Arhiva Afectivă. Trece baba cu ciolacii și tot degeaba, cot la cot nu scoate ochiul

„În Bucureștiul iubit
azi negura s-a risipit”*
(și în străvechiul oraș
votul e pus pe făraș)


Dar lăsați, oameni buni, generația tânără să-și ia revanșa!
Și tinerii anului 2020 au dreptul la „Mircea fă-te că lucrezi!” Au atâtea proiecte de pus în practică. Nu vă mai așezați în calea istoriei. Lăsați și alte partide să-și arate ineficiența. Chiar nu v-ați plictisit de aceleași figuri? Și ce e așa greu de înțeles că ne așteaptă fondurile europene? Pe toți ne așteaptă. Mai puțin pe cei care nu înțeleg ce să facă cu ele. Nu vă mai priponiți în idei depășite. Priviți noul în față, acceptați schimbarea. Lăsați „sacii” cu buletine de vot în pacea lor. Sacii sunt făcuți să fie mutați de colo-colo. Ce știm noi? Nu știm nimic. Aflăm când e prea târziu. Și ce dacă aflăm care a fost adevărul? Ne ajută la ceva? Ne-a folosit vreodată? Nu. Fiindcă fiecare crede într-un alt adevăr. Iar omului îi este foarte greu să înțeleagă și „când” a fost înșelat, și „de ce” a fost înșelat. Omul mioritic pricepe greu că a crezut în ce și în cine nu trebuia. Pentru trezirea la realitate, deseori nici două sute de ani nu sunt suficienți. Mai bine să ascultăm cântecul ăsta despre „negura care s-a risipit”.

Poate mai avem o șansă cine știe. Pandemia (nu speranța), moare ultima. Această melodie despre Bucureștiul iubit arată – pentru unii- doar propaganda acelor vremi. E dreptul lor să simtă totul doar în această limită, a propagandei. Dar pentru mulți dintre noi melodia „În Bucureștiul iubit” înseamnă glasul Magdei Ianculescu, corul și orchestra care o acompaniază în acea înregistrare, precum și efectul tonic al cântecului. Manipularea, dacă e făcută „cu artă”, poate avea și efecte benefice. Cum era vorba aceea străbună? Minte-mă frumos. Despre asta e vorba. Dar dacă tu o ții langa cu peee-seee-deee, trece baba cu ciolacii, pardon, am vrut să spun colacii, și tot degeaba. Înțepenirea în proiect e la fel de dăunătoare ca și programul prelungit de furt, corupție și ce-o mai fi pe acolo, legat de invocatele dezastre ale fostei guvernări.

Acum ar fi corect să-i lăsăm pe noii „învingători la puncte” să-și confirme argumentele prin punerea în practică a tuturor bunelor intenții. Este posibil ca roadele schimbării să apară cu ceva întârzieri. Este știut că în agricultură, deseori, chiar pământul trebuie schimbat. Și nu doar răbdarea ne va fi pusă la încercare, ci și dorința de a învăța să comunicăm fără urlete, invective, insulte.

Dacă noii învingători cred că prin simpla „deratizare” locală alungă toți șobolanii de pe planetă se înșală și nu fac altceva decât să repete reprobabile practici naziste. Mai simplu ar fi să observe câți dintre confrații lor sunt cu adevărat „născuți din pisică” și apți să mănânce șoareci. Ar fi mult mai practic.

O melodie veche dar actuală.
„O zi în București” – compozitor George Grigoriu  și orchestra dirijată de Teodor Cosma

O adevărată clarviziune! Ea este – prin conținutul versurilor ei – pe măsura proiectului ce vizează fluidizarea circulației în Bucureștiul anului 2020.  Melodia pomenește cu duioșie și romantism beneficiile utilizării transportului în comun, dar și al mersului pe jos. Se vorbește și despre iluminatul străzilor „altfel”. Lampagiul a dispărut fiindcă e pensionar. Așa spune cântecul. Foarte important de inserat în programul București 2020 figura pensionarului inutil.

De reținut seninătatea interpretării acestui cântec scris și cântat prin anii 50.

