Nicolae Ciucă: Vom negocia cu toate forțele responsabile, astfel încât, într-o perioadă de timp cât mai scurtă, să reușim să alcătuim guvernul și să poată să fie aprobat în Parlament

Arhiva Afectivă. Când țânțarul devine armăsar

Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.
În 1949, când m-am născut eu, bunicul Cezar avea cincizeci de ani și străbunica din partea bunicii Valeria împlinise nouăzeci de ani, fiind născută în 1859, în același an cu pictorul Georges Seurat, inițiatorul divizionismului în pictură.

Aveam cinci ani când s-a stins această străbunică leat cu Seurat, poantilistul. Dar deseori îmi imaginez care ar fi fost uluirea ei dacă aș fi adus vorba despre „pictura cu puncte colorate” a lui Seurat. Ce să știe străbunica Maria de la Sibișel, despre pointiliștii Pissaro, Signac, Seurat? Nici dacă i-aș fi spus – știi străbunică, când mata aveai douăzeci și șapte ani, în mai-iunie 1886, domnul George Seurat, și-a prezintat pentru prima dată într-o expoziție tabloul intitulat „O duminică de vară pe insula Grande Jatte”, nici atunci nu ar fi avut mari motive de nedumerire.

Criticii s-au năpustit asupra acestui tablou, fiind șocați de mulțimea și roirea micilor pete colorate. Au vrut să discrediteze stilul lui Seurat, numindu-l pointillism (din franțuzescul „point” care înseamnă punct), dar până la urmă porecla s-a transformat în renume.

Pentru a obține un efect de maximă luminozitate, pictorul nu a amestecat culorile pe paletă, ci a aplicat pe pânză culorile complementare ca pe niște mici puncte, care – privite de la distanță – se contopesc, oferind tabloului o luminozitate vibrândă.

Așa cu Seurat. Nici el nu știa de Maria Ștefănescu de la Sibișel, nici Maria de la Sibișel nu știa de George Seurat, fiu de grefier din Paris.
Și viața mergea înainte.

Am apărut eu în faimoasa primă jumătate a secolului XX. De ce e faimoasă? Fiindcă prima, în comparație cu cea de-a doua jumătate, a fost plină de evenimente –  atât contradictorii cât și promițătoare. Mari realizări datorate războaielor balcanice, înfăptuirea Marii Uniri, iluzii legate de alianțele interbelice, deziluzii provocate de pierderile teritoriale, politica stufoasă din țară generând conflicte și confuzii în ajunul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Dar nu întâmplător m-am oprit la acest tablou realizat din milioane de puncte colorate numit „O duminică de vară pe insula Grande Jatte”. Am ales acest tablou pentru simplul motiv că pointiliștii, fără să-și dea seama, anunțau „avant la lettre”, pixelul.

De-a lungul veacurilor, pictorii au inventat stiluri de reprezentare, altele decât cele realiste, optând pentru tipare de bază – pointilismul teoretizat de Seurat; impresionismul lui Monet sau Renoir sau simbolismul și cubismul, ai cărui inițiatori au fost Picasso și Braque, abandonând regulile de perspectivă ale Renașterii.

Toate aceste curente și școli au influențat, mai târziu, informaticienii care au conceput metode de redare non-realiste.

Cum poate fi înțeleasă relația dintre culoare și formă? Este una dintre întrebările pe care artiștii mereu și le pun. Mulți dintre ei au analizat această problemă cu mult înainte de apariția tehnologiei digitale. Acesta a fost cazul lui Georges Seurat, cu operele sale pointiliste, lansând pointilismul, una dintre mișcările care urmează impresionismului.

Oricine cumpără azi o cameră digitală, se va interesa mai întâi despre meritele sale în ceea ce privește rezoluția imaginii. De fapt, acest aspect determină de acum înainte calitatea unei fotografii, presupunând o asociere implicită între calitatea bună a imaginii și gradul său de conformitate cu realitatea. Perfecțiunea poate fi gândită până la pixel.

Așadar, între punctul lui Seurat și pixelul din imaginea digitală există nu doar o interesantă legătură, ci și un enunț care reformulează principiile citirii imaginii. Este vorba despre detaliu. Iar atenția asupra clarității detaliului, a expresivității generate de un simplu detaliu fie in pictură, literatură, cinema sau teatru, va revoluționa nu doar artele vizuale, ci și modul de a privi al omului.

În bine și în mai puțin bine, deoarece exercițiul privirii ansamblului pierzându-se treptat, se va ajunge la centrarea pe un singur model, pe o singură formulă (considerată ideală), fie ea culturală, politică sau administrativă.

Din nefericire, o serie din izbânzile faimosului secol XX au fost lăsate în plan secund.
Artele vizuale, artele spectacolului, cinematograful, au fost date la o parte acordând întâietate formatelor online, iar contactul nemijlocit cu publicul a fost pentru o vreme anulat.

Distanțarea socială, recent impusă, noi și noi restricții au adus în prim plan un alt element, infinit mai mic decât punctul lui Seurat sau decât pixelul imaginii ecranului – virusul. În mod paradoxal, ceea ce nu se vede, apare supradimensionat în toate reclamele, având un profil recognoscibil în absolut toate panourile publicitare – covidul!

În realitate, nu poate fi văzut cu precizie decât prin scanare de probe la microscop electronic. „Cercetătorii de la RML au obţinut imagini ale virusului şi ale celulelor din jur în urma analizării unei probe prelevate de la un pacient din SUA infectat cu noul coronavirus. Ei au obţinut imaginile folosind două tipuri de microscoape de înaltă rezoluţie, microscopul electronic de scanare şi microscopul electronic de transmisie. Ambele instrumente folosesc mai degrabă un fascicul de electroni concentrat, decât un fascicul de lumină, pentru a vizualiza mostrele. Mai târziu a fost adăugată şi culoarea în aceste prime imagini ale coronavirusului, pentru a putea fi văzut mai bine, inclusiv şi mediul din jurul lui”, potrivit Live Science. ”


https://www.georgesseurat.org/

https://www.descopera.ro/stiinta/18849007-cum-arata-coronavirusul-din-china-care-s-a-raspandit-in-intreaga-lume-primele-imagini-obtinute-de-cercetatori

https://fineartamerica.com/featured/seascape-digital-remastered-edition-georges-seurat.html


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Arhiva Afectivă. Când țânțarul devine armăsar”

  • exista Cer si Pamant.
    exista ochi dedicati Cerului si ochi dedicati Pamantului.
    exista ochi ai Inimii si ochi ai Pamantului.
    Noua Lume si nou-nouta ei ‘arta’ e cea care face din ochiul Pamantului unul capabil sa vada si Cerul.
    pentru a putea fi vazut mai bine Cerul, ochiul Pamantului picteaza imaginile pe care le desluseste indirect, cam tot asa cum copii de gradinita coloreaza interiorul unui contur, fara insa a fi capabili sa-i dea si viata, operei.
    Sabina, cel mai capabil artist Noii Lumi este unul care-i foloseste Mintea! deci unul care nu-si mai intrebuinteaza Inima. …poate pentru ca nici nu are asa ceva.
    ai prins vremuri interesante, si pe cele in care arta se adresa Inimii, si uite ca si pe cele in care arta se adreseaza Mintii.
    Noua Arta pune la indoiala Inima, ea tinzand sa devina exclusiv o creatie a Mintii.
    spre deosebire de creatiile Inimii, care sint vesnice, cele ale Mintii sint nemuritoare.

    arta se va inchina Nemuririi tot asa cum Zeul lumii mari se inchina Matematicii.

    • ‘cind tantarul devine armasar’…nu-i suficient!
      mai trebuie completat, oleaca: …’atunci si armasarul devine tantar’!
      …iar asta e spre fundamentala cunoastere!

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog