Arhiva Afectivă. De-ale sărbătorilor (postrevoluționare)

Gata sălățica a la russe sau ați mai păstrat o porție? Cum? Nu vă place denumirea?
Aaa …da. Era să uit. Fiindcă vine de la ruși. Am înțeles.

Dar știți cum numesc rușii salata asta? Nu știți.
Ei bine, doamnele-tovarășe gospodine din Maskva și alte gubernii numesc salata aceasta după numele născocitorului ei, Olivier.

Salata rusească Olivier își are originea în Rusia secolului 19, fiind inventată la Moscova de bucătarul șef Lucien Olivier în anul 1860, în restaurantul L ’Ermitage din Piața Trubnaia. În versiunea de atunci, ea conținea maioneză, legume și carne fiartă în supă, felii de ou fiert, castraveți murați și mazăre.

Penuria alimentară, cauzată de Revoluția Rusă din 1917, a dus la simplificarea rețetei și la prepararea ei din ingrediente ieftine.

Că veni vorba de ingrediente ieftine și de penurie alimentară, nu pot să nu vă povestesc șocul resimțit de mine, în 1986, când am ajuns în Polonia. Am ajuns la Varșovia într-o perioadă când programele de colaborare între instituțiile de cercetare ale industriei ușoare erau în plină desfășurare. Primul șoc s-a consumat la aeroport, la control pașapoarte, unde am fost reținută câteva minute deoarece semănam izbitor cu o duduie poloneză care era urmărită de poliție fiindcă participase la o spargere. După ce s-au lămurit că eu, cu niște ore în urmă, dârdâiam într-o stație de autobuz a Bucureștiului, și nu a Varșoviei, destul de neîncrezători, m-au lăsat în pace.

A doua încercare, „cu puternic impact emoțional”, a fost resimțită în magazinele alimentare vizitate în acea dimineață de decembrie. Mai erau câteva zile până la venirea lui Moș Nicolae polonez și magazinele gemeau de produse de tot felul. Atunci, în 1986, la Varșovia, am văzut prima dată în viața mea unt de mai multe feluri, nenumărate sortimente de brânzeturi, diverse conserve, sumedenie de dulciuri, varietăți de mezeluri etc. Ce-i drept, într-o măcelărie nu am intrat. Când stai la hotel n-ai absolut nici un motiv să cumperi ceva de la măcelărie. Mă veți întreba – dar ce are a face măcelăria cu șocul la care făceai referire, Sabina? Păi, are. Fiindcă la noi, în anii 81-86, era în plină expansiune comerțul alimentar care oferea la discreție doar jalnice aripi de pui, rareori pui subnutriți sau ”adidași” de porc, margarină, bomboane din zahăr ars umplute cu ceva care avea textură de cauciuc etc. În comparație cu ”ce nu era la noi”, polonezii o duceau minunat. La fel și maghiarii, cehii, sârbii, la fel și dederiștii, cum le spuneam noi nemților din lagărul (pe atunci) socialist.

Pentru mine, era șocantă orice comparație rapid-mentală între Piața Amzei (pe atunci la locul ei) și orice piață de mărfuri varșoviană, abundentă, de-mi dădeau lacrimile.

Deci, Varșovia avea – alimente, piețe îmbelșugate, îmbrăcăminte, cultură și cercetare – toate foarte bune (din punctul meu de vedere). Dar nu contează ce crede un om care se mulțumește cu puțin și care, pe deasupra, nu a atins maturitatea politică. Nu o atinsesem fiindcă puneam întrebări stupide, de gospodină. Întrebam de ce oare s-au ridicat sindicaliștii lui Walesa dacă în țară se găsesc de toate? M-au lămurit, unii-alții, că fără curajul lui Walesa, Sindicatul Solidarność n-ar fi ajuns la 10 milioane de membri – peste un sfert din populația Poloniei. Și că se ridicaseră împotriva multor nedreptăți printre care și cea a prețurilor ridicate.

