Adriana Vitan Balint

Am avut marele noroc să primesc șanse egale cu copiii de intelectuali sau din familii înstărite

Născută în Craiova, într-o familie de muncitori aduși de la țară de către comuniști în fabricile de la oraș, am avut marele noroc să primesc șanse egale cu copiii de intelectuali sau din familii înstărite.

Am realizat asta abia mulți ani după Revoluție, când am văzut că mulți copii talentați și buni la carte nu au nicio șansă dacă se nasc în familii oropsite din sate pe unde nu trece trenul sau măcar vreun autobuz care să îi ducă la oraș.

Am avut norocul să am profesori extraordinari, de la care am învățat cu nesaț, am reușit să întru printre primii la matematică-fizică într-un colegiu de elită, Frații Buzești, la cea mai bună clasă.

Imediat după liceu, în 1991, am intrat între primii 20 de studenți la singură grupă de Marketing, abia înființată a Universității din Craiova, unde am învățat 5 ani la zi. Am lucrat în marketing toată facultatea, în paralel cu presă scrisă, cu care începusem să cochetez din liceu, încă din februarie 1990, la o revistă locală, a unui profesor de română din Frații Buzești, prof. Marian Barbu. Prin 1991, am devenit membru corespondent la Tinerama domnului Max Bănuș, care mi-a obținut chiar transferul la ASE București, unde, însă, nu am mai ajuns, spre supărarea maximă a domnului Max Bănuș, pentru că părinții m-au “asigurat” că nu îmi vor acorda niciun sprijin financiar și că va trebui să mă întrețin sută la sută, ceea ce nu se putea cu banii primiți de la Tinerama.

Am rămas în Craiova, unde, după terminarea facultății, am găsit toate departamentele de Marketing din fabrici și uzine ocupate de ingineri.Toți directorii nu puteau să înțeleagă cum unul care nu cunoștea detalii tehnice pentru piesă sau masinăria pe care o produce fabrică lui, poate să găsească piețe de defacere sau poate face campanii de promovare. Așa că, m-am mulțumit să lucrez în contabilitate până în 2002, când am avut propria agenție imobiliară, împreună cu soțul, care renunțase la afacerile din domeniul producției de panificație, patiserie, cofetărie, cașcaval, 4 fabrici, timp de 10 ani, închise, fără nicio datorie către vreunul dintre bugete, furnizori sau salariați.

Cum prin 96-98 s-a anunțat că și România va prelua modelul francez și va înființa tribunale financiare, cu procurori și judecători specializați în economie, am visat frumos că aș putea deveni un bun procuror financiar care să taie din rădacini afacerile de carton, în plină ascensiune în anii aceia, și m-am apucat de facultatea de Drept, în anul 2000, pe care am terminat-o în 2004, unde, deși munceam, aveam deja un copil, am luat note mult mai bune că la prima facultate, pentru că îmi plăcea toată materia, a fost pur și simplu o încântare. Între timp, ideea tribunalelor financiare căzuse, tot visul meu se spulberase, însă am rămas cu o mare cultură juridică, Dreptul din Craiova având profesori extraordinar de buni, de la care am sorbit efectiv fiecare informație. A fost cea mai frumoasă facultate, pe care aș recomandă-o oricărui tânăr, o facultate extrem de folositoare în viața de zi cu zi.


Articolele autorului:

Invitații cristoiuTv | Adriana Vitan Balint | Autoritățile din România excelează în morți și amenzi
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog