Apel către Papa Leon al XIV-lea pentru organizarea unui summit global al liderilor, dedicat păcii și dezarmării nucleare

Următoarea scrisoare deschisă adresată Papei Leon al XIV-lea a fost publicată la 19 august. Dacă doriți să semnați acest apel, vă rugăm să completați acest formular Google. https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfU0TKDrq3b6r5t8HZC4MVAhTQPIw1vhZb09_lbRDMty7eCMg/viewform

Lista completă cu semnături ale personalităților: https://schillerinstitute.com/blog/2026/08/20/appeal-to-pope-leo-xiv-to-organize-a-global-leaders-summit-to-address-the-questions-of-peace-and-nuclear-disarmament/

Iată textul scrisorii:

Vă adresăm rugămintea,

Sanctitatea Voastră Papa Leon al XIV-lea, în calitatea dumneavoastră de lider care a depus cele mai mari eforturi pentru a vorbi în numele întregii omeniri, și nu în numele unor națiuni, religii sau categorii anume: vă cerem să propuneți un summit internațional urgent, menit să prevină avansarea pe direcția, al războiului și al posibilității unei catastrofe nucleare, și să contribuie la soluționarea pașnică a celor mai grave crize cu care se confruntă omenirea în prezent. Un asemenea demers ar fi în deplină concordanță cu apelurile dumneavoastră repetate la pace și dreptate, încă de la preluarea mandatului de Papă — apeluri care au inspirat și au oferit speranță unor milioane, dacă nu chiar miliarde de oameni de pe întreaga planetă.

La 10 iunie 2025, directoarea Serviciului Național de Informații al Statelor Unite (DNI), Tulsi Gabbard, a publicat un videoclip, scurt dar profund tulburător, care începea la Hiroshima și avertiza că suntem „mai aproape ca niciodată de pragul anihilării nucleare” și că „elitele politice care ațâță războiul alimentează cu nepăsare frica și tensiunile dintre puterile nucleare”. „Depinde de noi, de oameni”, a concluzionat ea, „să ne facem auziți și să cerem încetarea acestei nebunii. Trebuie să respingem acest drum către războiul nuclear și să ne mobilizăm pentru o lume în care nimeni să nu fie nevoit să trăiască cu frica unui holocaust nuclear.”

La 20 octombrie 2025, Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), a avertizat: „Lumea traversează în prezent cel mai fragil moment pentru securitatea internațională de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.”

Narîșkin a continuat: „Sarcina noastră comună și, poate, cea mai importantă este să ne asigurăm că adaptarea la noua realitate se desfășoară fără un război major, așa cum s-a întâmplat în etapele istorice anterioare.” Au trecut multe luni de când cei doi șefi de servicii de informații au tras semnalul de alarmă, iar de atunci ne-am apropiat și mai mult de anihilarea nucleară — mult mai mult.

Când Gabbard și Narîșkin au lansat aceste avertismente, războiul din Ucraina era în plină desfășurare, Israelul își desfășura genocidul în Gaza, iar tensiunile dintre China și Statele Unite erau ridicate din cauza Taiwanului și a Mării Chinei de Sud. De atunci, la acestea s-a adăugat războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, iar amenințarea izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial a crescut astfel exponențial.

Continuă să apară semne că liderii se pregătesc pentru o asemenea eventualitate, deși știm de mai bine de patru decenii că până și un război nuclear limitat — cu atât mai mult unul de amploare — ar putea provoca distrugeri inimaginabile la nivel global, inclusiv o iarnă nucleară, care ar pune în pericol însăși existența vieții pe planeta noastră. La 20 august 2024, publicația New York Times a publicat pe prima pagină un articol care avertiza că Statele Unite se pregătesc să poarte simultan un război nuclear pe trei fronturi, împotriva Rusiei, Chinei și Coreei de Nord. În aceeași zi, Bulletin of the Atomic Scientists relata despre o școală de gândire tot mai influentă în rândul strategilor nucleari, care susțin că un război nuclear poate fi purtat și câștigat, răsturnând efectiv concepția împărtășită timp de decenii potrivit căreia un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie niciodată purtat.

În luna noiembrie 2024, amiralul american Thomas Buchanan a declarat că Statele Unite se pregătesc să poarte și să câștige un război nuclear și să păstreze suficiente arme nucleare în rezervă pentru a-și putea menține hegemonia globală. Mai recent, responsabilul cu politica de apărare a Pentagonului, Elbridge Colby, a discutat despre necesitatea ca Statele Unite să recurgă la arme nucleare tactice, pe lângă desfășurarea de trupe din Coreea de Sud și Japonia, în cazul izbucnirii unui conflict între Statele Unite și China în zona Strâmtorii Taiwan.

Experții care stabilesc „Ceasululi Apocalipsei” al Bulletin of the Atomic Scientists nu sunt singurii care consideră că lumea se apropie tot mai mult de anihilarea nucleară. Pe lângă amenințările venite din partea Statelor Unite, mai mulți lideri ruși influenți i-au cerut lui Vladimir Putin să recurgă la arme nucleare pentru a învinge Ucraina.

Noi, semnatarii de mai jos, din întreaga lume, considerăm că este momentul potrivit pentru convocarea unui summit internațional de urgență, menit să abordeze principalele conflicte din lume și necesitatea de a ne îndepărta de marginea prăpastiei nucleare.

Rusia este împotmolită în Ucraina de aproape cinci ani. Deși Rusia continuă treptat să obțină câștiguri teritoriale, cu un cost uman și material uriaș, situația de pe câmpul de luptă a stagnat în mare măsură, iar ambele părți provoacă distrugeri considerabile infrastructurii energetice și transportului maritim prin războiul purtat cu drone și rachete, provocând penurii de energie și alimente și suferință atât în interiorul, cât și în afara propriilor țări. Dacă Ucraina, sprijinită de NATO, continuă să depășească „liniile roșii” ale Rusiei, va fi oare președintele rus Vladimir Putin dispus și capabil să-i țină în frâu pe adepții unei linii dure din Rusia? Între timp, Statele Unite nu au reușit să găsească o cale de ieșire diplomatică din războiul cu Iranul. Acest lucru impiedică SUA să pună capăt crizei pe care acestea și Israelul au creat-o prin atacarea Iranului. În timp ce China insistă că menținerea Taiwanului sub controlul său reprezintă ultima sa „linie roșie”, toți cei din regiune ar avea de câștigat de pe urma unei detensionări și a redirecționării resurselor către dezvoltare, după modelul inițiativei chineze „Belt and Road, în loc ca acestea să fie investite în război.

Acest ultim principiu ar trebui aplicat pretutindeni. Este dureros să vedem cât de multe națiuni își redirecționează resursele din destinate hranei, locuințelor, educației și sănătatății către forțele lor armate. Acest lucru este cu atât mai evident în America de Nord, Europa și Asia, unde discuțiile despre soluționarea pașnică a conflictelor au făcut loc discursului despre pregătirea pentru război.

Așa cum ați afirmat dumneavoastră înșivă cu înțelepciune și cu fermitate, în urmă cu câteva luni:

„Am repetat de mai multe ori apelul fervent pe care Sfântul Paul al VI-lea l-a adresat Adunării Națiunilor Unite — ceea ce-i unește pe oameni, a remarcat venerabilul meu predecesor, este un legământ pecetluit «printr-un jurământ care ar trebui să schimbe viitorul istoriei lumii: niciodată război, niciodată război! Pacea, pacea este cea care trebuie să călăuzească destinul națiunilor și al întregii omeniri»! Mai presus de toate, în era atomică, afirmarea adevărului trebuie să se impună: nu armele atomice generează pacea, ci dezarmarea. Acest adevăr, care părea limpede în deceniile trecute, când am fost martorii unei dezescaladări nucleare, a fost estompat de o cursă a înarmării care astăzi ne înspăimântă și ne îngrozește.”

Papa Paul al VI-lea, a fost, într-adevăr, primul papă care s-a adresat Organizației Națiunilor Unite, în octombrie 1965, iar în acel discurs extraordinar, l-a citat pe președintele Kennedy: „Omenirea trebuie să pună capăt războiului, altfel războiul va pune capăt omenirii.” El a citat Cartea lui Isaia, declarând: „Vor făuri din săbiile lor fiare de plug și din sulițele lor cosoare.” În enciclica sa din 1967, Populorum Progressio, Papa Paul al VI-lea a subliniat: „Dezvoltarea este noul nume al păcii.”

Și alți papi au întreprins inițiative curajoase pentru a salva omenirea în momente de criză. În octombrie 1962, Papa Ioan al XXIII-lea a făcut apel la soluționarea pașnică a Crizei rachetelor din Cuba și a contribuit la crearea condițiilor care să le permită atât președintelui Kennedy, cât și premierului Hrușciov o ieșire onorabilă din criză și soluționarea ei mai degrabă pe cale diplomatică, decât militară, într-un moment în care războiul părea iminent.

Un efort similar ar putea avea succes și astăzi, într-un moment în care cele două mari războaie din lume par să fie într-un impas din care aparent nu se poate ieși. (A se citi „Scrisoare către Arhiepiscopul John Wester, pentru a-i cere Papei Leon al XIV-lea să convoace o conferință de pace”.) Același lucru este valabil și în cazul cursei înarmării nucleare, întrucât cele nouă puteri nucleare nu numai că își modernizează arsenalele, ci și le extind, după decenii de reduceri rezonabile, deși mult prea lente. Iar, pentru prima dată în ultimele decenii, cele două principale puteri nucleare rivale nu mai sunt constrânse de niciun tratat privind controlul armamentelor nucleare. Alte țări și teritorii, printre care Japonia, Coreea de Sud, Polonia, Arabia Saudită, Taiwan și Ucraina, au început să discute despre obținerea propriilor arme nucleare, ceea ce nu ar face decât să transforme lumea într-un butoi cu pulbere nuclear și mai mare.

Un apel al Papei pentru organizarea unui summit de urgență, menit să pună capăt războaielor actuale și să curme dependența tot mai mare de arme nucleare și de război, le-ar putea oferi liderilor lumii șansa de a se reorienta și de a ne scoate de pe traiectoria actuală spre un război nuclear care ar putea distruge planeta.

Vă rugăm, sanctitatea voastră Papa Leon, să vă folosiți autoritatea morală unică pentru a convoca o astfel de reuniune a liderilor lumii, inclusiv a șefilor de stat ai celor trei principale puteri nucleare, pentru a se întâlni și a răspunde apelurilor omenirii de a conduce lumea într-o direcție fundamental diferită, înainte să devină prea târziu.

Lista cu semnături ale personalităților cunoscute internațional fiind lungă (https://schillerinstitute.com/blog/2026/08/20/appeal-to-pope-leo-xiv-to-organize-a-global-leaders-summit-to-address-the-questions-of-peace-and-nuclear-disarmament/), iată câteva extrase pentru publicul din România:

Jack Gilroy, Pax Christi, Veterans for Peace, Ban Killer Drones, International Peace Coalition a Institutului Schiller

Peter Kuznick, profesor de istorie și director al Institutului de Studii Nucleare, American University

Roger Waters, muzician, membru fondator și solist principal al formației Pink Floyd

Sean Conner, director executiv, Biroul Internațional pentru Pace

Joseph Gerson, președinte, Campaign for Peace, Disarmament and Common Security; copreședinte, Biroul Internațional pentru Pace

Corazon Valdez Fabros, copreședinte, Biroul Internațional pentru Pace (IPB), laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2010

Naledi Pandor, fost ministru al Relațiilor Internaționale și Cooperării, Africa de Sud (2019–2024)

Lawrence B. Wilkerson, colonel în armata SUA (în retragere), fost șef de cabinet al secretarului de stat al SUA

Ray McGovern, cofondator al organizației Veteran Intelligence Professionals for Sanity

Richard Falk, profesor emerit Albert Milbank de drept internațional, Princeton University, și vicepreședinte principal al Nuclear Age Peace Foundation

Setsuko Thurlow, supraviețuitoare a bombardamentului atomic de la Hiroshima, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, laureată a Ordinului Canadei

David Swanson, director executiv al World Beyond War; autorul cărții „War is Still a Lie”

Ann Wright, colonel în armata SUA (în retragere) și fost diplomat american, care și-a dat demisia în martie 2003 în semn de protest față de războiul SUA din Irak. Membră a Veterans for Peace, World Beyond War, CODEPINK și Hawaii Peace and Justice

Hideki Yoshikawa, director al Okinawa Environmental Justice Project; membru al Consiliului Consultativ al World BEYOND War

Kathy Kelly, laureată a distincției „Teacher of Peace” acordată de Pax Christi în 1998; președinta Consiliului de Administrație al World Beyond War

Glenn Diesen, profesor la University of South East Norway

Excelența Sa Donald Ramotar, fost președinte al Guyanei (2011–2015)

Helga Zepp-LaRouche, fondatoarea Institutului Schiller; inițiatoarea International Peace Coalition

Harley Schlanger, președintele The LaRouche Organization

Anastasia Battle, co-inițiatoare a International Peace Coalition, Schiller Institute