Arhive comentate. Din arhivă personală a generalului Berthelot (II)

1. Generalul Berthelot împreună cu generalul (viitor mareșal) Averescu

averescu-berthelot

La sosirea în București a Misiunii Militare Franceze, în toamna anului 1916, țara se afla în pragul colapsului. După o intrare fulger în Transilvania, Armata română a fost nevoită să se retragă sub presiunea Armatei germane, care a transferat masiv trupe de pe frontul de vest pe frontul de est. Intrarea României în război a ușurat, de altfel, situația la Verdun, unde războiul tranșeelor părea să se eternizeze.
Generalul Berthelot nu a fost însă, contrar istoriei oficiale, primit cu inima deschisă de toată lumea. Mă refer la generalul Averescu, viitor mareșal, al cărui orgoliu refuză subordonarea față de un consilier străin, fie el și consilier al regelui. Această animozitate a fost marcată în jurnalul generalului Berthelot, însă nu a împiedicat colaborarea celor doi militari pentru care misiunea trecea înainte de sentimentele personale.
Berthelot este, în această fotografie, general cu 3 stele, ușor de identificat pe mânecă vestonului. Foarte probabil fotografia a fost făcută în vara anului 1917 când, la porțile Moldovei, la Mărăști, Mărășești și Oituz au fost câștigate singurele victorii ale Aliaților în acest an de cumpăna.
De remarcat că Mărăști este o victorie obținută grație strategiei generalului Averescu.

2. Generalul Berthelot și prim-ministrul Brătianu

berthelot-bratianu

Berthelot a legat, în cei doi ani petrecuți în România, prietenii solide. Unul dintre cei care i-au fost apropiați este chiar prim-ministrul Brătianu, despre care Berthelot are multe cuvinte elogioase în jurnalul sau. Deși orgolios la rândul său, Brătianu a știut întotdeauna să identifice interesul României. El este cel care a amânat, cât de mult posibil, intrarea României în război, considerând-o nepregătită. Corespondența susținută cu Parisul ne arată ce negociator crâncen putea să fie pentru a obține dotarea corespunzătoare a armatei sau pentru a impune interesele noastre la configurarea granițelor în timpul viitoarei Conferințe de pace. A fost nevoie de un ultimatum din partea lui Clemenceau pentru că amânările pe care Brătianu speră să le mai obțină să ia sfârșit.
Brătianu și Berthelot s-au revăzut și după război, în 1924, la încoronarea de la Albă Iulia a suveranilor români.

3. Berthelot, împreună cu ofițeri români și membri ai Misiunii Militare Franceze

berthelot-generali-francezi

Misiunea Militară Franceză a fost compusă din ofițeri, militari, medici, aviatori – respectiv toate specialitățile care puteau fi utile formării armatei române la tehnicile războiului modern.
Pregătirea a început în iarna 1916-1917, iar în vara anului 1917, românii erau pregătiți să înfrunte armata germană condusă de generalul Falkenhein. Înaintea bătăliilor de la Porțile Moldovei, Falkenhein le spusese ofițerilor lui: „Domnilor, ne vedem la Iași!”. Doar că, în față nu mai avea armata de țărani cu obiele și puști datând din Războiul de Independența, ci soldați bine pregătiți și bine înarmați.
În această fotografie generalul Berthelot poartă la gât cravată Legiunii de Onoare, cea mai înalta medalie militară franceză. Ofițerul din stânga imaginii este un medic militar, în prim plan un ofițer român, iar în mijloc un român decorat cu ordinul Mihai Viteazul (stânga) și un francez (dreapta).

4. Împreună cu generalul Prezan

berthelot-prezan-terasa

După cum spuneam, nu toată lumea a fost încântată de apariția unui străin în imediată vecinătate a Regelui. Nu este și cazul generalului Prezan, care i-a acordat generalului Berthelot toată încrederea și prietenia. Prezan, țintă și el a ranchiunei generalului Averescu, și-a confirmat înalta ținută morală și după război refuzând tentația politicii, căreia același Averescu nu i-a rezistat.
În această imagine, Prezan și Berthelot poartă în piept cea mai înaltă distincție militară română, creată de regele Ferdinand în timpul Primului Război Modial, ordinul Mihai Viteazu.
Berthelot este deja general 5 stele, pe care le puteam vedea pe mânecă mantoului, ceea ce situează poza după război, probabil în timpul vizitei ocazionate de încoronarea suveranilor români.

5. Portret al reginei Maria, dedicat generalului Berthelot

maria-dedicatie-berthelot

Foarte apropiat de suveranii români, Berthelot a avut o mare slăbiciune pentru regina Maria, ca mai toți cei care au cunoscut-o. Afecțiunea pe care regina i-a purtat-o lui Berthelot este la rândul ei consemnată în memoriile suveranei. Cu marea ei inteligență politică, regina Maria a înțeles nu doar importanța ajutorului pe care Berthelot l-a dat României ci și sacrificiul pe care l-a făcut. Intervențiile sale în favoarea României, apropierea de regele Ferdinand l-au costat gradul de mareșal și o carieră strălucită după război. Generalul Berthelot își va încheia ascensiunea în ierarhia militară ca guvernator general al Strasbourgului, unde va continuă să facă servicii României după cum voi arată cu altă ocazie.
Dedicația de pe această fotografie spune: „Generalului Berthelot, cu mulțumirile unei întregi țări aflate în durere”.