Arhive comentate. Din arhivă personală a generalului Berthelot

Henri Mathias Berthelot a condus Misiunea Militară franceză în România în Primul Război Mondial, din toamna anului 1916, după înfrângerile române din Carpați și replierea spre București, până în primăvară anului 1918 și semnarea Păcii de la Buftea-București. Expulzat din România la cererea expresă a germanilor, generalul Berthelot va traversa Dunărea, în toamna următoare, alături de Armata de Orient condusă de Franchet d’Esperet, pentru a elibera teritoriul național.

Dincolo, însă, de misiunea sa militară, care a condus la modernizarea Armatei române și la victoriile de la Mărășești, Mărăști și Oituz, generalul Berthelot a păstrat un atașament profund pentru România, pentru soldații în mijlocul cărora s-a aflat și pentru familia regală. Precizez că a doua intrare a României în război, cu doar câteva zile înainte de Armistițiul din 11 noiembrie 1918, i se datorează. Berthelot l-a avertizat pe Ferdinand I despre iminenta semnare a acestuia și l-a sfătuit să declare din nou război Germaniei, pentru a se află în tabăra învingătorilor atunci când pacea va fi semnată. Acest amănunt este plin de consecințe pentru istoria noastră.

Berthelot s-a întors din România cu o bogată colecție de fotografii (copii ale acestora au fost donate Muzeului Național Militar Ferdinand I) și cu un jurnal din care nu lipsește meniul meselor pe care le-a luat zi de zi. Dimensiunea manoului sau, păstrat în familie, este o mărturie a apetitului pantagruelic de care dădea dovadă. După cum spunea chiar el, s-a întors în Franța cu 30 de kg în plus.

berthelot-permis-CFR

În arhiva generalului Berthelot regăsim permisul de călătorie pe CFR, păstrat cu sfințenie chiar dacă era evident că după încheierea războiului nu îi va mai folosi vreodată. Este permisul cu numărul 1330, valabil pentru clasa I. Putem presupune că a fost eliberat în perioada retragerii administrației în Moldova, pentru că a fost eliberat la Fălticeni. Remarcăm de asemenea o greșeală de ortografie. Cel care a eliberat permisul i-a ortografiat prenumele în engleză, “Henry”, ortografia corectă fiind “Henri”. În colțul din dreapta jos puteți vedea semnătură generalului.
Din ceea ce știm până în prezent, Berthelot a călătorit pe Căile Ferate Române după eliberarea Transilvaniei, când a făcut un tur la principalelor orașe, din Brașov până în Bistrița. Imaginile filmate cu această ocazie stau mărturie. Periplul a fost redat cu religiozitate în jurnalul sau.

gara-alba-iulia

Turneul generalului Berthelot în Transilvania nu putea să evite Albă Iulia. Fotografia, datată, după cum se vede, 1 ianuarie 1918, se găsește, de asemenea, în albumul personal al generalului. Nu știm cine sunt domnișoarele Félicie Stoica și Hélène Cîrlea, dar presupunem că fac parte din protipendada orașului. În comitetul de întâmpinare se află și soldați francezi, dar e greu să îi distingem deoarece, după 1916, soldai noștri au fost dotați cu uniforme franceze « bleu horizon » și căști «Adrian», apărute în dotarea armatei franceze începând cu 1915, în timpul războiului din tranșee. În primii ani de război, rănile la cap s-au aflat în proporție de 77% la originea pierderilor de pe front și au condus la adoptarea acestei căști care a redus procentajul la 22%. Căștile au fost comandate de un sub-intendent militar, Louis Adrian, de unde și numele adoptat pentru acestea. Adaug că modelul se inspiră din căștile numite «bourgignottes», folosite în Evul Mediu.

gavroche Nicou Tomas Opresco

Una dintre cele mai impresionante fotografii din albumul generalului Berthelot este aceea a unui «Gavroche» român. Fotografia tronează singură în centrul paginii negre a albumului, ceea ce ne da o imagine despre important ape care generalul i-o acordă.
Și mai impresionant încă este faptul că ea este înconjurată de o bentiță tricoloră. Puțin probabil să fie ceaoriginală, fiind fără îndoială înlocuită într-o epoca mai recentă.
Războiul a făcut o mulțime de orfani, între aceștia și copii ai soldaților sau pur și simplu ai țăranilor aflați pe linia frontului. Armata îi recupera pe unii dintre aceștia și «copiii de trupa» nu erau rari în acele vremuri.
Cel din imagine a fost, putem presupune, adoptat de Misiunea Militară Franceză. Generalul Berthelot a notat alături numele lui, în ortografie franceză: Nicou Thomas Opresco. Uniforma militară a acestui copil, care pare să aibă 5-6 ani, ni se poate părea azi o anomalie. Sunt lucruri pe care azi ne e greu să le mai înțelegem.

berthelot-decorare-soldati-romani2

Generalul Berthelot decorează câțiva soldați români care s-au distins în bătălia de la Mărăști, din vara anului 1917. Soldații sunt echipați cu uniformele furnizate de francezi, între care celebrele căști «Adrian», iar cizmele au înlocuit obielele în care își înfășurau picioarele și pe care le putem vedea în fotografiile din vara și toamna anului 1916, din timpul bătăliilor din Carpați.