Deși, oficial, doar președinte al Solidarității, Walesa a jucat un rol-cheie în politica de zi cu zi a Poloniei. La sfârșitul lui 1989, a convins mai mulți lideri de grupări aliate cu comuniștii să formeze un guvern de coaliție necomunist — primul guvern necomunist din blocul comunist.

După alegerile legislative din iunie 1989, Walesa a fost dezamăgit de faptul că unii din foștii săi tovarăși se mulțumeau să guverneze împreună cu foștii comuniști.

In 1990 Lech Walesa este ales președinte. A condus țara trecând-o prin tranziția la economia de piață cu privatizare, și prin toate celelalte, obținând chiar și o reducere substanțială a datoriei externe a țării sale.Treptat, popularitatea sa a scăzut, a pierdut bună parte a foștilor aliați din Solidaritatea, s-a izolat pierzând mult din susținerea populară. Dificultățile întâmpinate în perioada tranziției la economia de piață i-au măcinat treptat autoritatea. La alegerile din 2000 a primit doar 1% din voturi, iar în 2006, faimosul lider sindicalist de la Gdansk demisionează.

Cel care, în 1980, a fost ales președinte al Comitetului Național de Coordonare al Sindicatului Liber Solidaritatea, demisionează din Solidaritatea, din cauza diferențelor de opinie.

Apoi, în 25 august 2006, a apărut un anunț:

”Lech Walesa, fostul lider al primului sindicat independent din Europa comunistă, care marţi şi-a anunţat retragerea completă din sindicatul Solidaritatea, a revenit parțial asupra deciziei sale.

„Nu există conflict între noi, dar nici dragoste”, a declarat Walesa pentru radioul polonez, spunând că va participa totuși la celebrările anuale, de la 31 august, consacrate acordurilor pe care sindicaliștii greviști au reușit să le impună în 1980 regimului comunist.”

Iar în 24 decembrie, 2020, citim:

„Nimeni nu va primi cadouri din partea mea anul acesta pentru că sunt falit”, a declarat laureatul Premiului Nobel pentru pace (1983) pe canalul de televiziune Polsatnews.*

Walesa (77 de ani) a explicat că, deși în anii trecuți a călătorit mult şi a câștigat bani din prelegeri, acum acele vremuri s-au dus. El a făcut astfel referire la pandemia cu noul coronavirus.

„Au fost vremuri când am avut bani, pe urmă i-am cheltuit. Acum sunt aici cu buzunarele goale”, a spus fostul lider al sindicatului Solidaritatea (1980-1990)*.

„Am reparat și mașini de spălat sau televizoare. Acum nu mai pot s-o fac. Aceste televizoare de azi sunt de la o altă generație prea complicate. Nu le mai înțeleg, și dacă le nu înțeleg, nu le pot repara.”

„Era diviziunii s-a prăbușit, ne așteaptă era intelectului și a globalizării. Noi și voi eram la mijloc: unii au căzut, dar ceilalți nu s-au ridicat. Eu numesc asta epoca cuvântului și a discursului. În plus, după epoca anterioară, nimeni nu mai crede pe nimeni. Chiar dacă un profet ar veni, nimeni nu ar avea încredere în el.”

Walesa a jucat un rol-cheie în căderea regimului comunist în Polonia, ulterior devenind președintele țării central-europene, între 1990 şi 1995.*


https://tygodnik.polsatnews.pl/news/2020-12-25/walesa-w-tym-roku-nikt-nie-dostanie-ode-mnie-prezentu-bo-jestem-bankrutem/

*Faliment ex-prezidențial – Un fost președinte polonez spune că este falit şi nu poate face cadouri anul acesta Autor: Cătălin Lupășteanu, reporter.

https://moldova.europalibera.org/a/1433660.html

https://savoriurbane.com/salata-ruseasca-cu-legume-si-maioneza-olivier-a-la-russe/


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii