Marcel Ciolacu: Îmi voi pune mandatul pe masă în Parlament pentru reforme și dreptate socială
Am trăit s-o vedem și pe asta! Klaus Iohannis a devenit avocatul acuzatului Ion Iliescu!
Am predat editurii Mediafax, pentru o apariție în librării prevăzută a fi în ianuarie 2020, volumul Decembrie 1989: Comunismul a căzut în picioare!
Un volum de 500 de pagini, care adună la un loc, după 30 de ani de activitate de Istoric al Clipei, eseurile, comentariile, notele mele despre Evenimentele din decembrie 1989.
Revăzînd textele risipite prin cărți, reviste, ziare, îmbrățișînd forme publicistice diverse – eseu, editorial, interviu, studiu, note, reproducerea unor documente de arhivă –, mi-am dat seama încă o dată că din 23 februarie 1990, cînd am publicat în Expres, eseul 22 decembrie 1989- o după- amiază cu prea multe întrebări, n-am contenit o clipă să pun la îndoială teza oficială, impusă pe atunci de președintele Ion Iliescu, despre Revoluția din decembrie 1989. Am susținut iar și iar, asumînsu-mi riscul de a fi bruscat pe stradă de revoluționarii lui Ion Iliescu, pe atunci un fel de TeFeLiștii lui Klaus Iohannis de azi, că în decembrie 1989 a fost o Lovitură de stat perestroikistă, regizată de echipa lui Mihail Gorbaciov, pentru a-l înlocui pe comunistul dogmatic și antisovietic Nicolae Ceaușescu cu comunistul liberal și prosovietic Ion Iliescu.
Teza Loviturii de stat puse la cale de Moscova a devenit o axiomă a sutelor de studii apărute la noi și peste hotare din 1990 și pînă azi.
Ea a primit confirmare oficială grație Rechizitoriului semnat în 5 aprilie 2019 de Parchetului General din prin care fost trimis în judecată sub acuzația de Crime împotriva umanității Ion Iliescu.
Punînd capăt din punct de vedere al statului român demagogiei postdecembriste a echipei care a preluat conducerea țării în 22 decembrie 1989, la prînz, după fuga lui Ceaușescu, de fapt după arestarea lui Ceaușescu de către Victor Stănculescu, Rechizitoriul, însumînd cinci sute de pagini de documente și comentarii, o veritabilă carte despre Decembrie 1989 (cine va avea inițiativa de a o publica?) scrie negru pe alb:
„Probatoriul administrat a relevat că pe fondul degenerării relaţiilor bilaterale dintre România şi URSS (degradare survenită ulterior momentului «Praga 1968»), urmare, inclusiv, a gravelor erori de politică internă – ce au produs o stare de nemulţumire profundă şi generală – s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS. (…)
În mod constant, pînă în prezent, Iliescu Ion a negat în public sau a bagatelizat existenţa acestui grup pe care, în realitate, aşa cum o arată probatoriul, l-a condus. Prin toate apariţiile publice şi comunicatele de presă ale CFSN s-a insistat că Iliescu Ion şi noua conducere a ţării sînt «emanaţi ai Revoluţiei». Realitatea contrazice această susţinere. (…)
Singura explicaţie pentru ascunderea existenţei, filozofiei şi acţiunilor acestui grup complotist-dizident o reprezintă totalul filosovietism al componenţilor grupului, începînd cu Iliescu Ion. Aducerea la cunoştinţa opiniei publice a preexistenţei unui grup civilo-militar pro-sovietic care a desfăşurat acţiuni concrete de înlăturare a lui Ceauşescu Nicolae şi care a apărut în prim-planul social-politico-militar al zilelor Revoluţiei, ar fi fost în contrast evident cu dorinţa exprimată de noua putere de a fi percepută ca fiind o reală emanaţie a mişcării revoluţionare din decembrie 1989. Mai mult, o devoalare a adevărului ar fi putut însemna pentru «grupul Iliescu» o periclitare privind preluarea şi păstrarea puterii în stat.”
După ședința de vineri, 29 noiembrie 2019, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care s-a judecat la primul termen, în Camera preliminară, Dosarul prin care Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu sînt acuzați de Crime împotriva umanității, am publicat pe cristoiublog.ro comentariul Să punem capăt schizofreniei care durează de decenii: Comemorarea unei Lovituri de stat sub porecla de Revoluție.
