Adevărata cauză a Crizei guvernamentale: Bătălia pentru cine va pune mâna pe miliardele de euro venite prin PNRR de la Uniunea Europeană

În comentariul anterior, intitulat La negocierea Acordului de Guvernare, PNL va pune drept condiție indispensabilă obținerea ministerului Fondurilor Europene și ministerului Transporturilor, am ținut să semnalez, pentru importanța sa în contextul Crizei politice actuale, declarația lui Rareș Bogdan potrivit căreia, dacă învinge la Congres, Gruparea Cîțu va invita USRPLUS să vină în Coaliția de Centru Dreapta doar cu condiția unei renegocieri a Acordului din decembrie 2020. La aceste negocieri PNL – Cîțu va cere ca două ministere cu mare greutate – al Fondurilor Europene și al Transporturilor – să aparțină PNL. Deși crucială pentru înțelegerea unor evenimente văzute de mulți analiști ca tulburi – cu toate că eu am susținut și susțin că sînt tulburi doar în aparență, dacă ținem cont de interesele fiecărui partid, ele sînt limpezi – declarația lui Rareș Bogdan, făcută la emisiunea lui Ionuț Cristache de la TVR, a trecut neobservată în presa noastră cu pretenții de a fi independentă.

Chiar din debutul Crizei, cînd toată presa devenită peste noapte anti-Cîțu, insista pe rolul decisiv al premierului în declanșarea rupturii dintre PNL și USRPLUS, am susținut, pe cristoiublog.ro, și la emisiunea de la Aleph News, Gîndurile lui Cristoiu, că Florin Cîțu n-a acționat de capul lui. Ghidat de Klaus Iohannis și presat de PNL, Florin Cîțu s-a purtat dinadins mitocănește cu USRPLUS pentru a obliga formațiunea să părăsească (fie și parțial) Coaliția de Centru – Dreapta. Orice premier vrea să rămînă premier pînă la Judecata de Apoi. Cînd e vorba de un premier de Coaliție, precum Florin Cîțu, respectivul se dă peste cap pentru a nu stîrni mînia unuia dintre partidele din Coaliție. Nu de alta, dar el știe că funcția sa depinde de supraviețuirea Coaliției de guvernare. Dacă ar fi fost după el, Florin Cîțu nu l-ar fi demis pe Stelian Ion. Interesul lui Florin Cîțu în bătălia din PNL viza exclusiv adoptarea PNDL-3. Programul are o importanță covîrșitoare pentru primarii PNL (și nu numai) din întreaga țară. Impunînd Programul, Florin Cîțu a urmărit să-și asigure votul delegaților primari la Congres. Trecerea programului Anghel Saligny pe agenda ședinței de Guvern fără ca vicepremierul și miniștrii USRPLUS s-o știe și în pofida absenței răspunsului de la Justiție a stîrnit bombănelile USRPLUS. Dan Barna (Dacian Cioloș are alte jocuri) ar fi înghițit totuși gălușca. Numai că, pe seară a venit revocarea lui Stelian Ion, ministrul Justiției. Decizia premierului, la îndemnul lui Klaus Iohannis, a pus USRPLUS într-o situație fără ieșire. Potrivit Actului adițional la Acordul din decembrie 2020, „trimiterea cererii de revocare a unui ministru către Președinte se exercită după informarea prealabilă a formațiunii care l-a propus ministru pe baza unor argumente cuprinse într-o evaluare obiectivă făcută de premier și după o dezbatere în Coaliție”.

Actul adițional a fost semnat de membrii Coaliției în 20 aprilie 2021. Momentul a fost finalul Crizei din aprilie 2021, declanșată de revocarea lui Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății. Felul în care avusese loc revocarea încălca orice regulă de funcționare a unei Coaliții. La vremea respectivă am scris, că deși nevoia de obținere a acceptului scris al partidului care l-a desemnat pentru ca un ministru să poată fi demis nu e consfințită în Acordul de Guvernare, ea se înțelege de la sine. La început, USRPLUS a sărit în sus, indignată, și a emis o declarație prin care amenința cu ieșirea de la Guvernare. Cum însă friptura guvernamentală continua să stîrnească miresme plăcute nasurilor fremătînde ale liderilor USRPLUS, formațiunea s-a mulțumit cu semnarea Actului adițional. Era o ieșire onorabilă pentru USRPLUS dintr-o situație aparent fără ieșire. Pe de o parte, Florin Cîțu n-avea de gînd să revină, fie și pentru că era teleghidat de Klaus Iohannis. Pe de alta, electoratul radical, lărmuitor pe Facebook, răcnea în bulă, de se cutremurau pereții incintei, că trebuie plecat de la Guvernare.

