CCR a respins definitiv candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale>
Anca Pintilii
Am citit mereu cărţi, pe lângă cele obligatorii. Voiam să descopăr şi să-mi formez propriile conexiuni. E o libertate să te pierzi printre cărţi. Sunt o norocoasă prin pregătirea pluridisciplinară şi expunerea multiculturală, prin oamenii şi locurile care m-au format. La Liceul Mihai Eminescu din Iaşi (fostul liceu de fete Oltea Doamna) am învăţat în sala de clasă în care a predat Eminescu însuşi, iar în afara orelor eram mereu la sala de lectură a Bibliotecii Ghe. Asachi pe când se afla încă în Palatul Culturii, citind pentru comentariile literare. Apoi am plecat la Cluj, unde am urmat Facultate de Studii Europene, avându-i ca profesori pe Andrei Marga şi Nicoleta Racolţa Paina, şi cochetând cu jurnalismul în cadrul Casei de Cultura a Studenţilor. Începusem cumva din liceu când îi luasem un interviu maestrului Radu Beligan, venit la Iaşi cu piesa Take, Ianke si Cadâr. Locuiesc în Elveţia din 2006, am un master în management internaţional de la Universitatea din Geneva. Am scris despre personal branding şi corporate social responsibility pe când nu erau aşa la modă. Lucrarea mea de masterat, sub îndrumarea Prof. Emeritus Susan Schneider, e un studiu de caz despre iniţiativele de responsabilitate socială a companiilor de tutun, publicat mai apoi şi folosit ca material pedagogic de universităţi din lumea întreagă. A primit un premiu internaţional (Ethics and Social Responsibility Award, Case Centre Awards, UK 2015) si este încă un bestselling case. Îmi place să fac performanţă, să am rezultate bune şi să evoluez ca individ, indifferent de timpul şi efortul necesare. Am lucrat pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ONG-uri şi în mediul privat, iar actualmente am societatea mea, fiind pasionată de strategie, IT şi comunicare. Locuiesc la Bougy-Villars, un sat aflat între Geneva şi Lausanne, şi mă întorc des acasă, la Iaşi. Păstrez un interes pentru cultură şi prezentul românesc datorită blogului şi jurnalului video a maestrului Ion Cristoiu, convinsă fiind că identitatea de bază e cea care ne defineşte şi nu numărul paşapoartelor obţinute pe parcurs.
Un arhitect, un scriitor şi zâmbetul de pe chipul unei persoane
În mintea mea, doi oameni îşi vorbesc despre frumuseţea universului, încalte au luat cu ei esenţa arhitecturii şi a literaturii despre care au reflectat, scris şi vorbit o viaţă întreagă, ...
O noapte cu bătrânul Sosso
Să-ţi pară rău după moartea lui Stalin dintr-un serial rusesc e un semn ciudat. Să mai şi scrii despre asta pare curată nebunie. Nu era totuşi văzut în chip de ...
Omul almanah şi disciplina unei vieţi cosmopolite
Dintr-un dialog pe care l-am ascultat pentru legătura puternică şi viziunea estetică, între Stewart Brand şi Brian Eno, am reţinut că biografia fiecăruia se transformă repede într-o ficţiune, individul rămânând ...
În timp ce contesele dansau la Nisa, în bibliotecile de la Geneva se pregătea revoluţia
Tramvaiul 12, Braseria la Bourse, colţ cu Place du Marché. A doua zi după Anul Nou. Oraş gri, cu străzi amorţite. Rendez-vous cu Lenin şi Krupskaia. După mai bine de ...
Pariul meu e Nadejda Krupskaia ca Pedagog
Poate fi şi un exerciţiu de logică retrospectivă printr-o reevaluare a procesului educaţional pe care l-am cunoscut prin prisma lecturii recente a unei cărţi despre educaţie, cuprinzând texte apărute într-un ...
Martha Bibescu – Prinţesa sălciilor
„În ce vreme trăim noi oare?...” nota, oprindu-se din observaţiile etnografice, Principesa Martha Bibescu în Izvor. Ţara sălciilor: „[..] de când am început să-mi cunosc ţara, mi se pare că ...
Arta din farfurie
Prezent în muzeele şi galeriile lumii, figură a curentului Nouveau Réalisme încă de la început (Franţa, 1960), prieten cu Jean Tinguely şi Eva Aeppli, Daniel Spoerri (1930-2024) a fost un ...
Răţuşca cea urâtă – note de lectură şi de călătorie
Îmi fixasem două lecturi de vacanţă de finalizat : Crunta exploatare a sînului Julietei şi Jurnalul lui Mihail Sebastian, ultima terminată în timpul zborului de întoarcere. 28 octombrie 2024, IAŞI - ...
Pe urmele criptei familiei Cantemir
Uneori călătoriile nu se termină o dată cu întoarcerea acasă. Locuri văzute capătă sens peste ani. Sunt acele călătorii studiate, la polul opus faţă de weekend-urile hrăpăreţe, numite şi city ...
Prozatorul Ion Cristoiu – un Hitchcock printre Povestitorii săi
Coperta face parte din demersul scriitoricesc (dacă ai şansa să fii publicat). La început e vitrina unui produs cu pagini. Apoi însoţeşte cititorul pe durata lecturii, protejându-i legătura intimă cu ...
