AMR: Noul guvern a lansat o campanie publică extrem de agresivă și fără precedent împotriva sistemului judiciar

Asociația Magistraților din România (AMR)  a participat, în 12.10.2025, la Reuniunea bianuală a Asociației Europene a Judecătorilor (EAJ) care a avut loc în cadrul Reuniunii anuale a Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ) ce se desfășoară la Baku, Azerbaijan (11-17 octombrie 2025).

AMR este membră activă a EAJ și IAJ de peste 30 de ani, activitatea sa fiind recunoscută în repetate rânduri, inclusiv prin rezoluțiile adoptate de aceste organizații internaționale, cu privire la situația sistemului judiciar din România.

Ca în fiecare an, AMR și-a adus contribuția la lucrările și documentele celor patru Comisii de Studii ale IAJ (Organizarea judiciară – Statutul puterii judecătorești – Drepturile individuale; Drept civil și procedură civilă; Drept penal și procedură penală; Dreptul muncii și securității sociale). Materialele cuprinzătoare redactate de membrii AMR sunt postate pe site-ul IAJ.

De asemenea, AMR a avut o contribuție importantă, recunoscută ca atare, la lucrările și documentele Grupului permanent de lucru al EAJ privind salariile și pensiile din sistemele judiciare europene, condus de președinta AMR.

Totodată, Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ) a adoptat, în unanimitate, „Rezoluția cu privire la campania defăimătoare împotriva magistraților și la noua lege pentru modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților români”, având următorul conținut:  

Context:

În cadrul Reuniunii plenare din 12 octombrie 2025, desfășurată la Baku, Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ) a fost informată de către Asociația Magistraților din România, membră EAJ, cu privire la evoluțiile recente din România, care suscită îngrijorări serioase.

Noul guvern a lansat o campanie publică extrem de agresivă și fără precedent împotriva sistemului judiciar. Politicieni și funcționari de rang înalt dau vina numai pe magistrați pentru toate problemele financiare ale țării. Pe fondul acestei campanii agresive, în rândul populației a fost stârnit un val de ură împotriva magistraților. Cu cât Consiliul Superior al Magistraturii și Asociația Magistraților din România încearcă să corecteze dezinformarea și afirmațiile false care au fost răspândite, cu atât reacțiile de ură cresc, fără ca nimeni din cadrul puterii executive sau legislative să ofere un răspuns adecvat, bazat pe fapte.

În contextul acestei campanii de discreditare a sistemului judiciar, guvernul a introdus o serie de noi modificări ale statutului magistraților. În special, au fost aduse modificări semnificative condițiilor de pensionare.

Deja în 2023, dispozițiile care reglementează pensiile de serviciu ale magistraților au fost modificate fundamental. Modificările au inclus câteva schimbări semnificative privind cuantumul pensiilor și vârsta de pensionare. Curtea Constituțională a constatat o încălcare a componentei instituționale a independenței judiciare, referindu-se în mod specific la dispozițiile care determină cuantumul pensiei de serviciu, precum și la dispozițiile privind punerea în aplicare a creșterii vârstei normale de pensionare care erau defectuoase într-un mod ce putea încălca securitatea juridică asociată independenței judiciare[1]. În urma deciziei Curții Constituționale, legea în cauză a fost modificată și a intrat în vigoare în ianuarie 2024.

Cu toate acestea, în 2025 a fost lansat un nou proiect de lege prin care a crescut și mai mult vârsta de pensionare, la 65 de ani, precum și vechimea necesară pentru pensionare, cu 10 ani. În același timp, cuantumul pensiei a fost redus drastic (de la 80% din venitul brut la 70% din venitul net). Mai mult, indexarea a fost eliminată, astfel că pensiile de serviciu ale magistraților nu mai pot fi indexate sau actualizate, chiar dacă cresc salariile magistraților în funcție sau prețurile, ca urmare a ratei inflației, ori dacă crește venitul minim pe economie. Toate aceste modificări se aplică doar judecătorilor și procurorilor, iar nu tuturor persoanelor plătite din fonduri publice. De asemenea, aceste modificări nu constituie o măsură temporară, ci una permanentă[2].

Evaluare

EAJ consideră că situația sus-menționată încalcă standardele internaționale și europene și cheamă executivul și legislativul din România, care sunt celelalte două puteri ale statului, să se conformeze acestor standarde.

Cu privire la atacurile asupra judecătorilor

1. Deși critica obiectivă a instanțelor și a deciziilor acestora este admisibilă, dacă comentează deciziile judecătorești, executivul și legislativul trebuie să evite atât criticile care ar submina independența justiției sau ar slăbi încrederea publicului în justiție, cât și acțiunile care încurajează nerespectarea hotărârilor și chiar violența împotriva judecătorilor[3].
2. Executivul și legislativul sunt obligate să ia toate măsurile de protecție, necesare și corespunzătoare, atunci când exercitarea atribuțiilor instanțelor este amenințată prin atacuri fizice sau prin intimidarea membrilor sistemului judiciar[4].
3. Sistemul judiciar trebuie să scoată în evidență că declarațiile critice dezechilibrate și intimidările din partea politicienilor și a altor persoane constituie o problemă gravă și reprezintă un atac la adresa Constituției unui stat democratic, precum și la adresa legitimității unei alte puteri în stat și a încrederii în aceasta. Un astfel de comportament încalcă, de asemenea, standardele internaționale. Judecătorii și procurorii, și în special asociațiile magistraților, au datoria de a acționa în favoarea independenței puterii judecătorești, a ordinii constituționale și a restabilirii democrației atât la nivel național, cât și internațional[5].

Cu privire la modificările aduse sistemului de pensionare

4. Independența financiară nu depinde numai de remunerație, ci este influențată și de prevederile privind pensiile, acestea din urmă fiind o remunerație amânată. Remunerația magistraților ar trebui să fie proporțională cu demnitatea profesiei lor și cu importanța responsabilităților care le revin[6]. 
5. Modificările frecvente și substanțiale ale normelor care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor pot submina grav eficiența și calitatea actului de justiție[7].
6. Dispozițiile legale, ulterior modificării, contravin standardelor europene, deoarece:
7. a) Magistraților trebuie să li se garanteze o pensie bazată pe statutul lor, a cărei valoare ar trebui să fie cât mai apropiată de ultimul lor salariu pentru activitatea judiciară. Ar trebui introduse dispoziții legale specifice pentru a preveni reducerile țintite ale salariilor magistraților[8].
8. b) Judecătorii sau procurorii nu pot fi discriminați față de alte persoane remunerate de stat, ca fiind singurii vizați de măsuri de reducere sau de afectare negativă a remunerațiilor lor, inclusiv a pensiilor.
9. c) O reducere a remunerațiilor, inclusiv a pensiilor, plătibile titularilor de funcții judiciare este permisă numai în situații de urgență bugetară extremă și numai ca măsură temporară, nu permanentă[9].
10. Modificările frecvente și substanțiale ale normelor care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor pot submina grav eficiența și calitatea actului de justiție[10].

Concluzii

Prin urmare, Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ) solicită tuturor autorităților române competente:

• să își îndeplinească propriile responsabilități și să pună capăt atacurilor și campaniilor împotriva judecătorilor și procurorilor;
• să alinieze dispozițiile legale privind pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor la standardele europene; și
• să implice sistemul judiciar, inclusiv asociațiile de judecători, în dezbaterile și elaborarea legislației privind statutul acestora și funcționarea sistemului judiciar.

[1] Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023, par. 108, 119, 125

[2] Contrar jurisprudenței CJUE (a se vedea cauzele conexate C-146/23 și C-374/23).

[3] Recomandarea CM/Rec (2010)12, par 18; CCJE, Avizul nr. 18(2015), par. 36.

[4] CCJE, Avizul nr. 18(2015), par. 52

[5] Idem, par. 20, 36, 52

[6] ONU, Principiile fundamentale privind independența sistemului judiciar, par. 11; Recomandarea CM/Rec (2010)12, par 54; Rezoluția EAJ cu privire la independența materială a judecătorilor, pct. 3. A se vedea, de asemenea, CCJE, Avizul nr. 1(2001), par. 61.

[7] A se vedea, cu privire la anterioara reformă a pensiilor de serviciu ale magistraților, Comisia de la Veneția, Avizul CDL-AD(2019)014, para 12

[8] A se vedea supra, 6;  Carta Europeană a Statutului Judecătorilor, art. 6.4.

[9] CJUE, cauzele conexate C-146/23 și C-374/23, par. 19

[10] A se vedea, supra 1, 7