Anti-interviu. Avocat Diana Iovanovici-Șoșoacă: „Așa-zisa incompetență a guvernului Orban este, de fapt, o chestie foarte bine gândită: de alții, nu de ei. Ei sunt marionetele” (partea a II-a)

Cum procedăm cu arafații? Păi, întreb și eu: cine i-a pus acolo? 

Reporter: Să revenim la măștile noastre. Un virus tocmai a închis Europa. Cum procedăm cu Arafat și cu arafații?
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Un virus tocmai a închis mapamondul, nu Europa. Cum procedăm cu arafații ? Păi, întreb și eu, cine i-a pus acolo? Cine a ieșit în stradă să îl susțină și să strige că este apărătorul suprem ? De ce nu și-a pus nimeni întrebarea atunci cum se face că marele SMURD este un ONG și nu o instituție de stat?
Eu nu cunosc decât calea legală, o cale care în ultimul timp s-a dovedit cea mai viabilă. Arafaților le este frică de lege, de legea dreaptă, de dreptul la nesupunere civică- drept constituțional, de atitudinea poporului, de cunoașterea reglementărilor legale de către popor, de reacțiunea și revolta poporului, care se manifestă legal, constituțional prin dreptul la miting, la petiție, etc și cel mai mult le este frică de Unire! Spun mereu Poporul unit nu poate fi învins! .
Când poporul meu nu se va mai lăsa divizat și manipulat, și va acționa la unison pentru binele său, atunci nimeni nu va putea să-l mai îngenuncheze. Aici este lupta cea mai grea, bătălia decisivă : trezirea conștiinței poporului! Și ei știu asta, de aceea îl abuzează, îl terifiază: frica paralizează reacțiile ! Dar, atenție, și ei pot fi îngenuncheați la fel, cu frică! Inoculându-le frica, învinși cu propriile lor arme!

Câți vedeți luptând?

Reporter: Churchill (Winston, fost prim-ministru britanic,n.n.) spunea Dacă treci prin iad, mergi, nu te opri. Unde se află românii acum? Au luat o pauză sau încă mai mișcă?
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Tot Churchill spunea: Am sa lupt până la ultima mea picătură de sânge pentru ca tu să ai dreptul să nu fi de acord cu mine!, definiția democrației. Câți vedeți luptând?
Românii stau bine unde stau ca locație, deși nu delimitat corect. Ca și atitudine, a început trezirea! Da, au avut o pauză, foarte mare, atât de mare încât acum au ajuns să iasă din hibernare și le va fi foame ! Foame de drepturi și libertăți pe care nu prea le mai au, foame de unire, foame de iubire de neam și țară, o țară cam dezbinată și vândută, un neam cam împrăștiat. Românii sunt peste tot și nu e rău, dar parcă ar trebui să se miște înspre casă.
Oricum, dacă tot suntem în iad, foc este peste tot, nu are rost să ne oprim. Mergem înainte, poate vom găsi și tărâmul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte. Altfel nu avem nicio șansă. Șansa acestui popor stă în trezire și unire. Altă șansă nu văd.

Pentru toți copiii din lume iau decizii persoane fără copii

Reporter: Descopăr cu spaimă că pentru copiii românilor iau decizii unii care n-au copii.
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Nu numai pentru copiii românilor, ci pentru toți copiii din lume iau decizii la nivel de autoritate, persoane fără copii. Într-un fel e bine că nu s-au înmulțit, poate scăpăm într-un final de ele. Dacă ar fi avut copii, sigur nu ar fi avut timp să gândească conspirativ și să ajungă în funcții atât de înalte. Sunt puși special acolo. Planul este pus în practică pas cu pas!
După cum puteți observa, și pentru oameni, iau decizii neoameni, nici hibrizi nu-i poți numi, că și aceia au o fărâmă de umanitate în ei. Dar copiii sunt problema noastră principală. Mă refer acum la România, dacă părinții nu se trezesc și nu înțeleg, nu învață că doar părinții decid pentru copiii lor, suntem o nație pierdută.
O autoritate nu poate fi mai presus de părinți, de familie. Indiferent ce dispoziție legală se adoptă, părinții sunt cei care decid pentru copiii lor. Iar poporul va trebui să lupte împotriva oricărei autorități care încearcă să devieze de la această regulă. Niciun părinte nu poate permite cuiva pe această lume să se atingă de copilul său, decât cu acordul și în condițiile părintelui. Atât.

Taie-le legătura cu realitatea exterioară. Rezultă totalitarism

Reporter: Ce rezultă când ai evenimente prea mari afară și pitici prea mici în presă? Cum se întâmplă adesea cu presa mainstream dâmbovițeană?
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Mi-e milă de dâmbovițeni. Sunteți nedrepți.
Când presa este aservită și șpăguită de autorități, va fi prezentat în interior doar ceea ce convine acestora, restul fiind limitat, cenzurat, ignorat, șters, desființat etc. Totul pe sistemul nu le da idei, crează-le o realitate indusă, taie-le legătura cu realitatea exterioară, astfel încât să accepte realitatea impusă și să excludă realitatea din afară când pătrunde.
Ce rezultă ? Rezultă totalitarism! Dictatură de tip nou! Aviz amatorilor, am mai scăpat cândva de o dictatură de acest gen și nu s-a terminat prea bine pentru unii. Acum știm și cum s-au fofilat ceilalți fără să plătească, iar istoria este recentă. Îmi pare rău, dar o asemenea atitudine nu poate fi asociată presei, aceasta nu se poate numi presă, fie ea și de Dâmbovița! (Scuze, oameni buni ! Nu de voi e vorba!)

Reporter: Ce dosar v-a forțat să aveți cea mai lungă pledoarie din carieră? Vă mai amintiți?
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Da, am pledat aproximativ o oră, la Curtea de Apel București, într-un dosar pe Dreptul familiei. A fost un caz special care a și schimbat atunci viziunea și practica, prin care am schimbat un acord între părinți cu privire la copilul lor, care avea program alternativ- o săptămână la unul, o săptămână la altul, cu instituirea unui program de vizită normal, weekend-uri cu părintele nerezident.
Partea adversă era chiar o persoană potentă financiar și avea o poziție excelentă în societate, dar dreptatea a triumfat. Copilul ajunsese să aibă viziuni cu privire la locuință și persoanele cu care locuia, fiind vizibil afectat de acest program, în care ajungi practic să trăiești două vieți, în două case, cu două comportamente diferite raportate la persoanele cu care trăia de la o săptămână la alta.
Am avut nevoie de specialiști psihologi, cercetări europene și americane, le-am tradus, a fost destul de complicat, dar am câștigat. Dosarul a ajuns în 3 etape procesuale la aproximativ 1500 de file. Știam filele pe dinafară, dacă mă treziți din somn merg la sigur la orice dosar îmi spuneți și vă relatez tot, și instanța chiar mi-a cerut să îi înmânez un act pe care nu îl mai regăsea în multitudinea de file de la dosar. În câteva secunde i l-am dat. S-au mirat și judecătorii. Deci vorbă multă, câștigul avocatului în interesul clientului!

Avocatul bun nu trebuie să promită câștigarea procesului – este ilegal

Reporter: De fapt și de drept, ce înseamnă un avocat bun în ziua de azi?
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Când am intrat eu la Drept, profesorii mei spuneau că avocatul bun este cel care știe unde să deschidă Codul și să găsească soluția.
După atâția ani, realizez că pe lângă acest lucru, cu corecția că acum deschizi programul legislativ și este mult mai ușor să găsești o informație, avocatul bun este acela care consideră că nimic nu este imposibil și își folosește toată experiența, știința, cunoașterea, ambiția, pasiunea de a găsi o soluție a cazului.
Există soluții la orice problemă și niciun caz nu seamănă cu celălalt. Avocatul bun trebuie să fie sincer cu clientul său, să nu promită câștigarea procesului- pentru că este ilegal, să încerce să găsească o cale amiabilă și mai scurtă de rezolvare decât procesul, chiar dacă acest lucru implică un onorariu mai mic, să iubească oamenii și cel mai important să își iubească profesia, să existe pasiune pentru această profesie. Avocatul bun este cel care își respectă colegii din Justiție și nu își confundă poziția de apărător cu cea a clientului; care se pregătește continuu, aprofundează și explorează sistemul juridic european, și aș continua să umplu multe file.
Avocatura este mult mai complexă și mai dificilă, mai complicată și multidezvoltată decât a fost în trecut. Practic, un avocat bun nu prea mai trăiește decât pentru profesie, rămânându-i foarte puțin timp pentru viața personală. De aceea, în ultimul timp, viețile avocaților nu sunt prea lungi, din păcate, nenumărați colegi buni au murit deși nu împliniseră nici 45 de ani, în general de suprasolicitare.

