Majoritatea românilor consideră că situaţia generală a ţării este mai rea comparativ cu cea din urmă cu 30 de ani, potrivit rezultatelor unui sondaj INSCOP

A doua „cădere a Saigonului”

Șocul crizei afgane

Criza din Afganistan a determinat scurtarea vacanței secretarului general NATO. Vineri, 13 august, a avut loc o reuniune de urgență în cadrul NATO, convocată de secretarul Jens Stoltenberg deoarece situația în Afganistan s-a agravat: talibanii amenință capitala Kabul. Combatanții talibani au ocupat 18 dintre cele 34 de capitale provinciale, inclusiv orașele Kandahar și Herat, al doilea, respectiv al treilea ca mărime din Afganistan. Talibanii au intensificat atacurile şi asupra capitalei țării, Kabul. ”Ceea ce se întâmplă acum este rezultatul a 20 de ani de politici greșite şi de priorități militare inadecvate”- a declarat generalul american în retragere Wesley Clark, fost comandant al trupelor aliate din Europa (SACEUR) în timpul războiului din fosta Iugoslavie. Greșelile făcute de fostul Secretar al Apărării Donald Rumsfeld referitoare la antrenarea și dotarea forțelor afgane, încă din 2006, se răzbună acum. Mai mult, liderul grupului republican din Senatul SUA, Mitch McConnell, i-a cerut președintelui Joseph Biden să retrimită trupe în Afganistan. ”Iată ceea ce trebuie să se întâmple acum. Preşedintele Biden trebuie să ofere mai multă susținere forțelor afgane, începând cu sprijinul aerian intens inclusiv după 31 august. Altfel, rețeaua teroristă Al-Qaida şi talibanii ar putea celebra 20 de ani de la atentatele din 11 septembrie prin incendierea Ambasadei SUA din Kabul”-a declarat senatorul Mitch McConnell. Reamintim că fostul președinte american Donald Trump a decis retragerea trupelor SUA din Afganistan, în cadrul unui acord semnat în 2020 cu mișcarea talibanilor afgani. Fosta administrație Donald Trump stabilise retragerea trupelor SUA până în mai 2021, dar preşedintele Joseph Biden a amânat retragerea până pe 31 august 2021. De fapt Democrații din Congresul SUA îi țin parte președintelui Biden. Astfel senatorul Murphy, un democrat de vârf din Comitetul pentru relații externe al Senatului și susținător al politicii externe a administrației Biden spune: „Eșecul complet al Armatei Naționale Afgane pentru a-și apăra țara este acuzarea unei strategii eșuate care durează de 20 de ani, bazată pe credința că miliarde de dolari ai contribuabililor americani ar putea crea un guvern central eficient și democratic într-o națiune care nu a avut niciodată unul ”.

Khan prietenului lui Massoud[1] noul ministru afgan al apărări

Dacă trebuie să credem evaluările serviciilor de informații americane, cele care s-au scurs în media săptămâna aceasta, este doar o chestiune de timp până când capitala Afganistanului, Kabul, va cădea în mâinile talibanilor. Pentru unii, este șocant să se creadă că orașul, de aproximativ 5 milioane de locuitori, aflat în centrul țării ar putea fi în curând următorul care va cădea, după presiunea talibanilor de a prelua controlul asupra capitalelor provinciale din nord. Însă pentru observatorii dezastrului politic care s-a desfășurat toată vara în cabinetul președintelui afgan Ashraf Ghani și al agențiilor de securitate afgane, prăbușirea iminentă a sediului guvernului afgan a fost în întregime previzibilă. Guvernul lui Ghani este în cădere liberă, iar conducerile serviciilor de securitate din Afganistan sunt în deplină dezordine. Ghani a anunțat destituirea ministrului apărării din Afganistan, Hayatullah Hayat, și înlocuirea lui cu generalul Bismillah Khan Mohammadi. Absolvent al Academiei Militare de la Kabul și fost membru al Partidului Democrat Popular din Afganistan, sprijinit de sovietici, Khan a fost vizat pentru funcția de vârf a armatei afgane de când a fost numit șef de stat major al armatei în 2002. Khan și-a început cariera ca ofițer, bine apreciat, care a crescut apoi rapid în rândurile forțelor mujahedini antisovietice în timpul primului război civil afgan din anii 90. Mai târziu a devenit un confident al lui Ahmad Shah Massoud, ajutându-l pe legendarul „Leul din Panjshir” să construiască Alianța de Nord, anti-talibană, într-un ”zid de rezistență” în munții Panjshir din nord-estul Afganistanului. În calitate de membru al consiliului militar de supraveghere Shura-e Nazar al Alianței Nordului, Khan a servit ca legătură militară primară pentru Kabul și provinciile din apropiere, Parwan și Kapisa, în timpul luptei pentru a recupera țara de la talibani, pentru prima dată. Câțiva ani mai târziu, în 2014, când ministrul apărării, Mohammed Fahim a murit, Khan a devenit de facto șeful uneia dintre cele mai importante facțiuni din armata afgană – rămășița din umbră a consiliului Shura-e Nazar[2] – și a moștenit sprijinul liderilor influenți ai Alianței Nordului, cum ar fi Younus Qanooni, fost președinte al Wolesi Jirga, camera inferioară a parlamentului din Afganistan. De fapt, legăturile puternice ale lui Khan cu Alianța Nordului l-au pus deseori în contradicție cu ministrul apărării din Afganistan în perioada post-talibană timpurie, Abdul Rahim Wardak. Un etnic paștun care s-a antrenat în Statele Unite, Wardak și-a favorizat adesea colegii paștuni pentru funcții de conducere, iar antipatia față de Khan a fost adesea o sursă de fricțiune în rândul ofițerilor de rang mediu. Ani de-a rândul, Khan și Wardak s-au luptat pentru orice, de la numirile de personal până la materialul militar venit din SUA ca ajutor, iar rețeaua de loialiști a lui Khan la nivel de brigadă și batalion se credea că avea o înțelegere bună a modului în care opera armata afgană. Khan era mai cunoscut prin inițialele BK și avea o reputație de om controversat. În rândul comandanților militari aliați dislocați în Afganistan s-a crezut, pe scară largă, că acest militar Khan, se afla în fruntea unei mafii elaborate care era legată de orice fel de act de corupție din armată și de preluare în scop de valorificare a ajutorului militar american și al NATO. Mulți ofițeri americani de rang înalt bifează lista numeroaselor ”debilități” ale lui Khan și doresc cu voce tare să fie înlăturat. Totuși, în tot atâtea ocazii, s-a spus, de asemenea, că demiterea lui Khan ar putea duce la divizii și mai profunde și chiar la prăbușirea armatei afgane în sine.

Va avea Ghani soarta lui Mohammed Nadjibulah?

În cercul apropiat a lui Ghani se află și vicepreședintele Amrullah Saleh. Dacă există o persoană care ar fi susținut cu tărie numirea lui Khan în funcția de ministru al apărării, probabil acesta ar fi fost Saleh, fostul traducător de limbă engleză al lui Massoud și, timp de mulți ani după moartea lui Massoud, legătura principală a fracțiunii Alianței Nordice cu CIA. Saleh – care, la un moment dat, a condus serviciul de informații al Afganistanului, Direcția Națională de Securitate sau NDS – nu s-a ascuns niciodată să-și arate dezgustul său, de cele mai multe ori vehement, pentru reconcilierea cu talibanii. Deștept și dur, Saleh încă mai exercită o influență semnificativă asupra facțiunilor cheie din serviciile de securitate afgane, iar mintea sa strategică ascuțită și maniera directă de a conduce i-au adus o cantitate considerabilă de respect și loialitate. Reputația ”dubioasă” a lui Khan și comportamentul dur a lui Saleh, mai ales în folosirea tehnicilor dure de interogare, în timp ce era șef al NDS, arată cei doi sunt ferm hotărâți să folosească orice mijloace necesare pentru a apăra Kabul. Întrebarea este dacă alte părți ale cercului de conducere al lui Ghani pot, sau într-adevăr, ar trebui să reziste. De luni de zile, oficialii din Pakistan și Statele Unite l-au presat pe Ghani să-l retragă din funcția sa pe consilierul său pentru securitate națională, Hamdullah Mohib. Tensiunile dintre Mohib și oficialii Departamentului de Stat al SUA au început pentru prima oară în urmă cu doi ani, pe fondul unui impas asupra discuțiilor dintre guvernul lui Ghani și talibani. Apoi, la sfârșitul lunii mai a acestui an, șeful de stat major al armatei pakistaneze, generalul Qamar Javed Bajwa, i-ar fi spus lui Ghani că nu se va mai întâlni cu Mohib după ce Mohib a acuzat Pakistanul că sprijină talibanii și a comparat țara cu un bordel. Astfel s-ar putea să nu treacă foarte mult până când și Mohib este forțat să plece. Dar chiar dacă el supraviețuiește politic, nu există nicio garanție că guvernul lui Ghani o va face. Realist vorbind, timpul rămas pe ceasul politic al lui Ghani trece rapid. Dacă Kabul cade, așa cum s-a prezis, nu se știe ce se va întâmpla cu el. Nu putem decât să sperăm că nu va avea aceeași soartă ca Mohammed Nadjibulah, predecesorul său din epoca sovietică, care a avut un final deosebit de cumplit atunci când talibanii au pus mâna pe Kabul în 1996.

