„Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu”. S-a lansat cartea cu prefața cât o carte

17/07/2021 | ✎ Cora Muntean

O carte despre Nicolae Ceaușescu. Mon Dieu, quelle horreur-au exclamat, plini de indignare, sexo-marxiștii, adică tocmai aceia care se opintesc să ne arunce într-o epocă mult mai întunecată decât cea făurită de toți comuniștii la un loc. Pe lângă multe alte îndeletniciri, românii au o apetență nesecată pentru dezicerea de orice. Inclusiv de istorie. Sau, mai ales de istorie. Am făcut această introducere la un eveniment care a avut loc vineri, la Clubul Diplomatic, tocmai pentru a le da ocazia celor care strâmbă din nas să renunțe la lectură.

Așadar, a avut loc lansarea mult așteptatei cărți a fostului secretar personal a lui Nicolae Ceaușescu, Constantin Boștină. Mult așteptată în special de noi, familia cristoiublog și CristoiuTv, (iar dvs., cei câțiva zeci de mii de oameni care sunteți abonații noștri, faceți parte din această familie), deoarece domnul Ion Cristoiu a scris prefața cărții și știți foarte bine cum începea fiecare Jurnal video: cu o mărturisire despre cât a mai scris și cum s-a documentat. Nu pot spune chiar că ne-a terorizat o lungă perioadă, pentru că va citi acest text. Desigur, a făcut asta spre deliciul nostru, deoarece aproape toți stăteam cu sufletul la gură în așteptarea anunțului: „Am terminat prefața la cartea lui Boștină”. Eu cred altceva. Astăzi, la lansare, domnul Sorin Roșca Stănescu, coautor al cărții, a dezvăluit că domnul Boștină a dorit ca volumul să fie publicat după ce el nu va mai fi. Și-atunci, domnul Cristoiu a zis că are tot timpul din lume să se documenteze și să scrie. Noroc că domnul Boștină s-a răzgândit și a zis că, totuși, ar vrea să vadă și el cartea tipărită, și-atunci domnul Roșca i-a băgat sula-n coaste și domnul Cristoiu a terminat cele 100 și ceva de pagini care au devenit postfața cărții. Practic, o carte în carte.

Cartea a fost scoasă la Editura Evenimentul și Capital, a lui Dan Andronic (nu din lipsă de respect nu zic „domn”, ci pentru că ne tutuim și ne-am și certat zdravăn, și ne-am și împăcat, de multe ori. Dar Dan este un domn, fără-ndoială), care a fost și un excelent amfitrion. La eveniment a participat și domnul Cornel Nistorescu, practic a fost Evenimentul zilei de la începuturi și până astăzi. O mulțime de foști s-au strâns cu această ocazie, se putea face chiar un partid de o factură mult mai sănătoasă decât ce ne coc sexomarxiștii.

Deși curtea clubului este și mare și frumoasă, evenimentul a avut loc în sală. În curtea mare și frumoasă, după cum știți, a avut loc, anul trecut, la 1 iulie, marea întrunire liberală „Reclădim România”, prezidată de Iohannis însuși. Era pe vremea „primim 80 de miliarde de euro de la UE”. Puteți reciti aici .(https://www.cristoiublog.ro/la-clubul-diplomat-s-a-aruncat-cu-bani-ca-la-manele/)

Să revenim. Eveniment în sală, public numeros, aer doar cât intra pe ușă. M-aș hazarda să spun că anume a fost așa, să mai scape țara de ceva comuniști, dar nu spun.
Trecând peste acest impediment, evenimentul a fost fain de tot. M-am bucurat și a fost interesant să aud aspecte inedite din viața lui Ceaușescu, pe care le găsiți în carte.

Se spune că istoria nu e despre ce s-a întâmplat, ci despre ce s-a consemnat. Am cartea și abia aștept să citesc. Cine poate știi mai bine decât cel numit secretar personal? Adică, omul care știe absolut tot, inclusiv despre tristețile bine ascunse. Nu în ultimul rând, abia aștept să citesc postfața semnată se domnul Cristoiu. Și cred că și dvs. Pentru toate acele Jurnale video care începeau cu „azi am scris la prefața cărții lui Boștină”.
Vă oferim câteva instantanee de la eveniment.

Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

5 comentarii pentru articolul „„Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu”. S-a lansat cartea cu prefața cât o carte”

maria a scris pe 18/07/2021 la 10:41

https://www.ziuanews.ro/politica/diplomatul-care-a-identificat-21-000-de-prizonieri-rom-ni-n-lag-rele-din-rusia-batjocorit-de-usr-plus-i-pnl-1564649 VA ROG CITITI SI AVETI AMABILITATEA DE A-L INFORMA PE DL.CRISTOIU. Va multumesc.

Răspunde

Rana a scris pe 17/07/2021 la 11:50

…”Pe lângă multe alte îndeletniciri, românii au o apetență nesecată pentru dezicerea de orice. Inclusiv de istorie. Sau, mai ales de istorie.”..

Cu permisiunea dumneavoastra, dna Cora Muntean, nu toti romanii se dezic de „cele traite”, ci doar acei care au fost „instruiti” in acest sens, si n-au trait (invatat) istoria. Dovada „bataia de joc” fata de cei care azi sunt pensionarii, cei care in zilele descrise in carte, perioada la care se refera si dl Cristoiu (in art. „Drama României lui Ceaușescu n-a fost dictatura. A fost dictatura bicefală, 17/07/2021 | ✎ Ion Cristoiu”); au dus „greutatea acelor zile, paine pe tichete, mancarea rationalizata,portocale, suc si altele, primite la pomul de iarna (sarbatorile de Craciun),si cate altele.Omul de rand, pensionarul de azi, a lasat tara fara datorii in ’89 (numai pentru acest lucru ar trebui respectat si sa i se recunoasca drepturile); cei de „azi” au indatorat-o din nou cine stie pentru cat timp ???? Cu toate acestea, acum privind in urma la acei ani, pana in ’89, (si nu sunt putini) si pe mine ma incearca o „EMOTIE ADMIRATIVA” si spun cu regret CINE-AM FOST SI CE-AM AJUNS ????!!!!!, (ca popor, ca tara, invatamant, sanatate, agricultura, industrie, cercetare, si mai sunt atatea altele). Atunci cu adevarat: daca aveai carte – aveai parte; meseria era plug de aur; cu examene pe baza rezultatelor erai promovat – chiar daca erai fiu… din provincie; la terminarea facultatii aveai repartitia functie de rezultatele obtinute si nu-ti lua nimeni postul cu toata „pila” pe care o avea un altul. Atunci ai dus „greul”- dar ai stiut pentru ce; acum e la fel – dar…pentru ce ?????
Am divagat putin ca sa exemplific doar cateva din motivele care-mi dau, si mie, acea „emotie admirativa”.

Răspunde

Rana a scris pe 17/07/2021 la 12:56

P.S. N-am fost „un privilegiat al sortii”. Parintii mei au fost simpli muncitori ai industriei anilor 1950-1980 pana la pensionare; am „trecut” prin tot ce-am descris mai sus; am „pus osul din plin”, „am transpirat din greu”, am invatat si satisfactiile au fost pe masura in urma rezultatelor obtinute, si…fara nici o „pila”. Dac-ai vrut sa „faci ceva” in viata, sa te realizezi, ai putut; ca acum sa ajungi la „mila” (ca sa nu spun altfel)….cui ?????

Răspunde
- Cora Muntean a scris pe 17/07/2021 la 21:36
  
  Vă mulțumesc.
  
  Răspunde

Connaisseur a scris pe 17/07/2021 la 09:47

D-le Cristoiu, incercati sa va estompati emotiile cand vorbiti de Ceausescu sau, cum ziceati alta data, la varsta pe care o aveti nu mai conteaza ? Nu de alta dar a fost foarte vizibila si emotia admirativa fata de Nicu Ceausescu cand a povestit Doru Viorel Ursu,presedintele completului de judecata de la Sibiu cum au reactionat doamnele cand acesta a fost adus la judecata . Sa nu uitam.Nu noi am facut imprumuturile ci el,dar noi le-am achitat suportand frigul ,foamea si ale multe lipsuri elementare. Sa nu uitam de cat de jos am pornit in 1990 cand si o banala sticla de coca cola parea o minune.