Apărut înainte de debutul aniversării a 30 de ani de la Evenimentele din decembrie 1989, textul meu semnala marea problemă a acestei aniversări după trimiterea lui Ion Iliescu în judecată :
„Programarea primei ședințe în Dosarul zis al Revoluției s-a făcut cu cîteva zile înainte de începerea lunii decembrie, lună dedicată la noi aniversării a ceea ce s-a întîmplat în decembrie 1989. Anul acesta, cînd se împlinesc 30 de ani de la evenimente, sînt programate manifestări deosebite consacrate aniversării.
Numai că aceste manifestări ridică o problemă deosebit de dificilă:
Ce aniversăm, Revoluția sau Lovitura de stat din decembrie în 1989 ?Din cîte se vede, autoritățile susțin că aniversăm Revoluția. Dosarul trimis în instanță vorbește doar de Lovitură de stat.
Rechizitoriul în dosarul poreclit de presă și din motive de lapidaritate jurnalistică, al Revoluției, impune din punct de vedere oficial termenul de Lovitură de stat în locul celui de Revoluție pentru desemnarea căderii lui Ceaușescu în decembrie 1989. Prăbușirea regimului ceaușist (nu comunist, cum invoca echipa FSN-istă de la vremea respectivă, pentru că esența întîmplărilor o dă înlocuirea regimului comunist Ceaușescu, văzut de Moscova ca perimat, cu Regimul comunist Iliescu, definit prin perestroikism) a fost un moment benefic pentru România. Termenul de Lovitură de stat are însă o nuanță peiorativă greu de șters. A păstra însă termenul de Revoluție e însă nu doar inadecvat, dar și ridicol. Prin urmare, noi vom folosi, ori de cîte ori ne vom referi la Căderea lui Ceaușescu, termenul de Evenimentele din decembrie 1989. E un termen suficient de neutru pentru a putea fi folosit atît de susținătorii tezei Loviturii de stat, cît și de susținătorii tezei Revoluției, mai precis a Marii Revoluții din decembrie 1989.Oricum, autoritățile trebuie să se decidă.
A aniversa Revoluția din decembrie 1989 e un fals în raport cu Dosarul trimis în instanță.
A aniversa Lovitura de stat sună ca dracu.”
Luni, 16 decembrie 2019, în debutul manifestărilor dedicate lui decembrie 1989, Klaus Iohannis a ținut două discursuri, unul la Parlament și altul la Opera din Timișoara.
După cum era de așteptat, șeful statului a exprimat cu acest prilej punctul de vedere oficial de azi despre Evenimentele din decembrie 1989.
Cităm din discursul ținut la Parlament:
„În calitate de Președinte al României, resping cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existența unei revoluții anticomuniste, plătite cu jertfă de sînge, pentru libertate și democrație, în Decembrie 1989.”
Fără a ține cont de opiniile tuturor celor care au investigat Evenimentele din decembrie 1989, de chiar părerea opiniei publice, Klaus Iohannis reia la 30 de ani de la Căderea lui Ceaușescu teza diversionistă a lui Ion Iliescu despre Revoluția anticomunistă.
Intrînd în coflict cu tezele Parchetului general, Klaus Iohannis îl reabilitează pe Ion Iliescu prin susținerea diversiunii acestuia de treizeci de ani despre Revoluția anticomunistă din decembrie 1989.
E de așteptat ca Parchetul General, sesizînd Înalta Indicație de la Cotroceni, să-și retragă cu scuze acuzațiile la adresa lui Ion Iliescu.
Proclamînd că în decembrie 1989 n-a fost o Lovitură de stat, ci o Revoluție, ba mai mult permițîndu-și să ne amenințe pe toți cei care punem la îndoială varianta lui Ion Iliescu (lucru pe care nici Ion Iliescu nu și l-a permis în 1990, cînd noi am scris că decembrie 1989 a fost o lovitură de stat pusă la cale de Moscova), Klaus Iohannis a impus din punct de vedere oficial revenirea la diversiunea iliescistă despre Revoluția anticomunistă.
Am trăit s-o vedem și pe asta!
Klaus Iohannis a devenit avocatul acuzatului Ion Iliescu!
Acest editorial a apărut în ediția print și online a cotidianului Evenimentul Zilei.
Comentarii
Hopa! Accident în care a fost implicată mașină în care se afla Arafat !
O fi fost un „avertisment”, sau e o pura coincidentă faptul că o mașină intrată pe contrasens i-a lovit frontal-stanga mașina șefului DGSU?
Nimeni n-a avut de suferit în urma impactului!
Parcă erau mai multe comentarii, dar văd că unele s-au evaporat!
Da, cam ciudat. Ma rog, dreptul proprietarului. Sa speram ca nu alte „entitati” fac curat pe aici! 😎 ??