Evacuarea diplomaților străini din Afganistan sau evitarea lecției Saigon(?!)

 În timp ce Rusia se pregătește pentru aplicația Zappad 2021 Pentagonul mobilizează mii de soldați ai Infanteriei Marine a SUA pentru o posibilă evacuare a ambasadei Statelor Unite din Kabul, Afganistan, informează New York Times. Se pare ca Pentagonul a învățat lecția de la Saigon odată cu retragerea trupelor americane din Vietnam. Administrația Joe Biden ia în acest moment în calcul posibila prăbușire a guvernului afgan în următoarele 30 de zile. Ambasada americană din Kabul a emis joi o alertă în care i-a sfătuit pe toți cetățenii americani care se mai află în Afganistan „să părăsească imediat țara folosind orice cursă aeriană comercială posibilă”. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a fost întrebat într-o conferință de presă cum vor încerca autoritățile americane să evite o paralelă între evacuarea Kabulului şi căderea Saigonului, din timpul războiului din Vietnam. „Nimeni nu abandonează Afganistanul”, a fost răspunsul oficialului american. Și totuși lucrurile se complică în Afganistan. În decursul unei săptămâni, militanții talibani au capturat șase capitale regionale, ducând la reacții de panică în Statele Unite, Europa și în întreaga lume. Europenii se gândesc să părăsească propriile ambasade. În urma luptelor urbane din Taloqan, Kunduz și Sar-i-Pul, talibanii au susținut că ocuparea fiecărui oraș a fost finalizată până la finele săptămânii trecute. În ziua precedentă, Shibirghan, capitala provinciei Jowzjan din nordul Afganistanului, a fost preluată de talibani prin luptă. Zarange, capitala provinciei Nimruz din sud-vestul Afganistanului, a fost predată talibanilor fără luptă pe 6 august. A urmat apoi Aybak, capitala provinciei Samangan din nordul Afganistanului, care a devenit a șasea capitală regională care revine grupului militant. Capturarea Kunduz de către talibani marchează cea de-a treia preluare a orașului începând cu 2001. În 2015, confiscarea capitalei de către talibani a fost considerată un obstacol jenant pentru armata națională afgană instruită de SUA și de NATO. Capacitatea talibanilor de a deține orașe este o dezvoltare îngrijorătoare. În cele două decenii de după invazia americană, talibanii și-au găsit sprijinul în zonele rurale, menținând o insurgență la nivel scăzut și efectuând atacuri teroriste în orașe, mai degrabă decât încercând să le captureze și să le ocupe. Long War Journal, o publicație a Fundației pentru Apărarea Democrațiilor, estimează că talibanii controlează acum pe deplin 223 din cele 421 de districte din Afganistan, mai mult de jumătate – o creștere de trei ori față de cele 73 pe care le deținea la începutul ofensivei. În consecință, strategia grupului s-a mutat către capturarea orașelor din provinciile periferice, creând efectiv spațiu pentru sine în periferia Afganistanului și împingând forțele guvernamentale în centrul țării. Ambasada SUA a reacționat la această dezvoltare îndemnând toți cetățenii SUA să părăsească Afganistanul. Forțele SUA și NATO au rezistat constant oricărei întoarceri acum în țara devastată de război. Ministrul apărării al Germaniei a exclus public opțiunea după ce talibanii au preluat Kunduz, al șaselea cel mai populat oraș din Afganistan, fostul sediu al forțelor germane din Afganistan, mai bine de un deceniu. Multe din locuințele celor din Kunduz au fost deja ocupate de talibani, care, potrivit martorilor, i-au observat pe aceștia cum sapă găuri în pereți să se poată deplasa fără să fie observați din aer de aviația americană care vine în sprijinul afganilor. În urma luptelor violente, mii de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele și să caute refugiu în altă parte. Iar de multe ori aceștia ajung să plătească cu viața. Zeci de civili au fost uciși și răniți în ultimele zile, aproape 70 au ajuns cu răni la spitalul regional din Kunduz.

