Analiză: Unde nu face procurorul, vine Coronavirus cu „soluții”

Șeful DNA, Crin Nicu Bologa a oprit urmărirea penală în celebra speță Tel Drum, dată de mediile „haștagiste” ca o probă supremă a „infracțiunilor” făcute de ex-liderul PSD, Liviu Dragnea, insistând că nu se mai dau „termene” în dosar. Dincolo de „termene”, credem că Bologa și șefii săi din sistemul de Justiție ar trebui însă să stabilească dacă imparțialitatea cazului este asigurată: procurorul de caz Lăncrănjan s-a afișat de timpuriu în medii locale sorosiste, dar lucrează pe dosarul unui politician, Liviu Dragnea, cel care l-a criticat pe controversatul „filantrop” american Soros în public. O astfel de verificare se impune pentru înlăturarea suspiciunilor ce ar plana asupra carierei profesionale și integrității oricărui magistrat.

Pe data de

… 21 mai 2020, procurorul-șef al DNA, Crin Nicu Bologa, anunța în timpul unei conferințe de presă, că a oprit urmărirea penală în mai multe dosare penale, printre care Tel Drum, invocând „măsurile impuse de starea de urgență”, dar și numărul de dosare sau „tempo”-ul diferit al procurorilor. Dosarul Tel Drum, în care este cercetat și ex-liderul PSD Liviu Dragnea, trenează la DNA de aproape trei ani, aflat în instrumentarea procurorului „activist” Carmen Lăncrănjan.

Reamintim că în 13 noiembrie 2017

… DNA anunța oficial că un grup de persoane printre care Liviu Dragnea, erau urmărite penal în dosarul „Tel Drum” (numele fostei Regii de drumuri şi poduri Teleorman) pentru constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni privind deturnarea de fonduri europene, respectiv în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte. Cu toate că a avut cel puțin doi ani la dispoziție, procurorul de caz, Carmen Lăncrănjan, nu a anunțat niciun progres în 2020 pe acest subiect, deși încă din martie a.c., Bologa îi oferise sprijinul în „nevoi tehnice și logistice” pentru „a nu se ajunge la prescrieri de fapte”: dosarul este „greu”, fiind invocat de masele de manevră „haștagiste” din România (din Piața Victoriei până la Divizia Presă) ca „exemplu” important al „infracțiunilor” lui Dragnea: de altfel, recent, mai multe „Unități” ale Diviziei Presă au dat deja propriile „sentințe”, cu ex-liderul PSD găsit „vinovat” și „hoț”.

În timpul conferinței de presă

… procurorul șef Bologa nu a evocat și posibilitatea, extrem de plauzibilă într-o țară ca România (unde sute de dosare anti-corupție au fost desființate de judecători fiindcă faptele „nu existau”), ca dosarul Tel Drum să nu aibă probe suficient de puternice pentru susținerea acuzațiilor. Pe bani publici, șeful DNA nici măcar nu se obosește să explice opiniei publice dacă există un „randament” de activitate cerut în Justiție (cum se impune altor bresle de activitate), măcar pe un dosar mediatizat și puternic „împins înainte” de către protestatarii „anti-corupție” din grupurile „rezistente”, cum este acesta. Evident, un prim efect care va decurge din „stoparea” dosarului va fi faptul că imaginea de „infractor” a lui Dragnea, menținută public de radicali, va rămâne „la locul său” pentru un timp neprecizat, eventual până când DNA va reuși să trimită dosarul într-o instanță judecătorească.

Fătucile Diviziei Presă

… secția Copy-Paste, au preluat fără comentarii explicațiile lui Crin Bologa de la conferința de presă, după un consacrat obicei care a transformat unele instituții de mass-media din „mainstream”-ul dâmbovițean în simple „prestatoare de servicii”. Pe de altă parte, jurnalista independentă Sorina Matei, a avertizat pe blogul său că șeful DNA nu cunoaște legea: „Prin declarațiile făcute, șeful DNA (Crin Bologa-n.n.) arată că nu știe legea. Măsurile din Decretul 195 din 16 martie 2020 de instituire a stării de urgență, cât și cele din Decretul 240 din 14 aprilie 2020 de prelungire a stării de urgență, ambele semnate de Klaus Iohannis care, potrivit deciziei definitive a CCR, și-a depășit competențele constituționale, arată că procurorii nu erau obligați să oprească nicio urmărire penală”. Dacă în Decretul din 16 Martie se arată că procurorii fac urmărire penală numai în anumite condiții, ceea ce nu înseamnă că alte urmăriri penale se opresc, în Decretul din 14 aprilie 2020, la articolul 64, se arată că procurorii fac urmărire penală „cu precădere” în anumite cazuri, ceea ce, de asemenea,nu înseamnă că urmărirea penală se oprește în alte cauze”, a explicat jurnalista, care a adăugat: „Ca atare, Crin Nicu Bologa ori a mințit cu intenție, ori nu cunoaște prevederile legale, spunând de mai multe ori în conferința de presă, că a oprit urmărirea penală, inclusiv în dosarul Tel Drum, care stă în DNA fiindcă procurorul Carmen Lăncrănjan nu este în stare să îl termine”.

Fiind vorba de acuzații grave, așteptăm

… cu încântare ca ministrul decorativ de la Justiție, Predoiu, sau Secția de Procurori a CSM (supranumită în media „Nufărul”) să se sesizeze urgent pe acest subiect scandalos. Un asemenea context, care se referă la necunoașterea legii de către un șef de parchet național, ar arăta practic că Reforma în Justiție este precum dosarul Tel Drum în DNA- fără vreun avans semnificativ. În plus, este cert că fără șefi bine pregătiți la Parchete, România riscă prelungirea monitorizării MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare pe Justiție (MCV) al UE.

Cine este Lăncrănjan

Carmen Lăncrănjan este procuror la Direcția Națională Anticorupție (DNA)- Central din ian. 2017. A fost o răsfățată a „pregătirii europene”: din informațiile noastre, a fost în voluntariat cu APADOR- CH (asociația care a „lansat-o” pe cunoscuta sorosistă Monica Macovei), respectiv la seminarii cu Freedom House, fundația germană Konrad Adenauer Shtiftung (KAS) sau CEDO. Lăncrănjan a început ca procuror de judecătorie la Sectorul 2 București. Până în 2018 a fost chiar și „formator” al INM (Institutul Național al Magistraturii), acolo unde este pregătit viitorul Justiției. Am solicitat Direcției Anti-corupție în ian. 2020 să ne transmită câte dosare a finalizat de la numirea sa în DNA Central până în prezent, sau câte dosare finalizate cu trimiterea în judecată a instrumentat. DNA a respins solicitarea noastră, invocând faptul că evaluările procurorilor (care cuprind ca parametru și activitatea în instanțe) sunt secretizate: cum ar veni, chiar dacă un proces este public, însumarea proceselor devine secretă. Sub privirea obtuză a unei clase politice-parazit, Sistemul judiciar apare astăzi ca fiind deja „etanșat” și te obligă să îl crezi pe cuvânt.

Altfel spus, nu știm

… cât este procurorul Lăncrănjan de „activ” la serviciu: știm eventual „activismul” său în public și mai știm că, pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu și a cerceta presupusele fapte penale ale unor oameni, procurorul Lăncrănjan trebuie să aibă independență, respectiv să fie impecabil la Parchet și în societate. Să adăugăm, eventual, la profilul său de procuror-încărcat-cu-dosare făcut de Bologa, că până în 2018 a fost „formator” la Institutul Național al Magistraturii (INM), că a avut deconturi pentru deplasări peste hotare de aproape 14.500 lei în doi ani și că, în perioada 2015- 2020, din 499 de lucrări ale Inspecției Judiciare care vizau activitatea și conduita profesionale ale unor procurori din DNA, 15 au fost pe numele lui Lăncrănjan.

