A fost mai scump în Poiana Brașov decât în Dubai

Au trecut și Sărbătorile Pascale! Cu bucurie, fericire sau nefericire, cu prea mult sau prea puțin, cu gânduri curate sau ne(curate), cu ouă, cozonac, pască și voie bună, cu o știre nefastă, vreo crimă strecurată în jurnale și altele, iar noi ne-am trezit nevoiți, să ne pornim motoarele și să ne luăm cu asalt locurile de muncă.

Dacă timpul a fost generos, am răsfoit știrile, am privit cu plăcere anumite emisiuni, am cercetat social media și am tras o concluzie, poate superficială și nerealistă, însă, cu siguranță, cred că a fost mai scump în Poiana Brașov decât în Dubai, altfel nu se explică invazia românească în Emirate.

M-am uitat cum noi, ca buni creștini ce suntem, am ales să luăm lumina sfântă din Egipt, Dubai sau Maldive. De fapt, cred că egiptenii se gândesc serios să emigreze în România, văzând atât puhoi de omenire ce le-a trecut pragul. Cred că zic, în sinea lor, că s-au mutat emirii pe meleaguri mioritice și aici curge doar lapte și miere. Probabil își imaginează că parcurgem drumul până la aeroport încălecați pe cai, pentru că dacă dau o căutare pe Google văd că poți face 7ore pe un drum de 2 ore, că deținem locul întâi la accidente mortale pe șoselele noastre și că până și liderii noștri se pozează în șeile cailor și la bustul gol.

Nu mi-a fost dat să văd o poză din Bulgaria, din Grecia, de Turcia nu zic pentru că e în lockdown, nici chiar prea multe din Loft, Nuba sau alte cluburi exclusiviste de pe litoral.

Nu e de rău, e de bine! Asta înseamnă prosperitate, creștere economică, bunăstare financiară. Dar oare nu ar fi minunat să găsim soluții să fim și noi invadați de turiști, să lase și alții banii la noi, să ne bucurăm și noi că ne laudă ospitalitatea.

Dar, noi, românii, suntem mereu surprinzători! În vremuri grele fugim pe plajele din Egipt și Dubai. Să nu mai vorbim chiar și de îndepărtatul Zanzibar, unde deja am acaparat afacerile, am ocupat hotelurile și ne simțim ca și cum am merge pe faleza din Mamaia.

Chiar e o bucurie să vezi atâta fericirea pe chipurile oamenilor cocoțați pe cămile, aceleași poze în copy-paste la Burj Al Arab, în fața frumoaselor fântâni arteziene muzicale din Dubai sau cu palmierii și apa superbă a insulelor Maldive. Ar fi plăcut să văd că ministrul nostru al Economiei aruncă un ochi peste cifrele puse la dispoziție de agențiile de turism și face un calcul minim, simplu chiar și pentru un elev de gimnaziu, și trage propria concluzie reală și asumată despre cât de departe suntem noi pentru turiștii străini, dar în principal pentru cei români, câți bani se duc pe alte plaje și pe multe alte iluzii.