Alegerile din Moldova, câștigate după aceeași „rețetă” din România: cozi la Ambasade în diaspora și „interese” ale Delegației Uniunii Europene locale

Scenariul câștigării alegerilor (primul tur) de către Maia Sandu în Republica Moldova are similarități tulburătoare cu România: au fost cozi la secțiile de votare din diaspora, iar Delegația permanentă a UE la Chișinău s-a implicat fără jenă în favoarea uneia dintre părți (în cazul de față, Maia Sandu). România are un Sistem paralel care a sprijinit candidații „progresiști” ca să depășească micul „amănunt” al alegerilor. Moldova, ca stat ne-membru, are deja propriul Sistem Subteran, ca și „condiție a aderării”? Moldova trebuie să fie atentă pentru a nu repeta experiența nefastă a României.

În februarie 2018, cristoiublog și evz.ro dezvăluiau

… că  Ambasadoarea Comisiei Europene la București, Angela Filote fusese la originea unui raport care conținea informații despre premierul desemnat, Viorica Dăncilă, și despre situația politică din România. Mai mult, raportul „inflamase” lideri ai Comisiei Europene (Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans, președinte și prim vice-președinte), care se declaraseră ulterior “îngrijorați” de evoluțiile politice din România, solicitând “regândirea” Legilor Justiției.

La vremea aceea…

… „îngrijorarea de Bruxelles” era o armă politică, folosită cu precădere în statele- membre UE unde  funcționau guverne „populiste”. Astfel, un munte se scremuse și fătase un șoricel. România se trezea că nu poate să își producă propriile legi, iar interdicția venea tocmai dinspre campioni „ai democrației” din Bruxelles. S-a văzut ulterior că nu era vorba neapărat de respingerea unor legi pe care nu le citise nimeni, ci se dorise o palmă răsunătoare aplicată guvernării numitului Liviu Dragnea (PSD), politician considerat prea „naționalist” în saloanele Comisiei. „Elitele” din UE, precum Timmermans sau Juncker, nu au neutralitate politică, așa cum încearcă să arate pe la conferințele de presă, ci au „preferințe” furnizate  direct dinspre „cluburi” de finanțatori globaliști.

Faptele, în oglindă

Alături de România, în Republica Moldova, pe 1 Nov. 2020, ziua alegerilor prezidențiale, Delegația Uniunii Europene la Chișinău a publicat textul unui „proiect ecologic” lansat în orașul Bălți, însoțit de fotografia… liderului Partidului Acțiune și Solidaritate  (PAS), Maia Sandu. Până astăzi, nu a înțeles nimeni ce legătură avea Sandu cu proiectul pentru tefeliștii basarabeni („tineri frumoși și liberi”) și care, pe ansamblu, îndemna cam așa: strângem hârtiuțele și le vârâm la coșulețe în orașul Bălți.

Pe de altă parte, orașul Bălți

…are ca primar un contracandidat politic al Maiei Sandu numit Usatîi Renato Gheorghe. Pentru că la nivel de UE, relațiile rigide ale corporatismului au distrus la nivel intim comunicarea deschisă între indivizi și au făcut importante doar limbajul corpului și mesajul subliminal, devenea clar că postarea Delegației UE era doar un mesaj către Usatîi de susținere a Maiei Sandu: într-un limbaj pretențios, se sugera o alianță politică a celor doi.

Era un mesaj politic inadmisibil al UE

… de amestec în afacerile interne ale unui stat independent, care nici măcar nu este membru al Uniunii și care, eventual, depășea competențele unui șef de Delegație pan-europeană precum funcționărașul Michalko.

Cumpăr, vând, plasez și mut: sunt Tătuc

Peter Michalko, actualul ambasador al UE în Moldova,  provine din Slovacia, țara fostului ministru de Externe Miroslav Lajčák, cel supranumit „emisarul lui Soros”. El a fost nominalizat în post la Chișinău de unul dintre roboțeii neomarxiști ai fostului cabinet Jean Claude Juncker (Comisia Europeană), Federica Mogherini, o fostă comunistă italiană care a ajuns numită, cu anasâna, Comisar pentru Afacerile Externe al UE. Cu un apetit enorm de imixtiune în afacerile Republicii Moldova, Michalko a profitat din plin de bunul-simț și răbdarea moldovenească.

Delegația UE la Chișinău a avut intuiție 

… când a postat mesajul chiar în ziua alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020, în care poza Maiei Sandu îl provoca pe Usatîi (Partidul Nostru) la un „parteneriat”. La alegeri, Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS) a obținut 36.16% dintre voturi (cu scorul „îmbunătățit” de votanții din Diapora), iar cel mai important contra-candidat al ei, socialistul Igor Dodon, a înregistrat 32.61%. Prin urmare, candidatul PAS ar avea  toate șansele să câștige al doilea tur de scrutin, în condițiile unui preconizat sprijin acordat de controversatul Renato Usatîi (Partidul Nostru) de la Bălți, dar și cu implicarea unor ONGuri de orientare sorosistă care, considerate toxice pentru voința popular, au fost interzise în alte state.

Moldova vine acum pe un drum

…pe care România l-a parcurs cu mult timp înainte și se impune, în contextul deja enunțat, o întrebare „electorală” importantă: este Maia Sandu un candidat „pro-Idee Europeană” sau este doar o păpușă a elitelor neomarxiste din Bruxelles și New York, de care România nu duce azi lipsă?

Gheorghe Usatîi

Maia la UE

Michalko șeful Delegației UE Moldova

Traian Horia (https://blogtraianhoria.wordpress.com/)