Armata turcă se poziționează pentru apărarea aeroportului din Kabul

Turcia încă intenționează să preia paza aeroportul din Kabul după ce celelalte trupe străine se retrag din Afganistan, dar monitorizează situația după avansuri rapide ale insurgenților talibani, au spus doi oficiali turci. Luptătorii talibani au preluat controlul asupra unui alt oraș din nordul Afganistanului, a opta capitală de provincie care le-a căzut în șase zile, în timp ce forțele străine conduse de SUA își finalizează retragerea. Turcia s-a oferit să desfășoare trupe pe aeroportul din Kabul după retragerea NATO și a purtat discuții cu Statele Unite săptămâni întregi pentru a implementa operațiunea. În schimb, președintele Tayyip Erdogan a cerut îndeplinirea condițiilor financiare, logistice și diplomatice. „Deocamdată nu s-a schimbat nimic în ceea ce privește TAF (Forțele Armate Turcești) care preiau controlul asupra aeroportului din Kabul. Discuțiile și procesul continuă„, a declarat pentru Reuters un înalt oficial turc. „Lucrările continuă pe baza faptului că transferul va avea loc, dar, desigur, situația din Afganistan este urmărită îndeaproape.” Într-un interviu televizat pe 11 august de postul CNN Turk, Erdogan a spus că se poate întâlni cu talibanii ca parte a eforturilor de a pune capăt luptelor din Afganistan. „Instituțiile noastre fac eforturi care ar putea să se extindă până la unele întâlniri cu talibanii … aș putea chiar să-l întâlnesc pe cel care va fi în poziția de lider al lor„, a spus Erdogan. Talibanii au avertizat Turcia împotriva păstrării trupelor sale în Afganistan pentru a păzi aeroportul din Kandahar. În comentariile adresate presei străine în Islamabad, pe 11 august, prim-ministrul pakistanez Imran Khan a declarat după discuții cu ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, că vor fi depuse eforturi pentru a facilita discuțiile dintre talibani și Ankara. „Cel mai bun lucru este ca Turcia și talibanii să poarte un dialog față în față. Deci ambii pot vorbi despre motivele pentru care aeroportul din Kabul trebuie asigurat„, a spus Khan. „Și așa vom vorbi cu talibanii, pentru a ne folosi influența asupra lor, pentru a purta o discuție față în față cu Turcia”. Un oficial turc de securitate a declarat că Turcia continuă să evalueze evoluțiile din Afganistan. Planul Turciei de a asigura securitatea aeroportului din Kabul este mai probabil o încercare de a profita de unii din banii pe care Ankara i-a investit deja în țară. De exemplu, 90 la sută din cele 76 de companii turcești care activează în Afganistan lucrează în sectoarele construcțiilor dar și în calitate de contractori. Aceste companii au dezvoltat 701 de proiecte între 2003 și 2018, în valoare totală de aproximativ 6,6 miliarde de dolari. Drept urmare, poporul afgan are o percepție generală pozitivă asupra Turciei. Talibanii au criticat planul Turciei de a proteja aeroportul, dar și-au exprimat speranța pentru legături strânse cu Ankara după retragerea trupelor. Ankara a angajat compania militară privată SADAT (după modelul rusesc al Companiei Wagner) care intenționează să angajeze insurgenți ai malițiilor pro-turce din nordul Siriei.

China, Afganistanul și uigurii

Pentagonul a declarat pe 9 august că situația securității în Afganistan „nu merge în direcția corectă”, în timp ce militanții talibani au capturat o a șasea capitală de provincie afgană. Emisarul american pentru Afganistan, (Zalmay) Khalilzad, va merge la Doha, în Qatar, pentru a le cere talibanilor să înceteze ofensiva militară şi să negocieze un acord politic, a anunțat Departamentul de Stat al SUA. China şi Rusia au încheiat vineri manevre militare comune, trimițând un semnal de forţă pe fondul crizei din Afganistan, unde talibanii continuă să avanseze sub privirile atente ale Beijingului, a cărui prioritate este protejarea zonei pentru a preveni o recrudescenţă a extremismului uigur, comentează EFE, potrivit agerpres. Până la 100.000 de militari au participat săptămâna aceasta la exerciţii „antiteroriste” destinate să demonstreze „hotărârea” celor două armate de a face faţă „situaţiei de securitate în schimbare” în Asia Centrală, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării chinez. Este de fapt începutul în Extremul Orient a exercițiului Zapad 2021 ce se va desfășura la granița cu Țările Baltice. China a participat la aceste exerciții cu avioane de luptă J-20, bombardiere H-6K şi avioane de transport Y-20, printre altele, pe lângă vehicule blindate şi noile sale rachete HQ-17, capabile să doboare ”orice fel de amenințări în perimetrul său de apărare”. China încearcă să evite ca teritoriul său să fie afectat de ostilitățile din Afganistan, ţară cu care se învecinează pe aproximativ 60 de kilometri de graniţă în regiunea nord-vestică Xinjiang, o zonă locuită de o majoritate de etnici uiguri, unde în ultimele decenii au avut loc atacuri de diferite tipuri, inclusiv atacuri teroriste. Unele dintre acestea au fost încurajate de grupări ale uigurilor care au fugit din Xinjiang, potrivit unui raport din 2020 al Consiliului de Securitate al ONU: „în Afganistan îşi continuă activitatea Mișcarea de Independență a Turkestanului de Est (EMIT) şi alte forțe teroriste din China, Pakistan, Tadjikistan şi Uzbekistan”. În aceste grupări s-ar afla aproximativ 300 de combatanți refugiați în provincia de frontieră Badakshan din Afganistan, se arată în raport. China este preocupată de faptul că Afganistanul poate iradia instabilitate şi poate deveni un fief pentru Mișcarea de Independență a Turkestanului de Est (EMIT) uigur. De aceea, menține o legătură strategică cu Pakistanul, o ţară capabilă să influențeze acțiunile talibanilor. Islamabadul, la rândul său, şi-a manifestat întotdeauna sprijinul pentru Beijing în legătură cu Xinjiang, o regiune în care organizațiile pentru drepturile omului denunță existența internărilor forțate, a torturii şi sterilizărilor uigurilor, ceea ce Beijingul neagă. Dacă conflictul din Afganistan continuă persistă pericolul ca terorismul şi traficul de droguri să se răspândească în regiune, ceea ce ar amenința proiectele de investiții în Noul Drum al Mătăsii, cu care China încearcă să își maximizeze influența în diferite colțuri ale lumii, inclusiv în Asia Centrală. Cum va reacționa China la preluarea Afganistanului de către talibani? Este o întrebare crucială pentru stabilitatea Asiei Centrale.


[1] Influent comandant de gherilă în timpul conflictului împotriva forțelor sovietice între 1979 și 1989, în anii ’90 a condus aripa militară a guvernului împotriva milițiilor rivale, iar după preluarea puterii de către talibani a devenit principalul lider al mișcărilor de opoziție și a luptat împotriva acestora până la asasinarea sa în 2001.

[2] Shura-e Nazar- Consiliul de Supraveghere al Nordului – a fost creat de Ahmad Shah Massoud în 1984 în provinciile nordice ale Takhar, Badakhshan, Balkh și Kunduz, în timpul războiului sovieto-afgan. Aceasta a cuprins și a unit aproximativ 130 de comandanți de rezistență din 12 regiuni nordice, de est și centrale ale Afganistanului.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

6 comentarii pentru articolul „A doua „cădere a Saigonului””

  • Bai, cum umbla talibanii aia asa fara masca prin Kabul? Si in grupuri mai mari de 500? Daca il trimiteau americanii pe Arafat acum vreun an in Afganistan, le baga omu’ un lock-down de ii lua mama dreaq cu razboiu’ lor. Iar la sfarsit ii capacea colonelu’ Gheorghita cu doua bucati de vaxin, de jar manca si mama lor de talibani, care e talibani!

  • Si cica boul de Trump voia sa invadeze Iranul.Imi imaginez ce bataie isi luau amerlocii pe acolo.Muuica frate cum ar zice olteanu.Liliiiii Taica.Haoleu maicuta. 😆 😆 😆

  • Generale, Kabulul e deja pa. Ideea e ca vacarii si-au lasat a doua oara aliatii cu chilotii in vine. Vezi Vietnam si acum Afganistan. Cine ne garanteaza ca nu vor face si cu aliatii NATO (art 5) la fel? Ca elicoptere au, slava Domnului!

    • Pai de fapt Afganistan este al doilea Vietnam,si au luat o din nou amerlocii in freza,gata Talibanii au cam castigat razboiul,se pot lauda ca i au dat afara pe amerloci.Le mai ramane soldatilor talibani sa si gaseasca fiecare cate 72 de virgine ca sa sarbatoreasca victoria.Asta mai au de facut baietii.Sa caute virginele pe unde se poate ,in rest au cam rezolvat treaba. 😆 😆 😆

    • E de ajuns sa cada la intelegere cu Putin sa le dea Venezuela inapoi ,si amerlocii sunt in stare sa le dea la rusi toata Europa de Est(chiar si toata Europa de fapt).Noroc ca lui Putin i vine sa se pise pe americani mereu,si considera ca e nedemn pentru el sa discute cu americanii.E drept ca a latrat Biden un pic la el,la Geneva(speram si noi ca isi revin amerlocii din corzi),dar pina la urma treaba s a dovedit un pirt.

      • @tudy
        O fi latrat da’ a uitat sa-si ia si oolele cu el! 😆

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog