Acum, frustratul are pâinea şi cuţitul

Mai greu de suportat decât hoţul care copiază în ultima bancă pare a fi frustratul.
Îl ştim cu toţii.
Nu îi creşte nici un fir în barbă şi asta îl omoară. E slab ca o aşchie şi nu e în stare să prindă o minge. Se pensează lunar, cu religiozitate şi, neîndoielnic, are manichiura la zi.
Nu îl vezi la chefuri. Berea cu prietenii îi este total necunoscută, ca şi săruturile furate fetelor (asta e de pe vremea mea).

Frustratul nu îşi poate depăşi condiţia, oricâte eforturi ar face.
Nu înţelege lumea şi urăşte tot ce nu ajunge la mintea lui închistată.
Acum, frustratul are pâinea şi cuţitul.
Şi pentru că lui nu îi place nimic din ce ne place nouă, vrea să croiască o lume după chipul şi asemănarea lui.
Vreţi la biserică? Treceţi la seminarii motivaţionale şi lăsaţi prostiile!
Vreţi să vă căsătoriţi? Luaţi de aici îndoctrinare LGBT.
Nu aveţi nevoie de Înviere pentru că a spus Greta că trebuie să salvăm păpădia de şes şi viezurele cu bucle. Şi asta trebuie să ţină loc de credinţă.
Tot ce nouă ne pare normal lui îi repugnă.

Şi pentru că, în sfârşit, toată clasa, care l-a torturat în copilărie, e la picioarele lui, îşi poate impune punctul de vedere: „Asta-i pohta ce-am poftit”
Lumea se schimbă fundamental şi dramatic sub ochii noştri pentru că negrul vrea să fie alb şi nu poate.
Pentru că femeie neiubită vrea să fie bărbat, poate aşa scapă de singurătate.
Bărbaţii vor să nască, iar femeile să nu mai nască.
Nepoţii vor să îşi ucidă bunicii pentru că nu au chef să îi îngrijească, iar mamele pruncii nenăscuţi pentru că le strică silueta.
Pentru că toţi cei care trăiesc drama respingerii vor să devină dezirabili.

Şi pentru că nu reuşesc vor să ne schimbe lumea.
Deoarece nu vor să accepte că problema e la ei, ne-o inventează nouă, celor care încă credem şi propovăduim valorile în care am crescut.
Oamenii ăştia au o nevoie obositoare şi permanentă de duşmani. Imaginari sau nu, ei trebuie să urască pentru a putea fi fericiţi.
În micimea lor interioară, frumosul trebuie distrus.

Normalul lor e urât şi întunecat.
Iar noi, bieţi trăitori în lumea noastră din ce în ce mai îngustă dar luminoasă, trebuie să supravieţuim.
Altfel, în 50 de ani planeta va fi populată de trotinete vorbitoare, care trăiesc în comun, se spală o dată pe an ca să nu strice cosmosul şi mănâncă doar carne de plastic şi salată de euglene.

(Text de Adriana Stoicescu)