Singura Opoziție existentă este cea făcută de poporul român

Reporter: Lipsa de Opoziție politică a răsturnat România cu roatele-n sus: Iohannis era la volan și Ion Marcel Ciolacu îi ținea harta. Și trena. Comentați.
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Cred că i-a ținut harta destul de bine, pentru că văd că nu au greșit ruta și tot în România sunt amândoi, dar mai ales partidele lor. Tot am sperat că trena aceea să fie prea lungă și să se împiedice, iar harta să le arate rute ocolitoare ale României.
Ce să comentez ? Ce știe toată lumea? De 30 de ani la putere se învârte același partid– FSN, cu ramificațiile lui și urmașii lui. Până când poporul nu va realiza că aceste partide nu mai trebuie votate niciodată, până când nu se va lua atitudine și Justiția să se și autosesizeze și să se facă dreptate, vom trăi în totalitarism. Lipsa Opoziției politice se numește Totalitarism. Este chiar mai rău decât înainte de 1989.
Singura Opoziție existentă este cea făcută de poporul român, acea parte a lui care de câteva luni ia atitudine și luptă pentru recucerirea drepturilor și libertăților cetățenești.

Reporter: Nichita Stănescu zicea Să nu te tragi cu mine de șireturi, eu mă port desculț. Genial. Ce meserie ar fi avut Ludovic Orban dacă trăia pe vremea lui Mihai Viteazul?
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Personajul contemporan nu poate sta alături de cele două personalități geniale ale românilor. Asta este mai mult decât evident.
Singura meserie a acestuia ar fi fost de mercenar și sigur, dacă ar fi trăit atunci, ar fi făcut parte din ceata mizerabilă de trădători care l-au omorât pe marele domnitor, cel care a realizat prima mare unire a celor trei țări!

Așa-zisa incompetență a guvernului Orban este o chestie foarte bine gândită. De alții

Reporter: Sincer, n-am întâlnit până acum o aflare în treabă mai mare decât guvernele Orban. Poate dumneavoastră?
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Ăștia nu se află în treabă deloc pe-aici. Au ei treaba lor bine delimitată și ordonată de mai-marii lor. Acest guvern a făcut din România o țară experimentală, măsurile impuse aici fiind extinse pas cu pas și în alte țări.
Toată așa-zisa lor incompetență este de fapt o chestie foarte bine gândită de alții, nu de ei: ei sunt niște marionete dispuse să facă orice pentru renume, de care oricum nu vor mai avea nevoie pentru că vor cădea înaintea poporului, și pentru interese materiale. Ca mulți alții înaintea lor, aflându-se la putere într-o conlucrare perfectă cu absolut toate celelate partide, se cred inamovibili și invincibili. Istoria ne va arăta și de această dată că Puterea ia mințile, iar mințile pierd oamenii. Din păcate, sechelele suferite de poporul român în această perioadă vor lăsa urme adânci care nu vor mai putea fi vreodată acoperite.

Reporter: Cîte procese ați deschis Guvernului?
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Sunt multe plângeri penale și procese colective. Nu au fost deschise numai de mine, ci și de alți confrați și asociații care luptă pentru drepturile omului. În total, nimeni nu le știe numărul. Mii?

Lumea m-a făcut ba rusoaică, ba sârboaică… 

Reporter: Aveți obârșii în Macedonia. Explicați-ne cum v-a ajutat asta în viață.
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Da, din partea paternă. Nu cred că m-a ajutat vreodată. Tot timpul lumea m-a făcut ba rusoaică, ba sârboaică și mi-a greșit mereu numele. Dar nu am avut vreodată vreun beneficiu din acest punct de vedere.
Ca și caracter, probabil că am o anumită forță specifică celor de acolo. În afară de bunici și cei doi unchi cu familiile lor din România, nu am cunoscut alte rude de acolo. Nici nu știu pe cine ar trebui să caut, sincer!

