Nicolae Ciucă: Coaliţia de guvernare cu PSD se opreşte aici. Rămânem în Executiv ca să împiedicăm escaladarea abuzurilor

1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Variațiuni pe tema inepuizabilei fantezii de organizare a… nimicului

16-22 octombrie

ENTUZIASMUL APATIC. Finalul celei de-a doua decade a lunii octombrie 1989 marca încheierea conferințelor comunale de partid în întreaga țară. Faptul era consemnat de „Scânteia” prin publicarea, în câteva zile la rând, a unor întregi pagini cu fragmente din telegramele adresate de participanți liderului suprem. Oricât de mult se străduiau redactorii de la Secția „Viața de partid” a cotidianului central al PCR să confere o oarecare diversitate textelor cu pricina, le era imposibil să se asigure un minimum de varietate atât a conținutului, cât și a stilisticii respectivelor depeșe. Exista, evident, o schemă unică, de la adeziunea entuziastă la propunerea privind realegerea lui Nicolae Ceaușescu în fruntea partidului, până la bilanțul realizărilor nu numai recente, ci de la Congresul al IX-lea până la data desfășurării conferinței, de la susținerea documentelor pentru Congresul al XIV-lea până la angajamente mobilizatoare – textele păreau trase la xerox. Ceea ce nu era departe de adevăr.

În timp real, am aflat de la corespondenții noștri care filmaseră aspecte de la conferințe (astfel încât să dispunem de un fond de imagini pentru sintezele difuzate în Telejurnale) că aplauzele obligatorii în vederea ilustrării atmosferei se obținuseră cu greu și aproape pretutindeni, numai la cererea expresă a organizatorilor („pentru Televiziune” – li se spunea participanților). În general a domnit apatia combinată cu un absenteism ostentativ. Corespondenților noștri li se „recomanda” de la județenele de partid unde să filmeze, în funcție de nivelul de organizare a conferințelor.

Peste ani am fost curios să citesc rapoartele transmise ierarhic despre conferințele evocate. În arhiva Secției organizatorice a CC al PCR am găsit câteva astfel de „documente” care – la rândul lor – aveau un conținut și o „stilistică” standard. Tot răsfoind dosarele am descoperit că fuseseră expediate la Centru și Note separate cu „probleme deosebite”. Astfel, se semnalau și „atitudini necorespunzătoare”, luări de cuvânt critice la adresa conducerii partidului, fără nominalizări, precum și a edililor pentru lipsa lor de spirit gospodăresc. Pe alocuri s-au strecurat și aluzii la îngrijorările provocate de planurile de „sistematizare a satelor”. Spațiul cel mai curinzător din capitolul criticilor a fost rezervat lipsurilor din CAP-uri, IAS-uri, din alte unități agricole legate de deficiențe tehnico-organizatorice, ponderea cea mai mare a nemulțumirilor îndreptându-se spre șefii de echipe și brigăzi, cu accent pe comportamentul lor „despotic”. Mai erau semnalate cazuri de corupție, de încălcări ale „normelor eticii și echității socialiste”. Propunerile de măsuri se opreau, însă, la nivelul comitetelor județene de partid.

 

STRATURILE STRUCTURII PIRAMIDALE. Comitetele de partid la nivel de comune erau concepute drept verigi organizatorice legate direct de bază, de „masa” membrilor PCR. Sub aspect numeric se constituiau în adevărate armate ale așa-numitului activ de partid. Potrivit împărțirii administrativ-teritoriale de atunci (1989), existau în întreaga țară 2.688 de comune. Fiecare avea câte un comitet de partid format în medie din 20 de membri, în funcție de dimensiunile respectivelor localități. Pe total era vorba despre aproximativ 55.000 de persoane, verificate de Secțiile de cadre ale județenelor de partid. Membrii acestor comitete reprezentau entitățile economico-sociale din comune, în primul rând, cele 1.514 cooperative agricole de producție, 411 întreprinderi agricole de stat, 573 stațiuni de mecanizare a agriculturii, 19 institute naționale de cercetări și 91 de stațiuni de cercetare. Lor li se adăugau sutele de centre de pompare a apei din sistemele de irigații, unitățile cooperației de consum, școlile din învățământul preuniversitar, inclusiv cele cu profil agricol, primăriile și secțiile edilitar-gospodărești din subordinea acestora.

În funcție de numărul de membri, comitetele de partid aveau și activiști remunerați, astfel încât mii de persoane erau plătite să efectueze activitățile politice specifice partidului-stat.

În structurile la care mă refer erau incluși, de regulă, președinți de CAP-uri, directorii de IAS-uri și de unități ale cercetării agricole, directori de școli, alți specialiști, în general oameni cu studii superioare.

Dacă este să luăm în seamă diferite rapoarte trimise secțiilor CC al PCR, avem și o imagine concludentă a gradului de participare efectivă a membrilor comitetelor comunale la activitățile politice. Cu excepția ședințelor la care se înregistra un absenteism cronic, ca de altfel la cursurile de învățământ politico-ideologic, nu existau acțiuni care să implice un anumit grad de activism. Ceea ce se dezbătea (dacă se dezbătea) viza exclusiv sfera economică, respectiv producția agricolă vegetală și animală. Faptul că primarii erau din oficiu și secretarii de partide pe comune accentua deficitul de implicare politică, atenția fiind concentrată asupra temelor edilitar-gospodărești. La fel, conducătorii de entități economico-sociale se preocupau, în covârșitoarea lor majoritate, numai de treburile profesionale.

 

Am recurs la aceste precizări pentru a reconstitui tabloul real al așa-numitei „vieți de partid” din lumea satelor, ceea ce punea mai pregnant în evidență uriașa distanță dintre realități și imaginea propagandistică a unor activități inexistente sau extrem de „subțiri”, prezentă mai ales în presă, inclusiv la radioteleviziune. În rest, în afară de rapoarte, de informări, de organizarea de manifestări formale nici șefii ierarhici superiori nu prea aveau ceva „politic” de făcut.

 

 


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *