1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. „Vigilența revoluționară” în toate ipostazele ei posibile și imposibile

 30 octombrie – 5 noiembrie

ATOTPUTERNICIA PLANURILOR DE MĂSURI. În ziua de 31 octombrie 1989 am primit indicația să întocmesc urgent o Notă care urma să fie redactată în două mari capitole; reflectarea în emisiunile de Actualități a lucrărilor Congresului al XIV-lea al PCR și precizarea măsurilor redacțional-organizatorice pentru întărirea vigilenței față de posibile acțiuni contrare securității statului.

Pentru prima parte a Notei nu am avut niciun fel de dificultăți de redactare. Știam cât de mult conta apelul la precedente, așa că – în linii mari – am repetat ceea ce se difuzase la Congresul al XIII-lea al PCR. Aici intervenea un element important din partea a doua a Notei: vigilența.

Propuneam ca în transmisii directe să se difuzeze numai Raportul și alte intervenții ale lui Nicolae Ceaușescu în vederea „prevenirii” unor „momente necorespunzătoare”, asemenea celor de la Congresul al XII-lea, respectiv cuvântul lui Constantin Pârvulescu (deși respectiva intervenție nu a fost transmisă la RTV nici în direct, nici indirect).

În privința „dezbaterilor” propuneam înșirarea vorbitorilor, inclusiv a celor străini, după care să prezentăm câte o sinteză „în bloc” a ceea ce au declarat de la tribuna Congresului. Ca „supliment” propuneam scurte reportaje de la vizionarea Raportului lui N.C. în diferite medii, întreprinderi industriale, agricole, școli etc. N-am avut în vedere difuzarea de declarații „ale oamenilor muncii”, deoarece în acele mini-reportaje făceam, de asemenea, un inventar de idei (dacă despre idei mai putea să fie vorba). Atât. Lăsam pe seama altor redacții „elaborarea de emisiuni complexe” pe tema Congresului.

Trebuie să precizez, cu anticipație, că această parte a Notei fusese aprobată de Secția de Propagandă și Presă a CC al PCR.

Cu partea a doua a Notei lucrurile au fost mai simple și, în același timp, mai complicate. Am scris câteva fraze prin care Redacția de actualități se „angaja” să fie vigilentă, astfel încât să nu se strecoare în emisiuni „derapaje” de ordin politico-ideologic, să întărim disciplina, să ne concentrăm atenția exclusiv pe treburile redacționale legate de reflectarea lucrărilor Congresului.

Ei bine, dacă prima parte a Notei a fost inclusă fără modificări în Planul mult mai amplu al RTV, partea cu „vigilența” s-a extins pe întreaga instituție. În primul rând, s-a restricționat până la absurd accesul în zona studiourilor de emisie, apoi, s-a interzis să se vizioneze lucrările Congresului în alte încăperi în afara uneia de la Redacția de actualități și a biroului directorului general. Totodată, s-a decis să nu se admită intrarea persoanelor străine în clădirile Radioteleviziunii, a unor neangajați ai instituției, pe toată perioada de desfășurare a Congresului. De asemenea, se redactase un regulament special pentru corespondenții presei străine (care aveau să folosească facilitățile tehnice oferite de Oficialul pentru Relațiile Internaționale).

Nu mai prezint alte prevederi în materie de „vigilență”. Este suficient ce am scris pentru a se înțelege atmosfera care domnea în RTV, sub impactul unor măsuri de genul celor amintite. Cât despre „rațiunea” lor, tema va deveni mai clară prin ceea ce relatez în continuare.

„ÎNSCRISURI SUBVERSIVE”. Cititorul a observat că m-am referit sporadic la evenimentele care au privit Securitatea în perioada care trecuse de la începutul anului 1989. Există, însă, atât de multe documente pe această temă, încât tratarea ei cu seriozitate presupune elaborarea mai multor volume de mari dimensiuni. Dacă mă refer numai la Radioteleviziunea Română, constat că se impune, de asemenea, desfășurarea unor cercetări aprofundate. Indirect, m-am ocupat de acțiunile Securității în scurta trimitere la măsurile adoptate în RTV, însă, ceea ce a întreprins în perioada imediat premergătoare a Congresului al XIV-lea al PCR trebuie măcar să consemnez foarte pe scurt.

Într-unul dintre primele episoade ale serialului de față am redat câteva fragmente din Planul de măsuri ale Departamentului Securității Statului (DSS), inclusiv partea privind RTV, pentru anul 1989. Ca de obicei, misiunea principală consta în apărarea, în protejarea „Comandantului suprem”, ceea ce viza și imaginea lui publică, oferită, în special, de Televiziune. În această cheie pot fi apreciate celelalte prevederi ale Planului, măsurile specifice legate de pregătirea și desfășurarea Congresului al XIV-lea al PCR.

Întreaga activitate era subordonată imperativelor conținute în Planul de măsuri:

„În conformitate cu hotărârile Congresului al XIII-lea și Conferinței Naționale ale partidului și pe baza tezelor, ideilor și orientărilor din magistrala Expunere la ședința comună a Plenarei CC al PCR, a organismelor democratice și organizațiilor de masă și obștești din 28-30 noiembrie 1988, întregul aparat de securitate va acționa cu consecvență pentru executarea ireproșabilă a ordinelor și indicațiilor Comandantului Suprem al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu […]

Consiliul de Conducere și Biroul Executiv ale Departamentului Securității Statului, comenzile unităților centrale și teritoriale, cu sprijinul Consiliului Politic, al organelor și organizațiilor de partid, vor acționa permanent, cu înaltă răspundere și fermitate, pentru îndeplinirea întocmai a misiunilor rezultate din hotărârile de partid și legile țării, din ordinele, orientările și indicațiile Comandantului Suprem. Consiliul de Conducere, șefii unităților centrale și ai Securităților județene vor acționa pentru dezvoltarea continuă a activității de culegere de informații din clandestinitatea elementelor dușmănoase, urmărindu-se cunoașterea, previzionarea și contracararea intențiilor ostile și a planurilor serviciilor de spionaj, ale organizațiilor reacționare, naționalist-iredentiste, fasciste și extremist teroriste din străinătate, precum și ale persoanelor din interior care, prin activitatea lor, pot aduce atingere securității statului”.

În Raportul din octombrie 1989 se menționa că au fost luate de la începutul anului în curs, 2.079 de măsuri, cea mai mare parte aplicate unor cetățeni români care „au atentat la securitatea statului, în special prin acțiuni împotriva conducerii superioare”. Este interesantă precizarea privind categoria socială a celor care au făcut obiectul măsurilor: 53,5 la sută muncitori, 15,3 la sută persoane cu studii superioare. S-a precizat apoi că 84,7 la sută erau bărbați, iar 55,6 la sută persoane în vârstă de peste 51 de ani.

Pentru perioada de pregătire și desfășurare a Congresului al XIV-lea al PCR, Departamentul Securității Statului a adoptat un Plan de măsuri suplimentare. Documentul era conceput și redactat în termeni specifici, să le zic „tehnici”, dar nu aceștia prezintă cel mai mare interes din perspectiva cercetării istorice. Am în vedere unghiul politic de abordare, pornind de la stabilirea obiectivelor. Ilustrez acest aspect cu primele două paragrafe ale Planului:

„1. Va fi mobilizat exemplar întregul efectiv din subordine pentru îndeplinirea ireproșabilă a misiunilor specifice, realizându-se o strânsă cooperare cu organele de Miliție, trupele de Securitate și de pompieri și o conlucrare permanentă cu conducerile unităților socialiste, cu organismele democrației muncitorești revoluționare.

2. În scopul asigurării unui climat desăvârșit de securitate și ordine se vor lua toate măsurile pentru prevenirea difuzării de înscrisuri cu conținut necorespunzător, cunoașterea stărilor de spirit și preîntâmpinarea oricăror evoluții negative, depistarea și anihilarea elementelor care incită la acțiuni și manifestări turbulente, ostile sau lansează ori colportează zvonuri cu conținut tendențios. În acest sens, veți lua imediat legătura cu conducerea Miliției județului – care a primit ordin să constituie grupe formate din cadre de Miliție, luptători din Gărzile Patriotice, membri ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei și, după caz, reprezentanți ai muncitorilor desemnați de către comitetele sindicale, care vor executa acțiuni de patrulare, îndeosebi în locurile aglomerate, acționând în permanență timp de 24 de ore și veți acorda sprijin în selecționarea și instruirea acestora.

Atenție deosebită se va da stabilirii sarcinilor de profil ce revin grupelor mixte de ordine menționate și a modului cum să acționeze acestea, pentru prevenirea difuzării de înscrisuri, prinderea în flagrant a autorilor, depistarea și neutralizarea elementelor care se dedau în public la manifestări ostile și instigatoare, sesizarea cetățenilor străini și altor persoane cu comportament suspect, precum și a oricăror situații ce interesează securitatea statului. Se va insista asupra obligației de a informa imediat organele de Securitate, pentru a fi luate măsurile ce se impun, potrivit competențelor”.

În repetate rânduri, în document se menționau „înscrisurile subversive”, „răspândirea minciunilor posturilor străine de radio”, „constituirea de grupuri disidente”, „relații necorespunzătoare cu străinii”.

Imaginea Bucureștiului de „oraș asediat” era îngroșată de patrularea continuă pe străzi a sutelor de exemplare ale „caprei cu trei iezi” (denumire dată de neobosiții și permanent inspirați „cârcotași”), formațiunilor alcătuite din ofițeri de Securitate și din MApN, din subofițeri milițieni și membri ai Detașamentelor de Tineret pentru Apărarea Patriei, formațiuni la care s-a referit și documentul DSS căruia i-am acordat (cred) spațiul cuvenit.