Conform DNA

… între 2017-2018, perioadă care include parțial și instrumentarea dosarului Tel Drum, Carmen Lăncrănjan a beneficiat de deconturi de aproape 14.300 lei pentru deplasări în străinătate. Mai precis, în anul 2017, a beneficiat de decontarea sumei de 8.098,80 lei, iar în 2018 a sumei de 6.146,41 lei, ca urmare a delegării sale în deplasări externe efectuate „în interesul serviciului”. Nu cunoaștem ce perioadă de timp a lipsit procurorul, dar revenind la contextul susținerilor lui Bologa (despre „tempo”-ul de lucru al fiecărui procuror și despre numărul de dosare), ar fi un bun început pentru întrebarea: ține cont șeful DNA și de timpul alocat deplasărilor procurorilor când vorbește despre cel acordat efectiv lucrului pe dosare?

Dincolo de dosare „grele” care bat

… pasul pe loc, de deplasări externe sau de lucrări la Inspecția Judiciară, la procurorul Lăncrănjan poate fi găsit, cel puțin în perioada de „instrumentare dosar Tel Drum”, și „activism”: unul care i-a cerut timp și implicare și care, în opinia noastră, „păcătuiește” pe alocuri prin dublu- standard: Carmen Lăncrănjan a tăcut când a fost dezvăluită implicarea fostului procurorului general Augustin Lazăr în aparatul de represiune anti-comunistă, în schimb o asociație de procurori cu care Lăncrănjan se identifică (AMASP, un site ce „geme” de comunicate) a fost extrem de activă în apărarea sinistrului ex-politruc comunist de la pușcăria politică Aiud, Lazăr, atunci când ministrul Tudorel Toader a pornit procedura de revocare a sa din funcție (2018).

Dintr-un răspuns solicitat oficial

… Inspecției Judiciare de către cristoiublog.ro, rezultă că același procuror Lăncrănjan este un vechi cunoscut al acestei instituții: potrivit documentului, în perioada 2015-2020 au fost înregistrate pe numele lui Lăncrănjan un număr de 15 lucrări la Inspecția Judiciară în ceea ce privește activitatea și conduita profesionale.

Carmen Lăncrănjan a devenit remarcabil

… de cunoscută în presa dâmbovițeană și după apariția publică alături de reprezentanți din „comunitatea locală” Soros: imagini publicate de mass-media o dezvăluiau în “repausuri” alături de Raluca Prună (fostul ministru al Justiției din guvernul Dacian Cioloș, “perfecționată” pe o bursă Universitatea Central Europeană din Budapesta a lui Soros) sau Cristina Guseth, șefa Freedom House România (rețeaua Soros, prin “Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe”, fost director de Programe la Fundația Soros între 1991-1997) . Mai mult, presa independentă a arătat că o asociație pe care procurorul DNA a condus-o anterior (LiderJust) avea “ legături strânse cu ONG-uri ce activează pe zona Justiției, multe fiind finanțate de afaceristul Soros (George, filantrop-n.n.) și marile ambasade”.

În mod firesc, se nășteau întrebări

… legitime ale opiniei publice: ar putea o structură independentă precum Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să se sesizeze dacă imparțialitatea cazului Tel Drum poate fi afectată? Mai ales, atunci când procurorului care expune public conexiuni cu o comunitate locală sorosistă, îi este încredințat dosarul unui critic sonor al „filantropului” Soros, așa cum este Liviu Dragnea? Integritatea, pentru manual și pentru viața reală de la instanțe, constituie unul dintre principalele elemente de asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul de Justiție și este garanția derulării unor proceduri echitabile: astfel, imparțialitatea este un element esențial. În acest curios context, să amintim că Liviu Dragnea declarase public (în 2017) că „totul pleacă de la Soros, de la răul pe care vrea să-l facă României”: luările sale de poziție ale liderului politic au fost, însă, mult mai numeroase.