Sunt sigură că bucureștenii Noului București vor cânta și ei melodii pline de tandrețe. O melodie nouă, asemeni celei din anii 50 va străbate Bucureștiul câștigat de curând printre saci numărați sau nenumărați, călăriți, debifați, desigilați, resigilați, controversați, fotografiați de către practicanții fake news, contestați (pe bună dreptate) de către purii și imaculații învingători la puncte.

Vom învăța noi cântece despre țevi sparte iarna și reparate primăvara, despre deszăpezire cu elicopterul, despre circulatul cu schiuri electrice pe pistele de biciclete și câte și mai câte.

Covidul suferă acum că lui nu i-a închinat nimeni nici măcar o romanță. Timpul nu e pierdut. Vor fi concursuri pentru amatorii de compoziții gen „ne-am cunoscut la izolare” sau „un covid mai găsești, dar un prieten nu” și altele. Dar concursurile nu sunt sponsorizate de stat. Așa că mai întâi învățați regulamentele absorbției de fonduri și p-ormă cântați.

P.S. La refren adăugați-l, vă rog, lângă puișor și pe dragul Nicușor.

Hai, vă pup! Pardon. Hai salut, așa ca în pandemie, că vorba aia – cot la cot nu scoate ochiul.

………….

*versuri: Ştefan Iureş, N. Nasta şi I. Hobană
https://Versuri.ro/w/gol2
muzica: Mauriciu Vescan (1950)

*https://www.versuri.ro/versuri/florin-dorian-in-bucurestiul-iubit-_gol2.html

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Arhiva Afectivă. Trece baba cu ciolacii și tot degeaba, cot la cot nu scoate ochiul”

  • atunci cind ‘Bucurestiul iubit’ se manifesta mai inainte de a se manifesta ‘Iubitii bucuresteni’, ‘iubit’, …asta spre fundamentala diferenta, devine hrana Mandriei.

    in Intreg…toti nu-si poarta grija, ci pe a celorlalti. abia grija asta se numeste Iubire.
    Bucurestiul e un efect, nu o cauza.

  • ‘Omul mioritic pricepe greu că a crezut în ce și în cine nu trebuia.’
    :))
    mioritici sint toti oamenii,…cred,
    ‘punerea la indoiala’ e lege absoluta in Creatie,
    din ‘pro si contra’, in care fiecare isi vede propriul adevar, se limpezeste ‘Pro si Contra’,
    in care doar unul este Binele,

    de unde rezulta ca intre pro si contra e neantul,
    e taramul fara de talanti,
    e spatiul si timpul in care alegem sa nu ne folosim talantii,
    toti talantii reprezentind binele cu b mic.

    de unde rezulta si ca stinga si dreapta, nu doar in politica, sint ‘bune’, ambele,
    bune la dibuit Binele,
    ele insele fiind inca din fabricatie sortite Neantului, prin Cenusa lor putindu-se descifra Esentele…

    cum arata Binele…mai vede, el, omul, insa se stie unde anume e localizat: in Sinele omului.
    deci nu poti fi de partea dreptei,..sau stingii, pentru ca ambele sint in afara ta, omule, iar Binele… din tine il vei vedea numai atunci cind in afara ta se manifesta Raul.
    deci…mai altfel spus, orice polarizare pe care o privesti, privind in afara ta, e doar calea catre Rau, pentru ca polarizarea care limpezeste se manifesta in sinele tau, aici si doar aici fiind localizat culcusul Binelui.

    Raul e Binele care locuieste in Oglinda.
    deci Raul, in modul, e leit Binelui.
    …daia am si zis ca Raul, …mai cunoscut fiind sub numele de Apocalipsa,…va fi ‘Raiul pe Pamant’,
    prin urmare Raul se va manifesta, paici, fix atunci cind oamenii lumii vor zburda prin Raiul pe Pamant!, caz in care, orbiti fiind, privind Raiul Lumii nu vor vedea ca el e e chiar Apocalipsa prevestita…

    cei care ajuta la implinirea Pacii sint facatorii de Pace, facere care se impineste prin catalizarea binelui cu b mic, si prin constientizarea Dinamicii Fundamentale: vara faci sanie, iar iarna car. doar cu Inima se pot acoperi, ante, toate golurile care s-ar putea manifesta in viitor, insa atunci cind in poveste apare Inima, apare si constiinta faptului ca ea s-a manifestat mai inainte ca tu sa te manifesti, deci te acopera si pe tine, omule, inca din fabricatie…