La asta mă gândeam și eu! Măcar să corecteze și „centralizatorul” unde apar tot 18 comentarii, deși ele sunt 11! Pe măsură ce le șterg (e)!
Dacă tot te dai „pătruns”, în fenomenul ’89, răspunde-mi la o întrebare:
Unde este gral-ul Pârcălăbescu?!?
Dar vino cu ARGUMENTE! ???
Individul a facut o criza nervoasa si a început sa tipe! Asta este semnificatia folosirii majusculelor într-un text, daca nu ma însel. 😆
… era pt. George.
Alule, revin asupra disputei noastre de data trecuta pe acelasi subiect. Eram convinsa ca o sa apari si o sa postezi, considerându-te mare specialist al evenimentelor din ’89, dar cunoscând doar parerile lui Stoenescu.
Ia spune tu, mai Alule, de ce-l citesti si-l reproduci doar pe Alex Mihai Stoenescu, securistul nr. 1 al grupului de securisti care au scris despre „Revolutie”? 😕
😆 Acuma observ ca ti-ai luat nick-ul Al de la Alex al lui Mihai Stoenescu. 😆
OK, m-am lamurit, nu-i cazul sa-mi dai vreun raspuns. 😯
‘telectualule (parca asa ma persiflai tu pe mine data trecuta
), eu îti spuneam sa citesti mai multi autori, nu doar pe securistul Alex Stoenescu, ca sa vezi cum securistii dau vina pe armata si militarii dau vina pe securitate, de unde poti deduce de unul singur, chiar daca nu ai capacitati ‘telectuale deosebite ca, pentru mortii din ’89, a fost vinovata si Armata si Securitatea si ca Iliescu nu a fost strain de manevrele celor amintiti!
–
‘telectualule, eu citisem doar un articol al aluia despre care nu stiam ca fusese sau este securist, articol care se referea strict la 21 decembrie – Piata Universitatii. Omul fusese participant direct si era un articol pe care l-ar fi scris la fel orice persoana care a participat la evenimentele de acolo.
–
‘telectualule pesedist, acuzându-l pe Ion Cristoiu ca a scris despre 1989-1990 cum a scris, doar ca sa discrediteze PSD-ul, înseamana sa ai un creieras mic si neted, prea mic si prea neted ca sa mai pierd vremea discutând cu tine.
Citeste mai jos cine este Stoenescu, cel mai securist dintre informatorii ceausisti, scârbeste-te si nu mai lua drept litera de lege tot ce scrie el, „telectualule!
–
„Ca urmare a solicitării Directorului IRRD, Claudiu Iordache, CNSAS a inițiat în 2007 investigarea apartenenței lui Stoenescu la structurile fostei Securități din timpul regimului comunist.[3] CNSAS a răspuns solicitării Directorului IRRD, prin „Nota de constatare a Direcției Investigații CNSAS” Nr. DI/I/3164/14.10.2009, prin care este recunoscută calitatea lui A.M. Stoenescu de colaborator al Securității. „Recrutat înainte de Revoluție sub numele conspirativ „Gavrilescu Adrian”, istoricul Alex Stoenescu a primit bani de la Securitate”.[4][5] Din datele Notei de constatare CNSAS, rezultă că sub numele de cod „Gavrilescu Adrian”, în calitatea sa de colaborator al Securității, Stoenescu a furnizat din 1984 în 1987 nu mai puțin de 70 de note informative.[6] Conform dosarului CNSAS, calitățile sale de informator sunt elogiate de superiorii ierarhici. Astfel, în data de 1 februarie 1986, căpitanul Sasu Dan, din Direcția a 2-a a Departamentului Securității Statului, raportează despre Stoenescu:
„În perioada care a trecut de la recrutare, informatorul a desfășurat o activitate informativă corespunzătoare, desfășurată cu pricepere și pasiune, concretizată în 43 de informații scrise”.[7] Același căpitan Sasu Dan, un an mai târziu, îi reconfirmă lui Stoenescu calitățile de informator: „…Deosebit de dotat pentru activitatea de culegere de informații, cu spirit de inițiativă și multă promptitudine în îndeplinirea sarcinilor trasate”.[8]
Stoenescu a declarat că această colaborare cu Securitatea s-a rezumat doar la expertize tehnice, efectuate în 1984, pe când lucra ca subinginer la o întreprindere din Băneasa.[9] De altă părere este fostul redactor al postului de radio „Europa Liberă” Neculai Constantin Munteanu, care afirmă în baza notelor informative scrise de Stoenescu, faptul că în trei ani de colaborare acesta a produs o sută de rapoarte, în a căror arie de interes se aflau și cei care comentau la locul de muncă știri difuzate la Radio Europa Liberă. Tot Munteanu descrie contribuția lui Stoenescu la prinderea unui individ care fotografia cozile la diferite magazine. Fotograful turnat pentru că imortaliza cozi la carne, despre care Alex a dat relații la IGM, a fost anchetat și trimis instanță, acuzat că intenționa să expedieze fotografiile la Europa Liberă. În același articol, intitulat Top 5: Cei mai scârboși informatori, publicat de Munteanu la Europa Liberă, Alex Stoenescu este plasat pe locul 1 în acest top personal, cu următoarea descriere: Locul 1. Alex Mihai Stoenescu. Seriozitate, pricepere, pasiune, vigilență, patriotism fierbinte, disponibilitate totală și dotare deosebită pentru culegere de informații sunt câteva din superlativele Securității la adresa informatorului Alex.[10]
La data de 25.09.2012, Curtea de Apel București a constatat[11] calitatea lui Alexandru Mihai Stoenescu de colaborator al Securității, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat[12] acest lucru prin Decizia nr. 1677/1.04.2014 respingând recursul înaintat de acesta.”