Răspunde

Lasă un răspuns

maria a scris pe 18/07/2021 la 10:41

https://www.ziuanews.ro/politica/diplomatul-care-a-identificat-21-000-de-prizonieri-rom-ni-n-lag-rele-din-rusia-batjocorit-de-usr-plus-i-pnl-1564649 VA ROG CITITI SI AVETI AMABILITATEA DE A-L INFORMA PE DL.CRISTOIU. Va multumesc.

Răspunde
Rana a scris pe 17/07/2021 la 11:50

…”Pe lângă multe alte îndeletniciri, românii au o apetență nesecată pentru dezicerea de orice. Inclusiv de istorie. Sau, mai ales de istorie.”..

Cu permisiunea dumneavoastra, dna Cora Muntean, nu toti romanii se dezic de „cele traite”, ci doar acei care au fost „instruiti” in acest sens, si n-au trait (invatat) istoria. Dovada „bataia de joc” fata de cei care azi sunt pensionarii, cei care in zilele descrise in carte, perioada la care se refera si dl Cristoiu (in art. „Drama României lui Ceaușescu n-a fost dictatura. A fost dictatura bicefală, 17/07/2021 | ✎ Ion Cristoiu”); au dus „greutatea acelor zile, paine pe tichete, mancarea rationalizata,portocale, suc si altele, primite la pomul de iarna (sarbatorile de Craciun),si cate altele.Omul de rand, pensionarul de azi, a lasat tara fara datorii in ’89 (numai pentru acest lucru ar trebui respectat si sa i se recunoasca drepturile); cei de „azi” au indatorat-o din nou cine stie pentru cat timp ???? Cu toate acestea, acum privind in urma la acei ani, pana in ’89, (si nu sunt putini) si pe mine ma incearca o „EMOTIE ADMIRATIVA” si spun cu regret CINE-AM FOST SI CE-AM AJUNS ????!!!!!, (ca popor, ca tara, invatamant, sanatate, agricultura, industrie, cercetare, si mai sunt atatea altele). Atunci cu adevarat: daca aveai carte – aveai parte; meseria era plug de aur; cu examene pe baza rezultatelor erai promovat – chiar daca erai fiu… din provincie; la terminarea facultatii aveai repartitia functie de rezultatele obtinute si nu-ti lua nimeni postul cu toata „pila” pe care o avea un altul. Atunci ai dus „greul”- dar ai stiut pentru ce; acum e la fel – dar…pentru ce ?????
Am divagat putin ca sa exemplific doar cateva din motivele care-mi dau, si mie, acea „emotie admirativa”.

Răspunde
- Rana a scris pe 17/07/2021 la 12:56
  
  P.S. N-am fost „un privilegiat al sortii”. Parintii mei au fost simpli muncitori ai industriei anilor 1950-1980 pana la pensionare; am „trecut” prin tot ce-am descris mai sus; am „pus osul din plin”, „am transpirat din greu”, am invatat si satisfactiile au fost pe masura in urma rezultatelor obtinute, si…fara nici o „pila”. Dac-ai vrut sa „faci ceva” in viata, sa te realizezi, ai putut; ca acum sa ajungi la „mila” (ca sa nu spun altfel)….cui ?????
  
  Răspunde
  - Cora Muntean a scris pe 17/07/2021 la 21:36
    
    Vă mulțumesc.
    
    Răspunde
Connaisseur a scris pe 17/07/2021 la 09:47

D-le Cristoiu, incercati sa va estompati emotiile cand vorbiti de Ceausescu sau, cum ziceati alta data, la varsta pe care o aveti nu mai conteaza ? Nu de alta dar a fost foarte vizibila si emotia admirativa fata de Nicu Ceausescu cand a povestit Doru Viorel Ursu,presedintele completului de judecata de la Sibiu cum au reactionat doamnele cand acesta a fost adus la judecata . Sa nu uitam.Nu noi am facut imprumuturile ci el,dar noi le-am achitat suportand frigul ,foamea si ale multe lipsuri elementare. Sa nu uitam de cat de jos am pornit in 1990 cand si o banala sticla de coca cola parea o minune.

Răspunde