În urma victoriilor spectaculoase ale armatelor germane și aliaților ei, informările serviciilor secrete au redat pe larg atmosfera din rândurile cercurilor politice opoziționiste. Ecoul acestora a fost foarte puternic și s-a reflectat din plin în jurnalele pe care unii lideri ai partidelor istorice le țineau zi de zi sub impactul evenimentelor interne și internaționale. Astfel, Ion Hudiță nota în ziua de 30 septembrie 1941:
„Acasă am ascultat până la 1 noaptea posturile străine de radio. Berlinul dezminte categoric orice propuneri de pace pe care le-ar fi făcut Sovietelor, considerându-le simple invenții ale propagandei anglo-americane. În fond, ce ar împiedica pe cei doi pungași (Hitler și Stalin, n.n.) să se înțeleagă încă o dată, căci mai greu a fost prima dată, în 1939? Lucrul acesta l-au bine în vedere atât Churchill, cât și Roosevelt, când se grăbesc să ajute Sovietele, silindu-le să lupte alături de ei”.
În privința intențiilor liderilor sovietici ar fi de precizat câteva elemente conținute de Memoriile Mareșalului G.K. Jukov. El se referea la intenția lui Stalin de a începe discuții de pace în octombrie 1941. Mareșalul sovietic i-a relatat scriitorului N.G. Pavlenko următoarele:
„Întâlnirea cu Stalin din 7 octombrie mi-a lăsat un gust foarte amar. Discuția s-a desfășurat în prezența lui Beria. Stalin a apreciat foarte pesimist situația de pe fronturi și perspectivele luptei armate din toamna anului 1941. Apoi, deodată, a trecut la evenimentele militare din anul 1918. Sensul celor spuse de el se reducea la faptul că acum era necesară o pauză militară, nu numai în mică măsură decât în anul 1918, când fusese încheiată Pacea de la Brest”.
Sigur, aceste amintiri se cer consemnate cu unele rezerve, însă, înfrângerile succesive ale Armatei Roșii nu puteau să nu îngrijoreze la maximum decidenții de la Kremlin, iar aceste îngrijorări erau transmise prin canalele cunoscute de Comintern către partidele comuniste din numeroase țări, cu excepția României (reamintesc că legăturile PCdR cu Internaționala Comunistă fuseseră întrerupte total odată cu izbucnirea războiului din Est).
Multe rapoarte și alte documente emise de autoritățile locale autohtone, mai ales de cele cu funcții represive, au un caracter repetitiv, semn că în zone diferite ale țării se acționa pe baza unor instrucțiuni ale organismelor centrale ale PCR (unele prezentate în acest serial). Astfel, documentele din Capitală (cele mai numeroase), din Iași, Brașov, Sibiu, Petroșani, Timișoara, Reșița, Arad etc. au semnalat tentative de sabotaj, tipărirea și difuzarea de manifeste, „infiltrarea unor elemente comuniste și constituirea nucleelor organizatorice ale partidului”, în mari întreprinderi industriale și chiar în unități militare. Desigur, nu este cazul să le redau pe toate – în continuare – din moment ce există în arhive și documente de sinteză. Așa, de exemplu, Departamentul contrainformativ al Armatei a întocmit la 1 octombrie 1941 o sinteză care, pornind de la faptele din teritoriu, conținea și propuneri de măsuri „pentru combaterea acțiunilor comuniste”. Redau fragmentele aferente:
„Măsuri de luat. Mișcarea comunistă de la noi ar putea fi înlăturată complet dacă s-ar rezolva justele revendicări ale muncitorilor cu privire la salarizare și aprovizionare printr-o lege aplicabilă întregii țări. Procedura Ministerului Muncii de rezolvare a diferendelor dintre patroni și muncitori este extrem de greoaie și nu face decât să zdruncine încrederea muncitorilor în administrația statului.
Crearea unui front al muncii românești, după modelul celui din Germania, pentru a stăvili activitatea comunistă.