Continuând cu un alt caz

… de tipul „asigur celebritatea” și care a implicat iar numele lui Carmen Lăncrănjan, menționăm că în nov. 2017, fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, declara că din datele deținute de el ”generalul Mitică Dumbravă (SRI-n.n.) a coordonat-o de ani buni pe procuroarea Lăncrănjan alias Veverița”. Generalul Dumbravă a negat la Comisia SRI informația, dar nu în toate punctele sale. Întrebarea inițială a lui Dragomir către Dumbravă fusese: ”Dacă o cunoaște pe procuroarea DNA Alexandra Carmen Lăncrănjan, ce relații au, dacă a susținut-o și a sprijinit-o în carieră, dacă a raportat ierarhic relațiile cu aceasta și dacă relațiile și implicarea sa în cariera procuroarei sunt legale?”. Răspunsul generalului SRI (un personaj devenit cunoscut după ce a „redus” Justiția română la un „câmp tactic” al Serviciului Român de Informații, SRI) a fost transmis prin intermediul Comisiei SRI, dar nu a fost punctual. El a confirmat, de exemplu, că „a colaborat” cu procurorul DNA Lăncrănjan și a negat că i-ar fi acordat sprijin în carieră. Au lipsit, însă, referirile la raportarea „ierarhică” superiorilor din SRI, a relațiilor sale cu Lăncrănjan. Jenant pentru o Justiție care se pretinde funcțională, deși acuzațiile veneau dinspre o persoană din interiorul Sistemului, bine informată cum este fostul ofițer superior SRI Daniel Dragomir, nu a fost declanșată nicio cercetare publică, serioasă la nivelul Ministerului Public. Totul a rămas la nivel de știre de ziar, în stilul „bizantin” consacrat.

Este evident că

… întreruperea cercetării în dosarul Tel Drum, anunțată de șeful DNA, Crin Nicu Bologa, nu ajută nici imaginii Direcției sosită cu scuze la o conferință de presă („cin’ se scuză, se acuză”, susține o veche înțelepciune populară), dar nici acuzatului Liviu Dragnea, asupra căruia va plana în continuare suspiciunea de „infractor”, până la o sentință definitivă judecătorească. În actualul context, cu torentul de dezvăluiri din presă despre „metodele de investigare” abuzive practicate pe alocuri în așa-numita campanie „anti-corupție” a DNA, respectiv despre multele eșecuri ale Direcției la instanțele judecătoresti, limitele între care se poate „mișca” azi instituția în declarațiile sale a ajuns azi destul de îngustă, iar Bologa intuiește asta.

În același timp, însă, se ghicește

… în această mișcare care a inclus un Tel Drum oprit, nota bene!, de un virus global, și o „finețe politică”: căci un dosar „fioros”, prezentat ca zdrobitor pentru Liviu Dragnea și care fusese vânturat intens de „elitele” tefeliste în timpul guvernării PSD, este parcat pe o linie moartă, pe timpul guvernării PNL. „Termenele” (ca reper de timp în finalizarea dosarului) pe care a insistat procurorul-șef al DNA la conferința de presă, nu sunt, însă, atât de importante în economia cazului, cât faptul că Sistemul de justiție trebuie să definească foarte clar dacă noțiunea de „imparțialitate” poate fi afectată în acest dosar: adevărat adevăr spune Legea, că termenele de finalizare propuse pentru un dosar de Parchet pot fi 100, dar „imparțialitatea” în actul de Justiție este una singură.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „Analiză: Unde nu face procurorul, vine Coronavirus cu „soluții””

  • Lăncrănjan pe lîngă Dej, A băgat spaima-n burgheji

  • Toate stagiile prin diverse organizatii facute de pomenitele matracuci sub pretextul ridicarii profesionale , au fost de fapt indoctrinari ideologice care acum sant puse in opera in actul de “justitie ” . Ce are justitia cu ideologia , numai Ana Pauker si Alexandra Sidorovici ne pot lumina .

  • A avut o cariera prodigioasa la fel ca luluta!
    Dublul standard pute de la doua poste!
    Pe psd i-au alergat ca pe draci ,iar pe dreptaci le-au aplicat dreptul diluat!
    Roata istoriei se invarte si poate nu va trece mult si vor veni si timpuri mai socialiste in plan global si atunci sa vezi veveritele ce-o sa chitaie!!
    Veveritele si lulutele sunt relativ tinere ,iar in 20-30 de ani se pot intampla multe !

Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Gândurile lui Cristoiu (Mediafax): Dacă virusul ar fi atât de periculos, Guvernul nu ar da înlesniri pentru Ambasada SUA