2020. Învinși și învingători în Pandemie. Azi: Klaus Iohannis n-a luat în calcul Ploaia de la Waterloo

La finele lui decembrie, de cînd există obiceiul bilanțurilor, se fac retrospective ale anului care a trecut. Orice astfel de bilanț are drept punct obligatoriu definirea faptelor și evenimentelor petrecute printr-o notă de esență. Se spune A fost anul… A fost anul declanșării celui De-al doilea Război Mondial (1939) sau anul Revoluțiilor din Est (1989), Anul Marii Uniri (1918) sau Anul Dictatului de la Viena (1940).

Indiscutabil, din acest punct de vedere 2020 e anul Pandemiei.
Un an în care toate evenimentele mari și mici, de la cele sportive pînă la cele politice, au fost influențate decisiv de Pandemie. De lockdown, cum i s-a spus închiderii oamenilor în case; de retragerea statelor în interiorul fruntariilor, ca niște cetăți medievale, între zidurile de apărare; de punerea la îndoială, în numele sănătății, a drepturilor fundamentale ale omului. Pandemia a influențat crucial toate domeniile vieții umane. Se înțelege că a influențat și politicul. Pandemia a făcut ca Donald Trump să piardă alegerile prezidențiale. Pandemia a făcut ca modelul chinezesc să pară multora de urmat. Pandemia a dat o lovitură solidarității ca principiu de bază al UE. Pandemia a fost prilejul ca UE să vîre pe gît statelor din Est produsele de mult gata ale Germaniei în materie de Green Deal.

Era imposibil ca Pandemia să nu-și spună cuvîntul și în privința vieții politice din România. De aceea, tradiționalul bilanț al anului 2020, îl vom intitula Învinși și învingători în Pandemie. Ne vom referi nu numai la lideri politici, la partide, și demnitari, dar și la categorii socio-profesionale, care au pierdut sau au cîștigat, care au ajuns în prim plan sau dimpotrivă au fost uitate.

Să începem cu învinșii din politică.
Marele Învins e Klaus Iohannis.

Toate planurile sale pentru cel de-al doilea mandat, toate ambițiile sale de dobîndi Puterea deplină, au fost spulberate de Pandemie.
În mai multe comentarii am folosit pentru a semnala rolul covîrșitor pe care-l joacă neprevăzutul în Istorie sintagma Ploaia de la Waterloo. Despre rolul Ploii de la Waterloo scriam pe cristoiublog.ro din 26 februarie 2020. Nu începuse Pandemia. Klaus Iohannis se credea pe cai mari. Eu însă îl avertizam:

„Marii oameni politici se definesc prin umilință deplină în fața vieții.
Ei știu că orice poți învinge pe lume cu excepția Istoriei.
Fiind de genul feminin, Istoria are hachițe.
Și toate fuduliile Conducătorilor se lovesc nu de puține ori mortal de hachițele Istoriei.

Napoleon era convins că va învinge la Waterloo.
A plouat însă în noaptea de 17 spre 18 iunie 1815, a plouat cumplit, terenul s-a făcut mlaștină și Napoleon a trebuit să amîne atacul pînă după 11, cînd s-a mai zvîntat pămîntul pentru a putea deplasa tunurile, arma capitală a lui Napoleon.

La ferma lui Caillou, unde a dormit Napoleon în noaptea de 17 spre 18 iunie 1815, s-a amenajat un muzeu cu multe elemente de multimedia. Vizitatorul – eu am fost – e însoțit pe parcursul trecerii dintr-o cameră într-alta de zuruitul ploii pe acoperiș, un zuruit neliniștitor, pentru a-l face pe turist să trăiască starea sufletească a Împăratului în timp ce afară ploua cu găleata.”

Ploaia de la Waterloo e acel neprevăzut care înfrînge ambiții și face din planuri mărețe simple însăilări pe hîrtie. Victime ale unei hachițe a Istoriei de tip Ploia de la Waterloo sînt nenumărate în Istorie. Planurile lui Hitler au fost date peste cap de ceva la care nu se gîndise: iarna din 1941 a fost una dintre cele mai grele din Istoria Rusiei. Nicolae Ceaușescu a picat din cauza Ploii de la Waterloo întruchipate de vremea de primăvară în plină iarnă dintre 15 și 26 decembrie 1989.

Sub acest semn putem spune că pentru Klaus Iohannis Pandemia, venită în martie 2020, a fost Ploaia de la Waterloo. Scriam pe cristoiublog.ro din 7 aprilie 2020 sub titlul Pentru Klaus Iohannis Ploaia de la Waterloo a fost Criza de Coronavirus că Klaus Iohannis visase anul 2020 ca anul Puterii sale depline. Prin provocarea alegerilor anticipate urma să aibă puterea deplină în România. Declanșarea mecanismului se face în 29 ianuarie 2020, cînd Guvernul Orban decide să-și asume răspunderea pe un proiect de lege respins deja de majoritatea parlamentară. Declanșarea alegerilor anticipate apărea ca imposibilă din punct de vedere constituțional. Cu toate acestea, profitînd de mediocritatea clasei noastre politice, de slugărnicia lui Ludovic Orban, lui Klaus Iohannis îi e cît pe aci să-i iasă. În seara de miercuri, 26 februarie 2020, după consultările de la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis anunță desemnarea lui Florin Cîțu pentru formarea noului Guvern. Florin Cîțu fusese desemnat ca să pice în Parlament. Lipsit de coloană vertebrală, practic o rîmă din punct de vedere moral, ministrul Finanțelor acceptă rolul penibil de a o face pe premierul desemnat. Și și-ar fi dus rolul pînă la capăt, picînd în Parlament pentru a deschide calea anticipatelor, dacă nu venea Pandemia. Pe 12 martie 2020, cînd mai erau cîteva minute pînă la votarea lui Florin Cîțu în Parlament, Klaus Iohannis îl retrage, anunțînd un guvern de adevăratelea condus de Ludovic Orban care să facă față Pandemiei. Klaus Iohannis fusese la un pas de dobîndirea unui Parlament al Meu. PSD era groggi la vremea respectivă. Anticipatele ar fi însemnat un scor uriaș pentru PNL. Klaus Iohannis ar fi beneficiat de o majoritate zdrobitoare. Alegerile parlamentare au fost amînate pînă la termenul constituțional din iarnă. Puterea absolută însemna pentru Klaus Iohannis și dobîndirea administrației locale. Ținute la termen, în iunie 2020, alegerile locale ar fi adus cu sine o victorie a PNL într-o proporție incredibilă. Pandemia a spulberat și acest plan al lui Klaus Iohannis. Amînate prin Ordonanță de urgență în 6 aprilie 2020 alegerile locale se desfășoară pe 27 septembrie 2020. Scorul PNL nu e cel visat de Klaus Iohannis. Pandemia a frînt și ambiția lui Klaus Iohannis de a pune mîna pe administrația locală.

În plină Pandemie Klaus Iohannis impune ținerea alegerilor parlamentare pe 6 decembrie 2020. E convins că, desfășurate acum și nu mai tîrziu, alegerile parlamentare vor aduce PNL un scor uriaș, iar lui Klaus Iohannis, majoritatea parlamentară menită să-i dea puterea absolută. Deși sînt semnale că ținerea alegerilor pe 6 decembrie 2020 ar putea fi un dezastru pentru PNL, Klaus Iohannis nu renunță. Socotise că desfășurate pe 6 decembrie 2020, în plină Criză provocată de cel de-al doilea val, alegerile aveau să țină departe de urne electoratul PSD. Calculele erau simple. Restricțiile sanitare loveau campaniile partidelor adversare ale PNL. Profitînd de faptul că era la guvernare, PNL putea desfășura o campanie fără restricții. Ce polițist din subordinea lui Marcel Vela ar fi avut curaj să-i amendeze pe candidați PNL, mulți dintre ei deplasați în teritoriu ca demnitari și nu ca înscriși în cursă?! Pentru victoria PNL, Klaus Iohannis calcă totul în picioare: Constituția, bunul simț, democrația.

Alegerile din 6 decembrie 2020 au fost un dezastru pentru PNL și prin asta pentru Klaus Iohannis. Partidul meu s-a clasat pe locul al doilea, cu doar 25 la sută. Aliatul discret al PNL, USRPLUS a luat doar 15%. A intrat în Parlament, luînd de la toate partidele- Alianța pentru Unirea Românilor. Din majoritatea zdrobitoare visată de Klaus Iohannis s-a ales praful. De la Guvernul MEU, cu care voia să reseteze România, s-a ajuns la Guvernul Florin Cîțu. Cum să schimbi România cu Guvernul Cîțu? Notam pe cristoiublog.ro din 7 aprilie 2020:

„Din 26 februarie 2020, cînd Klaus Iohannis bea deja șampania victoriilor din 2020, pe cristoiublog.ro, la Gîndurile lui Cristoiu de pe Mediafax, la emisiunile de la TVR, Antena 3, Realitatea Plus, am invocat iar și iar momentul ploii de la Waterloo.

Nu pentru ca Klaus Iohannis să se trezească din beția succeselor și să cadă în genunchi în fața Doamnei care e Istoria, ci pentru ca toți cititorii și telespectatorii mei să înțeleagă că trebuie să petreci victoria numai și numai după ce ai avut-o. Asta deoarece în viața fiecăruia din noi, cînd sîntem siguri că a doua zi bem din cupa victoriei, poate surveni peste noapte Ploaia de la Waterloo.”

N.B.: Interzis de YouTube pentru șapte zile, „Jurnalul meu video” poate fi vizionat pe pagina pagină a cristoiublog.ro și pe canalul de Vimeo cristoiuTv