Reporter: Cum e când ieșiți în Piață pentru drepturile tuturor și vă înjură cetepeii pe la DIGI TV? Vreau să zic, ce simțiți?
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: În Piață am ieșit ca toți oamenii de acolo, pentru că am simțit că nu se mai poate, că trebuie să ne facem auziți cu toții, să facem o revoluție a conștiinței, a patriotismului, a naționalismului. Am ieșit pentru că am văzut că oamenii nu înțeleg, nu știu ce li se întâmplă din punct de vedere legal, a fost un moment minunat și nu îl voi regreta niciodată. A fost un moment al retrezirii spiritului românesc pur.
Cât despre înjurături? Ce să simt? Nimic! Nu mă poate atinge nimic din ceea ce îmi este inferior, incalificabil, josnic și mediocru. Mi-e milă de acești oameni care, neavând argumente, aleg calea nimicniciei. Mă rog să îi ierte Dumnezeu, pentru că și-au încărcat conștiința și destinul. În rest, pentru cei care au opinii contrare și de bun-simț, nu pot decât să spun: Am să lupt până la ultima mea picătură de sânge, pentru ca tu să ai dreptul să nu fi de acord cu mine !

Politicienii sunt o specie aparte. I-aș localiza în specia amibelor

Reporter: Să remarcăm împreună un fenomen nociv: jocurile de grup la copii au dispărut, în schimb au apărut jocurile de grup la adulți. În special, la politicieni.
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Jocurile de grup la adulți nu au apărut acum, ci sunt dintotdeauna. Mai grav este când afectează drepturile copiilor.
Aici țin să vă contrazic. Jocurile de grup la copii nu au dispărut deloc: din contră. Cu cât le interzici mai mult, cu cât încerci să încarcerezi copiii ținându-i în case pe jocuri electronice, cu atât se va găsi o forță opusă care îi va atrage spre grupuri de joc. Se revine încet-încet și la oraș, la o viață normală a copiilor.
Politicienii sunt o specie aparte. I-aș localiza în specia amibelor (animale unicelulare simple – protozoar, răspândite în ape dulci, stătătoare sau pe pământ umed, n.n.). Jocurile în grupuri de adulți sunt OK și acceptabile până când nu depășesc o anumită limită. Limita aceea este cea a drepturilor și libertăților cetățenești. Cine o depășește, să își asume și plata, care nu e ca în grupurile de joacă ale copiilor. Să reamintim amibelor că nimic nu rămâne neplătit.

Vom învinge!

Reporter: Un mesaj de îmbărbătare a românilor.
Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă: Ne tragem rădăcinile din civilizația hyperboreeană, suntem urmașii poporului primordial, înaintașii noștri au avut prima scriere din lume: plăcuțele de la Tărtăria, Imperiul pelasgo-traco-geto-dac cel mai puternic, întins și viteaz imperiu al tuturor timpurilor, suntem urmașii unui popor în fața căruia Imperiul Roman și-a recunoscut micimea – vezi statuile de geto-daci din Roma și Florența, cu porfirul roșu atribuit doar zeilor și conducătorilor imperiului, iar geto-dacii noștri sunt sculptați in porfir roșu, suntem urmașii poporului în fața căruia Imperiul Otoman s-a oprit. Cine credeți că ne poate opri acum? Păpușarii?
Este vremea renașterii spirituale, a conștientizării valorii neprețuite a ancestralității noastre, a genialității poporului român care va renaște ca pasărea Phoenix din propria cenușă. Românii trebuie să se trezească în integralitate. Românii trebuie să se reunească, să-și aducă frații și surorile acasă, să stea alături de copiii lor și să-i apere cu prețul vieții lor! Spirite mari se nasc adesea din nevoie! – cum spunea marele nostru poet Mihai Eminescu. Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane !, după poetul Radu Gyr. Poporul unit nu poate fi învins! Vom învinge!

(https://pestiriciudate.blogspot.com/)