Asaltul îngerilor buni

30/11/2021

Deschid cutia poștală, cam în fiecare săptămână, mai ales când știu că trebuie să sosească ceva. Un plic, o factură (asta e marea mea plăcere), un colet, de aici vin marile surprize. De multe ori, sunt doar pliante publicitare, ori fluturași de la agențiile imobiliare. Cartolinele nu mai vin. Au intrat deja în istorie. Mai pot să fie găsite la târgurile de antichități, acolo unde anticarii ambulanți le dau cu prețuri mari, mai ales pentru colecționarii înrăiți.

La mine, cutia poștală se deschide cu o cheiță. O țin bine să nu o pierd într-un loc secret, legată cu un șnur albastru. Dacă nu e ancorată, sigur se duce în neant. Adio colete poștale, adio scrisori, adio facturi. Așa cum am pățit de nenumărate ori. În asemenea cazuri, revin cu două cuțite lungi și după multe chinuri reușesc să scot un pliant unde sunt informat, cu respect, e-adevărat, că firma cutărică este interesată să cumpere apartamente în acest bloc.

Scot cheița, întind mâna sus, sus, până unde scrie 34, deschid și pipăi întâi cu degetele. Vederea mea nu bate până acolo, deși sunt considerat un personaj înalt. Scot câteva foi mai mici și mai mari. Arunc balastul, iar ce este mai important păstrez. Azi, două mandate poștale. Mă grăbesc la poștă, stau la rând, nu mă enervez, așa cum fac de multe ori. Ajung în față. Cu ochelarii pe nas, bipedul din fața mea, de dincolo de ghișeu, nu vrea să mă privească. Se face că are treabă. Am răbdare. Într-un târziu, întind timid două mandate poștale. Tot nu mă privește. Nu o mai lungesc. Aflu că ambele sunt pentru un singur colet. Îl primesc și mă străbate un fulger de lumină. Oare a venit pachetul de la doamna Florica Zamfir? Da, el este. În urmă cu două săptămâni am scris, chiar aici, despre acest personaj aparte, în cadrul ciclului intitulat ,,Descoperitorul de talente”.

Primesc emoționat coletul. Fac un drum până la Gara de Nord să mă întâlnesc cu un emisar din lumea de basm, adică de la Breaza, județul Prahova, iar apoi revin, cu toată viteza, acasă. Deschid, folosesc un cuțit de la bucătărie pentru operativitate.

Apare, în toată splendoarea sa, Gabriel. De atunci, primesc mereu ajutorul îngerilor buni. Da, mai sunt și din altă categorie, dar nu vreau să mă refer la ei.
Iată, vă ofer și dumneavoastră imaginea lucrării despre care a fost vorba în aceste rânduri. Ea stă acum într-un loc vizibil, în camera unde vin să lansez, de la calculator, texte spre lumea infinită a spațiului virtual.

Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii