Aleșii neamului ,,marginal”

Intrarea domnilor Simion și Dan în turul doi este deja o filă de istorie. Neagră sau albă, … este discutabil. Cred însă că sunt foarte necesare o serie de observații din partea celor care sunt în afara bulelor electorale ale celor doi candidați.

În primul rând, deși pare ,,deplină”, victoria celor doi este una totuși ,,marginală”, de ,,carton”. Pentru a pune în context real realizarea politică din 4 mai, nu trebuie să omitem că o imensă parte dintre cei cu drept de vot nu a votat (47% chiar!!!) și o bună parte dintre cei prezenți a votat cu altcineva. Dacă îi adunăm pe cei care nu au fost la vot (cca. 8,4 milioane) și pe cei care au votat cu alți candidați (cca. 3,5 milioane) rezultă că avem cca. 12 milioane de cetățeni cu drept de vot care nu dau doi lei pe viziunea politică a domnilor Simion sau Dan. În acest context, deși perfect democratică și legală, izbânda electorală a celor doi candidați este umbrită totuși de imensul vot de blam dat de cca. 12 milioane de oameni. Desigur, ți se aruncă în față celebrul ,,nu votezi nu contezi” sau periculosul sughiț al logicii ,,cine nu vine la vot nu e interesat de politică și de soarta României”, etc. Așa o fi dar când aleșii poporului calificați în turul doi au votul a doar cca. 32% din cei cu drept de vot atunci cred că puțină umilință și reținere nu ar strica din partea lor. Spun asta deoarece îmi pare că avem un caz clasic în care două grupuri politice destul de ,,marginale” în societate, dar extrem de gălăgioase, profund radicalizate ideologic și autoizolate în bule politice extrem de ermetice, decid soarta marii majorități a populației și fac asta cu o periculoasă aroganță, autosuficiență și sfidare a opiniei celorlalți cetățeni. Mai mult, sunt pe cale a ,,trage la rele” și pe restul, în ceea ce va fi un tur doi extrem de conflictual. Rămâne de văzut dacă, în turul doi, de voie – de nevoie, de frică sau de scârbă, alesul de la Cotroceni va fi alesul unei majorități mult mai consistente nu doar al uneia matematice.

Până una alta, plecând de la adevărul matematic al chestiunii, corect este să le spunem celor doi intrați în turul doi: aleșii neamului ,,marginal”. La acest modest 32% voturi din totalul celor cu drept de vot doar atâta merită cei doi. Le place sau nu, votanții celor doi aleși ai neamului, adică abia 21% pondere din total alegători cu drept de vot pentru domnul Simion și doar 11% pentru domnul Dan, sunt un electorat minoritar, marginal, periferic, departe de poziția de a emite pretenții atât de radicale într-o societate. Mai vedem după turul doi. La fel de normal este să atragem atenția și că succesul electoral modest al acestor aleși ai neamului este posibil să vină cu un cost imens pentru această țară, măsurat în ani de grave disensiuni sociale sau în decizii economice și strategice eronate, cost pe care îl vom plăti toți, nu doar fanii domniilor lor.

În al doilea rând, dincolo de cifre, pe mine m-a speriat și mă sperie modul în care votanții celor doi aleși ai poporului intrați în turul doi, în esență în minoritate, pun problema în relația cu restul alegătorilor care reprezintă totuși o majoritate. Mă sperie radicalismul și fervoarea lor, autoizolarea cronică în propria bulă electorală, bulă pe care o consideră absolută, perfectă, sfântă. Mă sperie că în turul doi s-au impus fix candidații cu cei mai radicali susținători și că votul acordat de aceștia este unul dat mai mult cu inima și, să mă scuze onorabilii concetățeni, mai puțin cu mintea. Spun asta deoarece, pare că în mintea adepților celor două imense bule electorale, nu s-a pus nici măcar o secundă problema pregătirii și adecvării efective a celor doi aleși la sarcina și job-ul pentru care candidează. Nimeni nu s-a gândit ce realizări sau ce experiență îi recomandă pentru funcția de Președinte. Tot ce a contat pentru ei pare să fi fost mesajul, cât mai simplificat, cât mai antisistem, cât mai radical, cât mai adaptat așteptărilor din ce în ce mai radicale ale celor două bule electorale.