De ce au acceptat liderii USRPLUS compromisul cu Acordul?
Răspunsul îl dă dependența USRPLUS de reacțiile de pe Facebook. La lansarea candidaturii pentru șefia USRPLUS, Dan Barna a recunoscut că USRPLUS și-a întemeiat politica pe reacțiile pe Facebook. N-a schimbat însă după aceea politica USRPLUS, dependentă esențial nu de realități, ci de bula de pe Facebook. Politica bulei de pe Facebook a fost eficientă cîtă vreme USRPLUS a fost în Opoziție. Locatarii bulei de pe Facebook sînt în cazul USRPLUS la fel ca locatarii AUR. Radicalitatea – talibanismul – aș spune eu – îi definește. În bula de pe Facebook, un politician e aplaudat doar în măsura în care el face gesturi și declarații de om într-o ureche. Ajuns demnitar, politicianul respectiv nu-și mai poate permite fapte și declarații aiuritoare. Administrarea unui domeniu presupune pragmatism, acceptul compromisului. Cu atît mai mult se impune asta cînd politicianul aparține unui partid membru al Coaliției de Guvernare. Electoratul USRPLUS de pe Facebook nu ține cont de adevărul că Programul unui partid se verifică doar în actul de guvernare. Pentru acest electorat are importanță dacă USRPLUS le-a dat sau nu peste bot celor de la PNL. Asta deoarece electoratul de pe Facebook vede scena politică exclusiv ca scena unui Război continuu. Dependenți de acest electorat, liderii USRPLUS și-au justificat rămînerea la Guvernare prin semnarea Actului adițional. Liderii PNL – au susținut ei – la tribuna Bulei de pe Facebook – n-au știut că un ministru nu poate fi revocat fără acordul partidului care l-a trimis în Guvern. Acum, prin semnarea Actului adițional, știu. Nu încape vorbă că prin această justificare liderii USRPLUS s-au expus, fără să-și dea seama, capcanelor viitoare întinse de PNL. E o regulă de aur a politicii ca un lider să nu condiționeze public obținerea unui scor de rămînerea în funcție.

Era limpede oricui că deși Actul adițional fusese pentru USRPLUS o ieșire dintr-o situație fără ieșire, el se constituia și într-un temei pentru o viitoare lovitură a PNL și a lui Klaus Iohannis. Dacă voiai ca USRPLUS să plece de la Guvernare revocai brutal, sfidînd Actul, un ministru USRPLUS. Mai mult, era limpede că semnarea Acordului dădea adversarului posibilitatea de a lansa lovitura nucleară cînd considera el că e mai bine. Prin urmare, Actul adițional a fost văzut de PNL ca un petec de hîrtie. Nu-i exclus ca scoaterea USRPLUS de la Guvernare să fi fost dorită chiar în aprilie. PNL și Klaus Iohannis trebuiau să țină cont de voința electoratului de Dreapta, de menținere a Coaliției PNL – USRPLUS. De aceea, scoaterea USRPLUS de la Guvernare trebuia astfel ticluită încît în ochii electoratului de Dreapta să apară că plecarea de la Guvernare a fost decisă de USRPLUS și nu de PNL. În aprilie 2021, erau toate condițiile ca plecarea USRPLUS să treacă drept supărarea infantilă a formațiunii. Numai că, spre surprinderea PNL – Klaus Iohannis, USRPLUS a rămas la guvernare.

Scoaterea USRPLUS de la guvernare nu pentru constituirea unui Guvern fără USRPLUS, ci pentru constituirea unui Guvern în care PNL să fie partidul în jurul căruia s-a făcut Coaliția, altfel spus, un Guvern care să marcheze trecerea de la Guvern de colaborare la Guvern alcătuit în jurul …, a fost un Plan inițiat la scurtă vreme după investirea Guvernului. PNL și-a dat seama că, urmare a tranzacțiilor lui Ludovic Orban, deși are cu 10% în plus față de USRPLUS, deși deține președinția României, are în Guvern o putere mult mai mică decît cea a USRPLUS. Rareș Bogdan a explicat la emisiunea lui Ionuț Cristache că Programul electoral al PNL țintea dezvoltarea economică a țării. Programul electoral al USRPLUS – zic eu – n-are nici o referire la dezvoltarea țării. E un program de partid ales pe Facebook:
Legile justiției desființarea SIJ, fără penali în funcții publice.

În aceste condiții, ar fi fost normal ca ministere economice să revină PNL. Negustoria practicată de Ludovic Orban a făcut ca ministerele pe care paria PNL să revină USRPLUS. Situația a creat condițiile pentru Criza din cadrul Coaliției. Era limpede că PNL pîndea momentul ofensivei pentru cucerirea pozițiilor cedate USRPLUS de Ludovic Orban.

După opinia mea, Criza a fost provocată dinadins acum.
Declarația privind ministerele Fondurilor Europene și al Transporturilor ne dezleagă misterul.
Septembrie e pentru PNL și Klaus Iohannis luna aprobării PNRR de către Uniunea Europeană. Banii de la Bruxelles au fost însă tema centrală de campanie a PNL pentru alegerile din decembrie 2020.

Vă mai amintiți mesajul PNL?
Ca urmare a luptei de zile și nopți a lui Klaus Iohannis, România a primit drept cadou 80 de miliarde de euro. Cu aceste miliarde, PNL vrea să rezolve problemele rămînerii în urmă a României.
Scorul obținut de PNL în alegeri izvorăște din făgăduielile privind infrastructura, înflorirea economică a țării.
De PNRR a răspuns însă ministrul USRPLUS.

Aprobarea PNRR urmează să ia înfățișarea unei serbări naționale.
Dacă Ghinea ar fi fost ministru în continuare, USRPLUS ar fi trecut drept aducătorul cadoului de miliarde. În plus, înfăptuirile cu acești bani ar fi fost trecute în contul USRPLUS. Ca să nu mai vorbim că banii ar fi fost împărțiți de USRPLUS clientelei sale politice. Criza politică a fost declanșată conștient pentru ca de administrarea banilor să se ocupe PNL.

Așa se explică termenii duri ai renegocierii Acordului.
Cele două ministere – al Fondurilor europene și al Transporturilor – trebuie să revină PNL indiferent de natura viitorului guvern.
PNL și Klaus Iohannis cred că numai astfel în cei trei ani pînă la alegeri PNL va putea sălta în sondaje astfel încît să cîștige alegerile din 2024.