentare.

Cu o promptitudine exemplară, imediat după ședința de la „Săliță”, în seara zilei de 9 octombrie, ministrul de Interne, Tudor Postelnicu, a emis un ordin în care se prevedeau următoarele:

„În baza indicațiilor, orientărilor și ordinelor conducerii superioare, pentru aplicarea cu mai multă fermitate și respectarea prevederilor legale privind producția și desfacerea către populație a produselor agroalimentare în piețe;

Având în vedere prevederile Decretului nr. 121/1978 privind organizarea și funcționarea Ministerului de Interne,

ORDON:

Art. 1. Cu data prezentului ordin, în cadrul Direcției economice din Inspectoratul General al Miliției și a serviciilor de miliție economică din milițiile județene (municipiul București), se creează compartimentele de miliție economică pentru piețe (se enumerau entitățile vizate).

Art. 2. Efectivele de ofițeri necesare pentru crearea serviciului, biroului, grupelor operative și posturilor de miliție pentru piețe, se vor asigura prin redistribuire din cele existente în prezent, prioritar de pe linie economică, iar cele de subofițeri, de la formațiunile de pază și ordine.

Art. 3. Efectivele de ofițeri și subofițeri care vor acționa în cadrul compartimentelor de miliție economică pentru piețe și posturile de miliție din piețe, vor fi stabilite prin ordin de zi al șefului inspectoratului județean (municipiului București).

Art. 4. Pentru a acționa în mod unitar de către efectivele de miliție pentru piețe, Direcția economică din Inspectoratul General al Miliției va elabora metodologia-cadru de lucru.

Art. 5. Șeful Inspectoratului General al Miliției și ai inspectoratelor județene (municipiul București) vor lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prezentului ordin”.