Dispoziții la toate instituțiile unde se găsesc explozibile de a fi păzite cu grijă deosebită, deoarece comuniștii au hotărât recent să fie sustrase pe orice cale.
D.G.
Colonel Chirnoagă”
Până la sfârșitul anului 1941, Notele serviciilor secrete au abordat unele evenimente interne și din perspectiva influențelor externe. Prezint și un exemplu în acest sens:
„Serviciul secret american din România va lua legătura cu agenții comuniști din București în vederea comiterii de acte de sabotaj în industria de război și transporturilor (10 septembrie 1941)”.
Între timp, s-au înmulțit instrucțiunile emise de conducerea PCdR. Redau indicațiile transmise la 5 noiembrie 1941 (document confiscat – și el – de Siguranță):
„1. Pregătirea temeinică a cadrelor mișcării din punct de vedere ideologic marxisto-leninist, în scopul de a ridica moralul elementelor de partid și de a le facilita înțelegerea, din punct de vedere doctrinar comunist, a evoluției actualului război;
Urmărind de aproape activitatea acestei organizații, care ține ședințe în case conspirative, Partidul Comunist intenționează să recruteze elementele care, între timp, se dovedesc capabile de acțiuni revoluționare.”
Este de remarcat frecvența emiterii de documente ale serviciilor secrete. De exemplu, la 6 noiembrie 1941, SSI a transmis conducătorului statului o Notă în care se preciza:
„Partidul Comunist a atras atenția cadrelor sale că în propaganda pe care o vor desfășura să nu se uite a se sublinia faptul că URSS luptă alături de Statele Unite, care, în afară de resursele sale materiale, aduce în sprijinul Uniunii Sovietice și o imensă contribuție pe plan ideologic «lupta împotriva regimului fascisto-hitlerist»”.
Fac un scurt salt în timp și citez din Nota SSI, care s-a referit la întregul an 1941:
„Partidul Comunist a continuat o activitate destul de susținută. Prin o serie de instrucțiuni s-au pus la dispoziția instructorilor de partid noi teme de propagandă care să fie difuzate în rândurile maselor populare. Aceste teme sunt brodate în special pe tema campaniei din Răsărit și situația armatelor Axei a căror situație se caută a se arăta sub o lumină nefavorabilă și îngrijorătoare”.
Închei prezentarea rapoartelor și informărilor transmise în cursul ultimei luni a anului cu sinteza contrainformativă din 31 decembrie:
„În vederea Noului An, membrii mișcării clandestine comuniste din Capitală au primit cuvânt de ordine să organizeze reuniuni în cercuri restrânse, prin familiile celor încadrați în mișcare, spre a strânge ajutoare în bani și în natură, prin contribuții benevole, pentru comuniștii din lagăre și închisori.
Se vor organiza loterii cu obiecte provenite de la comuniștii din închisori.
S-au luat măsuri pentru identificarea adreselor unde se vor face reuniuni comuniste.
Elementele comuniste de la atelierele Grivița C.F.R. au organizat mai multe colecte în bani și îmbrăcăminte, în vederea ajutorării de sărbători a comuniștilor ceferiști din închisori.
Cu ocazia începerii noului an, Comitetul Central al Partidului Comunist a dat dispozițiuni instructorilor de partid care activează pe linie muncitorească pentru ca în ședințele de nuclee ce vor avea loc să se facă un scurt istoric al evenimentelor din anul care se încheie, urmărindu-se totodată a se câștiga încrederea muncitorimii comuniste în victoria finală a U.R.S.S.”.
Aprecieri pentru faptul ca (re)amintiti unele momente din trecut.
Dar, totusi…, ce legatura este intre continut si titlul articolului ? care ‘aparitii’ ?, care ‘disparitii’ ? care ‘coaliții’ ?, care ‘BND’ ?, care ‘1944’ ??
Va rog, poate reusiti ‘un scurt salt in timp’…, prezentatind ceva mai putin stiut si de la … 1848 !!
:-/