Confirmarea Tezei Revoluției legitimează, efectiv, existența morților și răniților in cursul evenimentelor, precum și toate faptele comise de către „protagoniști”!
Revoluția fiind o ciocnire între două forțe antagoniste, până la urmă, nu poate avea loc, prin definiție, dacă nu este bulversată ordinea de drept!
Problema este dacă ar mai trebui, sau nu, să fie incriminate faptele celor implicați în așa numitul Dosar, care este o făcătură? Eu cred că NUUU !!! ?
Ce si cum cu „revolutia” probabil nu se va afla niciodata. Ca se va „rezolva” ca si la Colectiv, n-am nici o indoiala. Justitia „independenta” isi va face datoria „patriotica”. Rezultatul insa e cel care conteaza. Azi Romania este o „democratie” de tip sud-american condusa de un presedinte cu puteri absolute sprijinit de institutiile de forta, omniprezente si omnipotente, cu totii sub comanda Inaltelor Porti occidentale, un fel de oglinda a anilor 50, cand Inalta Poarta era la Moskova. Diferenta pentru popor nu e decat de culoare a bomboanelor si margelelor si a sensului diferit al vantului care ne bate prin batatura.
Haideti, domnule Cristoiu ca si dv. ati scris articole în care ati afirmat ca în dececemrie ’89 a fost Revolutie pâna la fuga lui Ceausescu si a fost Lovitura de Stat dupa acel moment.
Gânditi-va doar la cei care au protestat si au fost ucisi în Timisoara si apoi, în 21 decembrie, în mai multe orase din tara! Ce stiau ei despre Iliescu si clica lui de criminali?
https://ro.wikibooks.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_de_la_Cluj_%C3%AEn_imagini
În 21 decembrie 1989, în Cluj au fost ucise 26 de persoane si alte câteva zeci au fost ranite.
În Bucuresti, 49 morti, 500 raniti si peste 1000 retinuti si dusi la Jilava.
etc.
Maestre, în 21 decembrie, oamenii acestia au participat la o Revolutie, nu la o lovitura de Stat. Ei au fost ucisi de Armata si Securitatea lui Ceausescu, nu a lui Iliescu.
Abia când „emanatul Revolutiei” (blasfemie!) a furat puterea dupa fuga lui Ceausescu, abia când planul criminal cu teroristii invizibili a fost pus în aplicare, abia atunci a avut loc Lovitura de Stat înfaptuita de Iliescu si complicii lui.
sa fii in stare, ca neam, sa recunosti tradarea, e treaba fundamentala, daca ceea ce se cere e asta e.
–
ca tot ca neam vom fi declarati incapabili sa recunoastem tradarea, rinduielile Naturii declarindu ne asa.
urmarea pare a fi aia in care vom mai fi pusi, ca neam, in fata unei tradari, peste o vreme, …poate intre timp am mai invatat ceva si o s o recunoastem.
practic natia, asa cum arata ea azi, ii face un cadou foarte deosebit tot natiei, dar celei care se va manifesta peste o vreme, tradarea nationala.
daca parcurgi in diagonala evenimentele publice din decembrie ’89 si stai sa te gindesti un picut, ..cam juma’ de minut, ajungi la singura concluzie logica: acolo a fost vorba despre tradare nationala.
impulsul initial al evenimentelor din ’89 a purtat cu sine tradare nationala.
–
dar atunci s a mai intimplat ceva, s au descatusat dorite.
Ro era mai degraba un sistem inchis pina in ’89. dupa evenimentele din ’89 putinta romanilor de a dori ĺa prins aripi,
romanii au inceput sa si doreasca tot felul de chestii, iar atunci cind ei si au implinit dorintele Ro s a transformat…de n o mai recunosti, dupa 30 de ani.
prin urmare DA!, a fost vorba si despre o revolutie, pentru ca atunci s a intimplat Marea Revolutie a Dorintelor din decembrie ’89.
Aceasta Revolutie a Dorintelor a schimbat din temelii tara, incet-incet, iar putinta romanilor de a si dori chestii a evoluat intr atit incat ei isi pot dori, azi, orice…dorinta din ‘curcubeul dorintelor’, fiind liberi sa si le implineasca unde vor ei, lumea mare fiindu le disponibila.
–
tradare nationala SI Marea Revolutie a Dorintelor.
Io cred ca astea sint fundamentale.
Anotherline, nu ai putea dumneata sa încetezi sa mai scrii prostii, cel putin atunci când este vorba despre lucruri grave, foarte serioase?! Putina decenta nu ar strica, domnule!
Despre un lucru grav am scris si eu, doar despre unul, despre celelalte nu imi permit sa scriu.
Dar despre acest lucru grav, am scris, pentru ca eu consider ca se poate rasfringe si asupra viitorului natiei noastre.
Impulsul initial, cel care e la originea miscarilor din decembrie 89 este logic sa isi aiba radacina in afara Ro, pentru ca Ro era mai degraba un sistem inchis, cetatenii erau bine tinuti in frîu.
Si mai cred ca influenta externa s a finalizat in 25 decembrie, odata cu impuscarea lui Ceausescu, acesta fiind efectul pe care influenta externa l a avut de implinit.
Cel putin dupa 25 decembrie, tara putea sa apuce in orice directie, era libera sa aleaga, sa mearga inclusiv pe calea lipsita plenar de comunisti si comunismul din capul lor.
Dupa ce Ceausescu a fost impuscat si pina cind fostii comunisti s au repliat, cam pina la sfarsitul lui decembrie 89, toate structurile comuniste erau ametite, nu stiau ce urmeaza, habar n aveau,
spre ex daca un grup de revolutionari din Timisoara ar fi venit in Bucuresti sa rinduiasca ei tara, preluind ei fraiele, inclusiv asta ar fi putut fi infaptuit. Singura tinta care era implacabila si ar fi fost atinsa in orice conditii era impuscarea lui Ceausescu, pentru ca tinta asta era focusata din afara sistemului Ro, ea fiind si cauza pentru care Impulsul Initial s a manifestat.
Impulsul initial, care a fost extern a vizat o singura tinta, Ceausescu. Toate celelalte pe care ei le vizau deveneau efecte ale acestei tinte-esenta: impuscarea lui Ceausescu.
Iar acest Impuls Initial, fara tradare nationala nu se manifesta.
Iertati ma, nu mi am dorit ca vorbele mele sa va deranjeze in vreun fel, iar in ce priveste incetatul scrisului el se va manifesta in mod natural.
daca ‘ evenimentelor din ’89’ le tai capul, ce rezulta poate fi asimilat cu o revolutie.
dar…cum sa tai, domne, capul, ‘evenimentelor din ’89’.
‘impulsul initial’, in fapt ‘capul’ evenimentelor din ’89 e ‘ tradarea nationala’.
si mai altfel spus, ‘revolutia’, in ’89 era incapabila. o incapabila, aia era.
si asa ar fi ramas, daca n ar fi fost energizata din exterior, povestea numindu se Impulsul Initial.
daia revolutia din ’89 a fost Revolutia Dorintelor, pentru ca revolutie a fost, dar la nivel de dorinte. acolo chiar ca a fost o revolutie.
dar…si revolutia asta avea un final care putea fi cunoscut chiar din ’89, pentru ca ‘tradarea nationala’ povestea despre viitor.
Ro, un sistem mai degraba inchis, a fost intepat, de fapt ulterior ciuruit, iar cind intepi un submarin care se misca la 1989 m adincime, povestea e clara, va fi inundat.
Inca din ’89 se putea sti ca Ro va fi inundata.
minune!
…chiar a fost inundata, nenica,
Ro a fost inundata, e plina cu ‘ lumea mare’, e plina ochi,…aproape.
-odata, intr un decembrie, la 1989 m adincime, un submarin a murit.
…totusi, i a mai ramas cenusa.