1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Riscurile repetării la nesfârșit a mesajelor expirate

22 – 28 iulie

ÎNDEMNURI FĂRĂ ECOU, RĂSPUNSURI LA NEMULȚUMIRI NEROSTITE. Vizita din 27 iulie în județul Constanța a fost încununată de o mare adunare populară transmisă în direct de posturile de radio și televiziune. Cu acest prilej, N.C. i-a felicitat pe constănțeni pentru realizările lor, i-a îndemnat să facă „totul” pentru înfăptuirea angajamentelor asumate, astfel încât să sărbătorească așa cum se cuvine ziua de 23 August, și Congresul al XIV-lea al PCR. Aceleași felicitări și urări au fost adresate tuturor oamenilor muncii din țară, întregului popor. În continuare, s-a referit, mai ales, la recoltele mari care ar fi fost irealizabile cu un deceniu înainte.

A apreciat că acestea sunt rodul superiorității noii orânduriri, al poporului care a construit-o. După consemnarea „succeselor istorice” înregistrate după Congresul al IX-lea, a spus:

„Iată ce înseamnă socialismul, activitatea unită a țărănimii, a oamenilor muncii din agricultură, din toate domeniile (…) Nu numai că socialismul și-a demonstrat superioritatea, dar s-a realizat, într-o perioadă scurtă, ceea ce nu s-a putut realiza în sute de ani, în trecut! Și aceasta numai și numai în condițiile socialismului, adică în condițiile când am lichidat exploatarea, când poporul este stăpân pe destinele sale, când ne făurim viața așa cum ne-o dorim. Și chiar dacă s-au mai făcut greșeli, clasa muncotare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au demonstrat că știu să lucreze mai bine fără capitalism și vom făuri o societate comunistă care să asigure întregii națiuni cele mai bune condiții! Aici, unde cu peste două milenii în urmă dacii au luptat pentru independență, acum realizăm în practică o societate a egalității, a dreptății, a adevăratei independențe naționale”.

Reportajul oficial a precizat: „se aplaudă îndelung, puternic, se scandează „Ceaușescu și poporul! Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres!. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu s-au prins în hora oamenilor muncii încinsă în fața tribunei de la care s-au rostit cuvintele citate.

SLALOM PRINTRE TEME INCOMODE. La 27 iulie a apărut în ziarele din țară interviul acordat de N.C. cotidianului spaniol ABC. A fost încă un prilej pentru liderul suprem să evoce „realizările istorice” concretizate în lichidarea claselor exploatatoare și realizarea unei noi societăți „în care mijloacele de producție principale se găsesc în mâna celor ce muncesc”. Apoi, a explicat CUM a reușit să plătească datoria externă. A dorit să negocieze cu FMI, care „ne-a pus însă asemenea condiții pe care, dacă am fi continuat să le aplicăm, practic ar fi dus la dezorganizarea economiei românești”. A precizat că plata datoriei externe nu a afectat programul de majorare a retribuțiilor și pensiilor și nici programele de investiții „Dorim  ca întreaga dezvoltare să o realizăm cu forțe proprii”.

Ziaristul spaniol a ascultat toate acestea, dar, pe neașteptate, l-a întrebat pe N.C. ce crede despre perestroika? Are vreo influență asupra României? Răspunsul a venit „pe arătură”, cu afirmații axiomatice:

„Am înlăturat dogmatismul, modelul unic încă de la Congresul al IX-lea. S-au creat organisme naționale ale democrației: Congresul oamenilor muncii, la care participă la cinci ani 11.000 de persoane, Congresul agriculturii, la care participă, de asemenea, 11.000 de persoane, Congresul științei și învățământului, la care participă 7.000 de oameni, Congresul culturii, la care participă circa 5.000-6.000 de oameni. Între Congrese se remarcă Consilii naționale – de 1.500 de oameni, cum este consiliul oamenilor muncii din industrie, de 1.300 precum acela al agricultorilor. La fel și în celelalte domenii. Restructurarea în România s-a făcut cu mult înaintea altora”.

La o altă întrebare care viza viitorul a răspuns în aceeași manieră:

„Considerăm că oamenii nu trebuie să plece din țara unde s-au născut, că trebuie să rămână și să muncească acolo pentru a-și crea un viitor mai bun. Emigranții sunt tratați prost peste tot în lume. Nu oprim pe nimeni să plece, dacă dorește, dar nici nu-i sfătuim pe oameni s-o facă. Dimpotrivă, le spunem că trebuie să rămână aici (…) Omul nu-și poate făuri o viață mai bună decât acolo unde s-a născut, împreună cu poporul din rândul căruia face parte. Iar cred că aceasta este o condiție profund umanisă. De asemenea, oamenii au dreptul să se întrunească, de aceea s-au organizat atâtea consilii și congrese și tribune ale democrației. Există și unele limite: nu se acceptă manifestări fasciste, antisemite etc., ce reprezintă o încălcare a libertăților democratice. De aceea suntem noi profund preocupați de ceea ce se întâmplă în unele țări privind renașterea diferitelor grupări fasciste. Pentru că ne amintim ce s-a întâmplat în anii ʼ30-ʼ40 și nu dorim să se mai repete asemenea lucruri”.

Crezând că a dat cel mai bun răspuns posibil, N.C. a prezentat apoi punctul de vedere al României potrivit căruia națiunile vor continua să existe încă multă vreme și că e greu de presupus că „țările vor renunța la independența lor așa de ușor. România consideră că o Europă a națiunilor independente corespunde mai bine atât pentru etapa actuală de dezvoltare a omenirii, dar și pentru încă multă, multă vreme”.

În legătură cu „soarta” socialismului și comunismului în Europa și pe întregul glob pământesc, liderul suprem român a apreciat că toată lumea trece prin prefaceri ca urmare a dezvoltării tehnico-științifice și că e normal ca țările socialiste să se înscrie în această tendință. Mai gravă e problema în țările capitaliste, unde situația este critică, fiind pândire de șomaj și de fascism. Apoi, a conchis optimist:

„În țările socialiste, deși se înregistrează și tendințe ce nu pot fi aplaudate, pe ansamblu, eu sunt convins că aceste schimbări vor dinamiza și vor da o perspectivă nouă dezvoltării socialismului […]Omenirea, de la comuna primitivă, a trecut prin multe orânduiri sociale, dar a mes numai înainte și nu înapoi. Iar socialismul reprezintă viitorul omenirii”.