Apariția și dispariția coalițiilor politice. Cazul BND, iunie – septembrie 1944 (II)

În Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC) se află sute de documente originale referitoare la contactele politice premergătoare constituirii Blocului Național Democratic (BND) în iunie 1944. Cele mai multe sunt rapoarte ale delegaților comuniști la tratativele cu persoanele apropiate regelui Mihai I și cu liderii PNȚ, PNL și PSD. Desigur, nici pe acestea nu voi putea să le prezint exhaustiv în serialul de față. Încerc, însă, să mă limitez la mărturiile care sintetizează conținutul și rezultatele respectivelor negocieri. O bună parte a acestor documente a căzut în „mâinile” serviciilor secrete în urma unei întâmplări de-a dreptul uluitoare: Constantin Pârvulescu – unul din liderii PCdR și Anuța Toma – din eșalonul II, îndrăgostiți, au uitat într-un taxi pachetul care conținea zeci de documente, majoritatea cu gradul cel mai înalt de confidențialitate. Dar, o captură și mai mare a reușit Poliția cu prilejul percheziției la „casa conspirativă” din str. Crângului nr. 15. În total, s-au găsit 224 documente. Menționez câteva din seria celor care au legătură cu acțiunile PCdR îndreptate spre constituirea unor alianțe cu forțele antihitleriste și antirăzboi (transcriu procesul-verbal așa cum a apărut în dosarele CNSAS, cu ortografia, cu greșelile gramaticale etc.). Mai precizez că în documentul Poliției nu se respecta ordinea cronologică a emiterii și difuzării respectivelor „probe”:

„• Două exemplare din manifestul intitulat «ROMÂNI» semnat «Comitetul Uniunii Patrioților» și datat Septembrie 1942, prin care se face apel la toți patrioții să urmeze exemplul Italienilor, refuzând să lupte alăturându-se Comitetului Național de Eliberare.

• Două manifeste cu coperta camuflată în program de cinematograf cu titlul filmului «Lumină în Întuneric», conținând: «Hotărîrea Prezidiumului Comitetului Executiv al Internaționalei comuniste, prin care a fost dizolvat Kominternul și hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist din România, cu privire la sarcinile Partidului Comunist, în urma dizolvării Kominternului, datate Iunie 1943 (se punea accentul pe formarea unui «Front» care să coaguleze toate forțele politice românești – n.n.).
• Două exemplare dintrʼun manifest adresat «MUNCITORI, ȚĂRANI, SOLDAȚI, PATRIOȚI ROMÂNI», datat 7 Noiembrie 1942 și semnat de Comitetul Central al Partidului Comunist din România, prin care se face apel la toți patrioții de a se uni spre a forma «Frontul Patriotic Antihitlerist al Poporului».
• Un manifest intitulat «CĂTRE POPORUL ROMÂN», semnat Comitetul Central al Partidului Comunist din România și datat 22 Iunie 1942, având ca anexă tratatul între URSS și Anglia încheiat la 26 Mai 1942, pentru a duce lupta comună contra Germaniei (se dorea ca populația să știe că existența Tratatului deschidea și posibilitatea colaborării comuniștilor cu anglofilii din România, în primul rând cu grupul care îl avea în frunte pe Iuliu Maniu – n.n.).
• Două exemplare dintrʼun manifest cu coperta camuflată, intitulată «VʼAȚI LUAT LOZUL», conținând «ORDINUL DE ZI AL TOVARĂȘULUI STALIN» cu prilejul celei de a 24-a aniversare a armatei sovietice, din 23 Februarie 1942.
• Două exemplare din «APELUL TINERETULUI DELA INTAIA ADUNARE ANTIFASCISTA A TINERETULUI DELA MOSCOVA», din Septembrie 1941 (era o completare a primei luări de poziție a PCdR după declanșarea războiului din Est – n.n.).
• Broșura intitulată camuflat «CELE MAI POPULARE CÂNTECEL PATRIOTICE ROMÂNEȘTI», conținând rezoluția Comitetului Central al Partidului Comunist din România din anul 1942.
• Broșura intitulată «RECOLTA NOUA 1941», copertă camuflată conținând «Sarcinile Partidului Comunist din România în lupta pentru libertate și independență națională» hotărâte de Comitetul Central al Partidului Comunist din România la 6 Septembrie 1941.
• Un exemplar dintrʼo scrisoare, pe patru file foiță, adresată de Comitetul Central al Partidului Comunist din România, «Domnului Președinte al Partidului Național Țărănesc», datată Ianuarie 1943.
• Un exemplar dintrʼo scrisoare, pe două file foiță trimisă de Comitetul Central al Partidului Comunist Român «Domnului Președinte al Partidului Național Țărănesc, datată 7 Noemvrie 1943. Ambele scrisori fac apel la președintele Partidului Național Țărănesc să adere la o acțiune de unire a tuturor forțelor patriotice românești, întrʼun Front Patriotic al întregului popor român» și creiarea unui «Comitet Național de Luptă pentru eliberarea țării», care să înceapă o acțiune comună, după un plan stabilit mai înainte, pentru doborîrea actualului regim, eșirea din război și trecerea de partea blocului anglo-sovietic-american (o prezentare a conținutului scrisorii este inclusă în Procesul-verbal al Poliției – n.n.).
• Un exemplar dintrʼo scrisoare, pe trei file foiță de culoare galbenă, trimisă de Comitetul Central al Partidului Comunist din România «D-lui președinte al partidului național liberal», datată 15 Noemvrie 1943, prin care se fac partidului național liberal aceleași propuneri făcute partidului național țărănesc.
• Un exemplar dintrʼo scrisoare, pe patru file foiță galbenă trimisă de Comitetul Central al Partidului Comunist din România, Comitetului Central al Partidului Social Democrat din România, datată 15 Noemvrie 1943, prin care se face aceleași propuneri făcute și celorlalte partide menționate (erau exact partidele cu care PCdR s-au unit mai târziu în BND – n.n.).
• Trei exemplare, pe foiță galbenă, în 6 pagini, conținând «Comunicatul anglo-sovieto-american asupra conferinței celor trei miniștri la Moscova».
• O notă scrisă la mașină pe foiță cu titlul «CONFERINȚA DELA MOSCOVA», conținând comentarii cu privire la rezultatele acestei conferințe.
• Două exemplare din «Buletinul Partidului Comunist», datat 14 Octombrie 1943, pe foiță roz, primul având 14 file, iar al doilea 11 file, conținând articole de propagandă începând cu «În ceasul al XII-lea atitudinea dlui Iuliu Maniu.
• Un exemplar dintrʼun manifest tipărit intitulat «ROMANI» provenit din cele aruncate de avioanele anglo-americane, prin care se cere retragerea României din războiu.
• Un exemplar dintrʼun manifest de propagandă antigermană din cele aruncate de avioanele inamice, având diferite fotografii din actualul războiu, între care și fotografia privitor la atacul aerian asupra regiunei petrolifere Ploești.
• Un articol decupat din ziarul «Informația Zilei», intitulat «BAROANE» și semnat Tudor Arghezi.

În două plicuri galbene s-au găsit 79 rapoarte scrise de deținuții comuniști din închisori și internații din lagăr, despre activitatea lor și punctele de vedere în legătură cu metodele de închegare a unor alianțe politice în vederea scoaterii țării din război și înlăturării regimului existent. Apoi, sunt menționate documente care se refereau în special la actele represive ale autorităților împotriva membrilor și simpatizanților PCdR. Zeci de alte documente conțineau concretizări referitoare la acțiunile partidului, cu precădere ale celor care vizau formarea unor coaliții cu diverse segmente ale forțelor politice. Nu le voi menționa acum, ci în episoadele care vizează diferite faze ale procesului de unire a forțelor antihitleriste și antiregim. Rețin finalul care privește „elementele tehnice” inventariate în timpul percheziției

„• Una mașină de scris marca «Underwood».

• Una mașină de scris portativă marca «UTCo INC».
• Un top foiță roz.
• Un aparat de radio marca «Philips».
• Întregul material menționat mai sus, sʼa găsit în sertarul superior al scrinului din dormitorul soților Etty și Paul Wechsler a cărei cheie era deținută de numita Etty Wehaler și care a fost predată personal organelor noastre.
• Menționămm că în momentul pătrunderei în casă a ofițerilor și detectivilor însărcinați cu efectuarea percheziției numita Wtty Wechaler sʼa strecurat în dormitor, unde a încuiat ușa, cu scopul nemărturisit de a distruge materialul compromițător și pe care nu a descuiat-o decât în urma somațiilor energtice ce i sʼa făcut, de organele noastre.
• Se anexează materialul menționat incendiat, urmând ca o parte din ele să fie transcrise la mașină pentru a se ușura studierea lui.

Drept care am făcut prezentul proces verbal.

ȘEF DE POLIȚIE, Ion Taflaru

COMISAR ȘEF, Sterian Ctin

ASISTENȚI, N. Dârlea, H. Lepădatu, D. Vitan, I. Bărbulescu, M. Lungoci”.

Între multe alte probabilități, iau în considerare faptul că liste de documente de felul celor prezentate pot să plictisească cititorul. Cu toate acestea, sunt în măsură să afirm că, de-a lungul cercetărilor mele în Arhive, am constatat că fiecare document se constituie într-un veritabil „izvor” de fapte și date perfect verificabile, ca parte dintr-un întreg fără de care devine imposibil să ne apropiem de adevărul istoric. Este un argument care ar merita să fie luat în seamă dacă realmente dorim nu numai să ne apărăm de falsuri, de manipulări, de diversiuni, ci și să fim în stare să renunțăm la obiceiul de a împărți mărturiile despre trecut exclusiv în „alb” și „negru”. Oricum, chiar citatele din procesul-verbal, cu toate că nu acoperă toate cele 224 de documente confiscate de Poliție pot să ofere o imagine a preocupărilor principale ale conducerii PCdR în contextul istoric dat.