Înainte ca adepții celor doi aleși ai neamului intrați în turul doi să dea cu parul în cele mai sus scrise și în noi toți ceilalți care nu ne adăpăm ideologic de la același izvor, am să-i rog să ia o foaie de hârtie și un creion și să scrie ce calități și ce experiență politică și administrativă concretă au aleșii lor? Dar sincer! Nu mă refer la aptitudinile de vorbitori pe Tik -Tok sau de agitatori politici, activiști, patrioți, olimpici, credincioși, salvatori ai Bucureștiului sau ai patriei, fii politici ai lui x sau y, etc., ci la aptitudini și veleități concrete, de om de stat, care i-ar ajuta să conducă România în ceea ce se prefigurează a fi cel mai nenorocit capitol al istoriei noastre recente. Tare îmi este că foile vor rămâne destul de albe.

Ar trebui să ne sperie și că susținătorii cei mai înverșunați ai partidelor și curentelor antisistem, fie ,,suveranist” – AUR/POT sau ,,proeuropean” – USR, confundă politica și procesul electoral cu un meci de fotbal, cu o luptă. Din acest motiv, îmi este teamă că ceea ce o să vedem noi în turul doi va fi un derby dur între primele două clasate, meciul pentru titlu de campion absolut al radicalismului românesc, ajungerea la maturitate a capitolului istoric ,,mișcări politice radicale antisistem”. Vom avea parte de ceva ce va semăna cu duelul galeriilor de la un derby Steaua – Dinamo, secondat în teren de un meci de slabă factură tehnică, dus de niște jucători mediocri, posibil prost ,,arbitrați’’ de un sistem care a dovedit că nu prea știe să fie imparțial. O intervenție greșită a ,,arbitrului” mai lipsește și ne paște un tur doi de coșmar sau alt tur unu.

În al treilea rând, mă sperie că aleșii poporului trecuți în turul doi au distilat ,,drogul politic” perfect pentru adepții celor două imense bule electorale antisistem și l-au strecurat cu dibăcie și fără rețineri etice în urechile celor vizați. Dar mare atenție la doză și la instalarea efectului de toleranță! Votanții domnilor Simion și Dan sunt, de mult, precondiționați să recepționeze doar mesajele radicale. Domnii Simion și Dan au tot mărit doza de ,,drog politic” pentru a rămâne relevanți în fața unui electorat dependent și căruia îi trebuie o doză din ce în ce mai mare pentru a atinge același nivel de ,,satisfacție”. Acest mecanism seamănă mai mult cu unul specific dependenței de substanțe și mai puțin cu ceea ce înseamnă susținere politică normală. La ce ,,doze” se va ajunge în turul doi? Îmi este teamă să mă gândesc. Poate la ,,supradoză”?

În fine, poate că nouă, celor din afara bulelor cu pricina, ne este mult mai evident că în turul doi au intrat fix candidații cu cel mai subțire CV de Președinte și cu cea mai radicală bază de susținători. Nu ne credeți? Ieșiți din bulă de vedeți! Poate vedeți și pericolul iminent, anume că, la cum puneți problema, inevitabil vor ieși scântei în turul doi, scântei care pot da foc României în moduri la care nici nu visăm acum. Această situație de joc politic radical nu mai poate continua, pentru simplul motiv că unul dintre cei doi chiar va ajunge Președintele României. Jocul de-a politica s-a terminat! Vremea politicii de gherilă a trecut, anti sistemul va deveni sistem pe 18 mai. Deci, lucrurile au devenit extrem de serioase și cu implicații pentru toți românii nu doar pentru fanii celor doi. De dragul tuturor românilor pentru care pretindeți că luptați, plecați urechea și la cele spuse de majoritatea reală și discretă a României, renunțați la radicalismul politic și evitați erorile ireparabile care ar putea dinamita România. Recunoașterea realităților de mai sus și a limitelor acestei ,,victorii” electorale ar fi un prim pas și o asigurare pentru noi ceilalți că nu suntem anulați social sau că suntem băgați, ca națiune, pe o traiectorie de autodistrugere.